ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 22.05.2019

3r-126/19 — contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
22.05.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actului administrativ
Temei legal
persoanele atrase în proces de instanţa de judecată
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
3r-126/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3r-126/19

instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (V. Movilă, E. Dvurecenschii, N.Veleva)

22 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Cazanji Elena, reprezentată de avocatul

Chiseev Dmitri,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Adunarea Populară a Găgăuziei împotriva lui Ciolac Ilia,

Cazanji Elena și Croitor Marina cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 13 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul,

constată:

La 20 noiembrie 2017 Adunarea Populară a Găgăuziei a depus cerere de

chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva lui Ciolac

Ilia, Cazanji Elena și Croitor Marian, solicitînd revocarea din funcție a membrilor

Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei Ciolac Ilia, Cazanji Elena și Croitor

Marina.

Prin încheierea din 13 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul au fost respinse

ca neîntemeiate cererile avocaților Chiseev Dmitri și Colodeev Roman, în

interesele pârâților Croitor Marina și Cazanji Elena cu privire la atragerea în

proces a terțelor persoane -Ceavdari Petru, Uzun Grigore, Suhodolischii

Alexandru, Dragoi Vitalii, Cîssa Vladimir, Cernev Serghei, Cebanu Vitalie,

Garbalî Ruslan, Zaharia Serghei și Jelezoglo Mihail (f.d.227-229).

La 26 aprilie 2019 Cazanji Elena, reprezentată de avocatul Chiseev Dmitri a

declarat recurs împotriva încheierii din 13 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul,

solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel, cu emiterea

unei decizii noi prin care Curtea de Apel Cahul să fie obligată să atragă în

proces următorii deputați din Adunarea Populară a Găgăuziei: Dragoi Vitalii,

Cîssa Vladimir, Cernev Serghei, Cebanu Vitalie, Garbalî Ruslan, Zaharia Serghei,

Jelezoglo Mihail, Ceavdari Petru, Uzun Grigore, Suhodolischii Alexandru.

În motivarea recursului a invocat că încheierea contestată este ilegală.

A menționat, că pentru explicarea circumstanțelor, în care s-a votat Hotărîrea

Adunării Populare din Găgăuzia nr.125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017 „Cu privire

la sporirea eficacității activității Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia” și

cu scopul clarificării tuturor aspectelor ce vizează cauza respectivă, consideră

oportun atragerea în proces a deputaților nominalizați.

1

Examinând recursul în raport cu materialele cauzei, Completul specializat în

examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul

urmează să fie respins din următoarele motive.

Colegiul consideră oportun de a învedera că, la 01 aprilie 2019 a intrat în

vigoare Codul administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din

19 iulie 2018, fapt ce rezultă din articolul 257 alin. (1) al acesteia.

În această consecvență este notabil că, potrivit articolului 258 alin. (3) din

Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la

intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în

vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare,

admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face

conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de

apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta

speță urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al

Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018. Or, din înțelesul

logico-juridic al articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ rezultă cert că,

procedurile de contencios administrativ care au fost inițiate până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ se vor examina în continuare, după intrarea în

vigoare a acestui cod, conform prevederilor Legii nr. 116 din 19 iulie 2018.

Conform art. 243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, examinînd recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța respinge recursul

.

Sub acest aspect, Colegiul consideră necesar de a reitera că, în speță, cererea

de recurs a fost depusă până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, iar drept

consecință, prin prisma articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ,

admisibilitatea cererii de recurs urmează a fi verificată conform prevederilor în

vigoare la data depunerii acesteia.

Articolul 195 din Codul administrativ prevede că, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

În aceste condiții, articolul 423 alin. (1) din Codul de procedură civilă

statuează că, încheierea dată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, separat

de hotărâre, de către părți și de ceilalți participanți la proces în cazurile prevăzute

de prezentul cod și de alte legi, precum și în cazurile în care încheierea face

imposibilă desfășurarea de mai departe a procesului. Ea se examinează în recurs

conform regulilor stabilite de prezentul capitol.

Prin urmare, se ajunge la concluzia că încheierea din 13 aprilie 2019 a

Curții de Apel Cahul intră în categoria de acte specificate în articolul 423 din

Codul de procedură civilă, iar drept consecință pot constitui obiectul în procedura

de recurs.

La fel, este imperios faptul că, în cazul în care, dreptul de acces la justiție

este limitat fie de lege, fie de fapte, instanțele naționale trebuie să verifice dacă

aceste restricții au redus esența dreptului și, în special, dacă ele urmăresc un scop

legitim și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele

utilizate și scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea cauzele Levages Prestations

Servicii vs Franța, 23 octombrie 1996, § 40; Tricard vs Franta, 10 iulie 2001, §§

2

29, 33; Freitag vs Germania, 19 iulie 2007, § 37; Marc Brauer, 1 septembrie

2016, § 34).

La capitolul dat, articolul 425 din Codul de procedură civilă consemnează

că, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la

comunicarea încheierii.

În conformitate cu articolul 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă,

termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat

următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură

sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

Instanța de recurs consideră că, în speță, calea de atac este demarată în

interiorul termenului legal.

Verificând legalitatea încheierii din 13 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul,

prin prisma argumentelor invocate în recurs și a materialelor cauzei, Colegiul

ajunge la concluzia, că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.

