3r-126/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-126/19 instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (V. Movilă, E. Dvurecenschii, N.Veleva) DECIZIE 22 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Tamara Chișca-Doneva Mariana Pitic examinând recursul declarat de Cazanji Elena, reprezentată de avocatul Chiseev Dmitri, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Adunarea Populară a Găgăuziei împotriva lui Ciolac Ilia, Cazanji Elena și Croitor Marina cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii din 13 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul, constată: La 20 noiembrie 2017 Adunarea Populară a Găgăuziei a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva lui Ciolac Ilia, Cazanji Elena și Croitor Marian, solicitînd revocarea din funcție a membrilor Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei Ciolac Ilia, Cazanji Elena și Croitor Marina.

Prin încheierea din 13 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul au fost respinse ca neîntemeiate cererile avocaților Chiseev Dmitri și Colodeev Roman, în interesele pârâților Croitor Marina și Cazanji Elena cu privire la atragerea în proces a terțelor persoane -Ceavdari Petru, Uzun Grigore, Suhodolischii Alexandru, Dragoi Vitalii, Cîssa Vladimir, Cernev Serghei, Cebanu Vitalie, Garbalî Ruslan, Zaharia Serghei și Jelezoglo Mihail (f.d.227-229).

La 26 aprilie 2019 Cazanji Elena, reprezentată de avocatul Chiseev Dmitri a declarat recurs împotriva încheierii din 13 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel, cu emiterea unei decizii noi prin care Curtea de Apel Cahul să fie obligată să atragă în proces următorii deputați din Adunarea Populară a Găgăuziei: Dragoi Vitalii, Cîssa Vladimir, Cernev Serghei, Cebanu Vitalie, Garbalî Ruslan, Zaharia Serghei, Jelezoglo Mihail, Ceavdari Petru, Uzun Grigore, Suhodolischii Alexandru. În motivarea recursului a invocat că încheierea contestată este ilegală.

A menționat, că pentru explicarea circumstanțelor, în care s-a votat Hotărîrea Adunării Populare din Găgăuzia nr.125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017 „Cu privire la sporirea eficacității activității Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia” și cu scopul clarificării tuturor aspectelor ce vizează cauza respectivă, consideră oportun atragerea în proces a deputaților nominalizați. 1 Examinând recursul în raport cu materialele cauzei, Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul urmează să fie respins din următoarele motive. Colegiul consideră oportun de a învedera că, la 01 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, fapt ce rezultă din articolul 257 alin. (1) al acesteia.

În această consecvență este notabil că, potrivit articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta speță urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018. Or, din înțelesul logico-juridic al articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ rezultă cert că, procedurile de contencios administrativ care au fost inițiate până la intrarea în vigoare a Codului administrativ se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a acestui cod, conform prevederilor Legii nr. 116 din 19 iulie 2018. Conform art. 243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, examinînd recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța respinge recursul . Sub acest aspect, Colegiul consideră necesar de a reitera că, în speță, cererea de recurs a fost depusă până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, iar drept consecință, prin prisma articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ, admisibilitatea cererii de recurs urmează a fi verificată conform prevederilor în vigoare la data depunerii acesteia.

Articolul 195 din Codul administrativ prevede că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. În aceste condiții, articolul 423 alin. (1) din Codul de procedură civilă statuează că, încheierea dată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, separat de hotărâre, de către părți și de ceilalți participanți la proces în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi, precum și în cazurile în care încheierea face imposibilă desfășurarea de mai departe a procesului. Ea se examinează în recurs conform regulilor stabilite de prezentul capitol.

Prin urmare, se ajunge la concluzia că încheierea din 13 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul intră în categoria de acte specificate în articolul 423 din Codul de procedură civilă, iar drept consecință pot constitui obiectul în procedura de recurs.

