3r-126/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- persoanele atrase în proces de instanţa de judecată
3r-126/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3r-126/19
instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (V. Movilă, E. Dvurecenschii, N.Veleva)
DECIZIE
22 mai 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Mariana Pitic
examinând recursul declarat de Cazanji Elena, reprezentată de avocatul
Chiseev Dmitri,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Adunarea Populară a Găgăuziei împotriva lui Ciolac Ilia,
Cazanji Elena și Croitor Marina cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva încheierii din 13 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul,
constată:
La 20 noiembrie 2017 Adunarea Populară a Găgăuziei a depus cerere de
chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva lui Ciolac
Ilia, Cazanji Elena și Croitor Marian, solicitînd revocarea din funcție a membrilor
Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei Ciolac Ilia, Cazanji Elena și Croitor
Marina.
Prin încheierea din 13 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul au fost respinse
ca neîntemeiate cererile avocaților Chiseev Dmitri și Colodeev Roman, în
interesele pârâților Croitor Marina și Cazanji Elena cu privire la atragerea în
proces a terțelor persoane -Ceavdari Petru, Uzun Grigore, Suhodolischii
Alexandru, Dragoi Vitalii, Cîssa Vladimir, Cernev Serghei, Cebanu Vitalie,
Garbalî Ruslan, Zaharia Serghei și Jelezoglo Mihail (f.d.227-229).
La 26 aprilie 2019 Cazanji Elena, reprezentată de avocatul Chiseev Dmitri a
declarat recurs împotriva încheierii din 13 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul,
solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel, cu emiterea
unei decizii noi prin care Curtea de Apel Cahul să fie obligată să atragă în
proces următorii deputați din Adunarea Populară a Găgăuziei: Dragoi Vitalii,
Cîssa Vladimir, Cernev Serghei, Cebanu Vitalie, Garbalî Ruslan, Zaharia Serghei,
Jelezoglo Mihail, Ceavdari Petru, Uzun Grigore, Suhodolischii Alexandru.
În motivarea recursului a invocat că încheierea contestată este ilegală.
A menționat, că pentru explicarea circumstanțelor, în care s-a votat Hotărîrea
Adunării Populare din Găgăuzia nr.125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017 „Cu privire
la sporirea eficacității activității Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia” și
cu scopul clarificării tuturor aspectelor ce vizează cauza respectivă, consideră
oportun atragerea în proces a deputaților nominalizați.
1
Examinând recursul în raport cu materialele cauzei, Completul specializat în
examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul
urmează să fie respins din următoarele motive.
Colegiul consideră oportun de a învedera că, la 01 aprilie 2019 a intrat în
vigoare Codul administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din
19 iulie 2018, fapt ce rezultă din articolul 257 alin. (1) al acesteia.
În această consecvență este notabil că, potrivit articolului 258 alin. (3) din
Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la
intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în
vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare,
admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face
conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.
Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de
apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Astfel, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta
speță urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al
Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018. Or, din înțelesul
logico-juridic al articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ rezultă cert că,
procedurile de contencios administrativ care au fost inițiate până la intrarea în
vigoare a Codului administrativ se vor examina în continuare, după intrarea în
vigoare a acestui cod, conform prevederilor Legii nr. 116 din 19 iulie 2018.
Conform art. 243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, examinînd recursul
împotriva încheierii judecătorești, instanța respinge recursul
.
Sub acest aspect, Colegiul consideră necesar de a reitera că, în speță, cererea
de recurs a fost depusă până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, iar drept
consecință, prin prisma articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ,
admisibilitatea cererii de recurs urmează a fi verificată conform prevederilor în
vigoare la data depunerii acesteia.
Articolul 195 din Codul administrativ prevede că, procedura acțiunii în
contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.
Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu
excepția art.169–171.
În aceste condiții, articolul 423 alin. (1) din Codul de procedură civilă
statuează că, încheierea dată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, separat
de hotărâre, de către părți și de ceilalți participanți la proces în cazurile prevăzute
de prezentul cod și de alte legi, precum și în cazurile în care încheierea face
imposibilă desfășurarea de mai departe a procesului. Ea se examinează în recurs
conform regulilor stabilite de prezentul capitol.
Prin urmare, se ajunge la concluzia că încheierea din 13 aprilie 2019 a
Curții de Apel Cahul intră în categoria de acte specificate în articolul 423 din
Codul de procedură civilă, iar drept consecință pot constitui obiectul în procedura
de recurs.
La fel, este imperios faptul că, în cazul în care, dreptul de acces la justiție
este limitat fie de lege, fie de fapte, instanțele naționale trebuie să verifice dacă
aceste restricții au redus esența dreptului și, în special, dacă ele urmăresc un scop
legitim și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele
utilizate și scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea cauzele Levages Prestations
Servicii vs Franța, 23 octombrie 1996, § 40; Tricard vs Franta, 10 iulie 2001, §§
2
29, 33; Freitag vs Germania, 19 iulie 2007, § 37; Marc Brauer, 1 septembrie
2016, § 34).