Conform art.205 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, la examinarea

acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din

oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sînt afectate de litigiul în cauză.

Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încît hotărîrea

instanței de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană

terță trebuie atrasă în proces. Această prevedere se aplică, în special, cînd:

a) o persoană contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui

terț sau cere constatarea nulității acestuia;

b) o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la

cererea unui terț sau cere constatarea nulității acestuia;

c) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea

unei autorități publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru

un terț;

d) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea

unei autorități publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea

și favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr

limitat de persoane.

Din sensul normei de drept citate rezultă că, pot fi atrase în proces doar

terțe persoane ale căror drepturi sunt afectate de litigiul dedus judecății.

La caz, prin Hotărîrea Adunării Populare din Găgăuzia nr.89-V/VI din 04 iulie

2017 a fost recunoscută nesatisfăcătoare activitatea Comisiei Electorale Centrale a

Găgăuziei (f.d.38 vol.1).

Ulterior, prin Hotărîrea Adunării Populare din Găgăuzia nr.125-VIII/VI din 10

noiembrie 2017 „Cu privire la sporirea eficacității activității Comisiei Electorale

Centrale din Găgăuzia” s-a decis de a se adresa la Curtea de Apel Comrat cu cerere

privind demiterea membrilor Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei Ciolac Ilia,

Cazanji Elena și Croitor Marina (f.d.3 vol.2).

Obiectul litigiului în cauză este cererea Adunării Populare a Găgăuziei cu

privire la revocarea din funcție a membrilor Comisiei Electorale Centrale a

Găgăuziei -Ciolac Ilia, Cazanji Elena și Croitor Marina.

Prin urmare, Curtea de Apel Cahul corect a respins cererile avocaților Chiseev

Dmitri și Colodeev Roman, în interesele pârâtelor Croitor Marina și Cazanji Elena

cu privire la atragerea în proces a terțelor persoane -Ceavdari Petru, Uzun Grigore,

Suhodolischii Alexandru, Dragoi Vitalii, Cîssa Vladimir, Cernev Serghei, Cebanu

Vitalie, Garbalî Ruslan, Zaharia Serghei și Jelezoglo Mihail, deoarece aceste cerințe

nu cad sub incidența prevederilor art.205 din Codul administrativ.

3

Or, avocații Chiseev Dmitri și Colodeev Roman, în interesele pârâtelor Croitor

Marina și Cazanji Elena nu au anexat probe care confirmă că, persoanele terțe

solicitate să fie atrase în proces sînt afectate de litigiul în cauză.

Instanța de apel corect a conchis că, Ceavdari Petru, Uzun Grigore,

Suhodolischii Alexandru, Dragoi Vitalii, Cîssa Vladimir, Cernev Serghei, Cebanu

Vitalie, Garbalî Ruslan, Zaharia Serghei și Jelezoglo Mihail nu au tangență cu fondul

cauzei respective, deoarece avînd calitatea de deputați în cadrul Adunării Populare a

Găgăuziei, aceștia și-au realizat dreptul de vot, fiind adoptată Hotărîrea nr.125-

VIII/VI din 10 noiembrie 2017 „Cu privire la sporirea eficacității activității

Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia”, cu votul majorității deputaților aleși.

Actul administrativ și anume, Hotărîrea Adunării Populare din Găgăuzia

nr.125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017 „Cu privire la sporirea eficacității activității

Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia” a fost adoptată de Adunarea Populară a

Găgăuziei, care este autoritatea reprezentativă a Găgăuziei, investită cu dreptul

de a adopta acte administrative în limitele competenței sale, iar faptul participării

acestor persoane la adoptarea hotărîrii supra și deținerea informației pertinente

circumstanțelor pe marginea adoptării hotărîrii respective nu afectează drepturile

acestora.

Or, hotărîrea nr.125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017 „Cu privire la sporirea

eficacității activității Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia” a fost adoptată în

privința membrilor Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei: Ciolac Ilia, Cazanji

Elena și Croitor Marina (f.d.3 vol.1).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea din 13

aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul este întemeiată, Completul specializat pentru

examinarea cauzelor de contencios administrativ din cadrul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Cazanji Elena, reprezentată de avocatul

Chiseev Dmitri.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-06-19
0,96
3r-141/19 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr.3r-141/19 Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva) DECIZIE 19 iunie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa:
CSJ 2019-04-03
0,95
2ac-40/19 — revocarea din functie
drept temei de adresare a Adunării Populare a Găgăuziei în instanța de contencios administrativ a Curții de Apel Comrat, cu privire la revocarea din funcție a membrilor Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei – Elena Cazanji, Marina Croito
CSJ 2019-10-30
0,95
2ac-249/19 — Contestarea actului adminsitrativ
grad, întrucât la Curtea de Apel Comrat este imposibil de constituit un complet de judecată pentru examinarea apelului. Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
CSJ 2019-03-06
0,95
3ra-122/19 — anularea actelor
Dosar nr. 3ra-122/19 prima instanţă: Judecătoria Comrat, sediul Central (V. Hudoba) instanţa de apel: Curtea de Apel Comrat (L. Caraianu, A. Curdov, Şt. Starciuc) D E C I Z I E 06 martie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de co
CSJ 2019-07-17
0,95
2ac-169/19 — revocarea din functie
Dosarul nr. 2ac-169/19 ÎNCHEIERE 17 iulie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru N
Sursă