La fel, este imperios faptul că, în cazul în care, dreptul de acces la justiție este limitat fie de lege, fie de fapte, instanțele naționale trebuie să verifice dacă aceste restricții au redus esența dreptului și, în special, dacă ele urmăresc un scop legitim și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea cauzele Levages Prestations Servicii vs Franța, 23 octombrie 1996, § 40; Tricard vs Franta, 10 iulie 2001, §§ 2 29, 33; Freitag vs Germania, 19 iulie 2007, § 37; Marc Brauer, 1 septembrie 2016, § 34). La capitolul dat, articolul 425 din Codul de procedură civilă consemnează că, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

În conformitate cu articolul 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui. Instanța de recurs consideră că, în speță, calea de atac este demarată în interiorul termenului legal. Verificând legalitatea încheierii din 13 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul, prin prisma argumentelor invocate în recurs și a materialelor cauzei, Colegiul ajunge la concluzia, că recursul urmează a fi respins din următoarele motive. Conform art.205 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, la examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sînt afectate de litigiul în cauză.

Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încît hotărîrea instanței de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță trebuie atrasă în proces. Această prevedere se aplică, în special, cînd: a) o persoană contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; b) o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la cererea unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; c) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru un terț; d) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea și favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr limitat de persoane.

Din sensul normei de drept citate rezultă că, pot fi atrase în proces doar terțe persoane ale căror drepturi sunt afectate de litigiul dedus judecății. La caz, prin Hotărîrea Adunării Populare din Găgăuzia nr.89-V/VI din 04 iulie 2017 a fost recunoscută nesatisfăcătoare activitatea Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei (f.d.38 vol.1). Ulterior, prin Hotărîrea Adunării Populare din Găgăuzia nr.125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017 „Cu privire la sporirea eficacității activității Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia” s-a decis de a se adresa la Curtea de Apel Comrat cu cerere privind demiterea membrilor Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei Ciolac Ilia, Cazanji Elena și Croitor Marina (f.d.3 vol.2).

Obiectul litigiului în cauză este cererea Adunării Populare a Găgăuziei cu privire la revocarea din funcție a membrilor Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei -Ciolac Ilia, Cazanji Elena și Croitor Marina. Prin urmare, Curtea de Apel Cahul corect a respins cererile avocaților Chiseev Dmitri și Colodeev Roman, în interesele pârâtelor Croitor Marina și Cazanji Elena cu privire la atragerea în proces a terțelor persoane -Ceavdari Petru, Uzun Grigore, Suhodolischii Alexandru, Dragoi Vitalii, Cîssa Vladimir, Cernev Serghei, Cebanu Vitalie, Garbalî Ruslan, Zaharia Serghei și Jelezoglo Mihail, deoarece aceste cerințe nu cad sub incidența prevederilor art.205 din Codul administrativ. 3 Or, avocații Chiseev Dmitri și Colodeev Roman, în interesele pârâtelor Croitor Marina și Cazanji Elena nu au anexat probe care confirmă că, persoanele terțe solicitate să fie atrase în proces sînt afectate de litigiul în cauză.

Instanța de apel corect a conchis că, Ceavdari Petru, Uzun Grigore, Suhodolischii Alexandru, Dragoi Vitalii, Cîssa Vladimir, Cernev Serghei, Cebanu Vitalie, Garbalî Ruslan, Zaharia Serghei și Jelezoglo Mihail nu au tangență cu fondul cauzei respective, deoarece avînd calitatea de deputați în cadrul Adunării Populare a Găgăuziei, aceștia și-au realizat dreptul de vot, fiind adoptată Hotărîrea nr.125- VIII/VI din 10 noiembrie 2017 „Cu privire la sporirea eficacității activității Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia”, cu votul majorității deputaților aleși.

Actul administrativ și anume, Hotărîrea Adunării Populare din Găgăuzia nr.125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017 „Cu privire la sporirea eficacității activității Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia” a fost adoptată de Adunarea Populară a Găgăuziei, care este autoritatea reprezentativă a Găgăuziei, investită cu dreptul de a adopta acte administrative în limitele competenței sale, iar faptul participării acestor persoane la adoptarea hotărîrii supra și deținerea informației pertinente circumstanțelor pe marginea adoptării hotărîrii respective nu afectează drepturile acestora. Or, hotărîrea nr.125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017 „Cu privire la sporirea eficacității activității Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia” a fost adoptată în privința membrilor Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei: Ciolac Ilia, Cazanji Elena și Croitor Marina (f.d.3 vol.1).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea din 13 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul este întemeiată, Completul specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul declarat de Cazanji Elena, reprezentată de avocatul Chiseev Dmitri. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Tamara Chișca-Doneva Mariana Pitic 4