La capitolul dat, articolul 425 din Codul de procedură civilă consemnează
că, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.
În conformitate cu articolul 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă,
termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat
următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură
sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.
Instanța de recurs consideră că, în speță, calea de atac este demarată în
interiorul termenului legal.
Verificând legalitatea încheierii din 13 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul,
prin prisma argumentelor invocate în recurs și a materialelor cauzei, Colegiul
ajunge la concluzia, că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.
Conform art.205 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, la examinarea
acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din
oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sînt afectate de litigiul în cauză.
Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încît hotărîrea
instanței de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană
terță trebuie atrasă în proces. Această prevedere se aplică, în special, cînd:
a) o persoană contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui
terț sau cere constatarea nulității acestuia;
b) o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la
cererea unui terț sau cere constatarea nulității acestuia;
c) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea
unei autorități publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru
un terț;
d) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea
unei autorități publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea
și favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr
limitat de persoane.
Din sensul normei de drept citate rezultă că, pot fi atrase în proces doar
terțe persoane ale căror drepturi sunt afectate de litigiul dedus judecății.
La caz, prin Hotărîrea Adunării Populare din Găgăuzia nr.89-V/VI din 04 iulie
2017 a fost recunoscută nesatisfăcătoare activitatea Comisiei Electorale Centrale a
Găgăuziei (f.d.38 vol.1).
Ulterior, prin Hotărîrea Adunării Populare din Găgăuzia nr.125-VIII/VI din 10
noiembrie 2017 „Cu privire la sporirea eficacității activității Comisiei Electorale
Centrale din Găgăuzia” s-a decis de a se adresa la Curtea de Apel Comrat cu cerere
privind demiterea membrilor Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei Ciolac Ilia,
Cazanji Elena și Croitor Marina (f.d.3 vol.2).
Obiectul litigiului în cauză este cererea Adunării Populare a Găgăuziei cu
privire la revocarea din funcție a membrilor Comisiei Electorale Centrale a
Găgăuziei -Ciolac Ilia, Cazanji Elena și Croitor Marina.
Prin urmare, Curtea de Apel Cahul corect a respins cererile avocaților Chiseev
Dmitri și Colodeev Roman, în interesele pârâtelor Croitor Marina și Cazanji Elena
cu privire la atragerea în proces a terțelor persoane -Ceavdari Petru, Uzun Grigore,
Suhodolischii Alexandru, Dragoi Vitalii, Cîssa Vladimir, Cernev Serghei, Cebanu
Vitalie, Garbalî Ruslan, Zaharia Serghei și Jelezoglo Mihail, deoarece aceste cerințe
nu cad sub incidența prevederilor art.205 din Codul administrativ.
3
Or, avocații Chiseev Dmitri și Colodeev Roman, în interesele pârâtelor Croitor
Marina și Cazanji Elena nu au anexat probe care confirmă că, persoanele terțe
solicitate să fie atrase în proces sînt afectate de litigiul în cauză.
Instanța de apel corect a conchis că, Ceavdari Petru, Uzun Grigore,
Suhodolischii Alexandru, Dragoi Vitalii, Cîssa Vladimir, Cernev Serghei, Cebanu
Vitalie, Garbalî Ruslan, Zaharia Serghei și Jelezoglo Mihail nu au tangență cu fondul
cauzei respective, deoarece avînd calitatea de deputați în cadrul Adunării Populare a
Găgăuziei, aceștia și-au realizat dreptul de vot, fiind adoptată Hotărîrea nr.125-
VIII/VI din 10 noiembrie 2017 „Cu privire la sporirea eficacității activității
Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia”, cu votul majorității deputaților aleși.
Actul administrativ și anume, Hotărîrea Adunării Populare din Găgăuzia
nr.125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017 „Cu privire la sporirea eficacității activității
Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia” a fost adoptată de Adunarea Populară a
Găgăuziei, care este autoritatea reprezentativă a Găgăuziei, investită cu dreptul
de a adopta acte administrative în limitele competenței sale, iar faptul participării
acestor persoane la adoptarea hotărîrii supra și deținerea informației pertinente
circumstanțelor pe marginea adoptării hotărîrii respective nu afectează drepturile
acestora.
Or, hotărîrea nr.125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017 „Cu privire la sporirea
eficacității activității Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia” a fost adoptată în
privința membrilor Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei: Ciolac Ilia, Cazanji
Elena și Croitor Marina (f.d.3 vol.1).
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea din 13
aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul este întemeiată, Completul specializat pentru
examinarea cauzelor de contencios administrativ din cadrul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a respinge recursul.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se respinge recursul declarat de Cazanji Elena, reprezentată de avocatul
Chiseev Dmitri.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Mariana Pitic
4