2r-326/19 — partajarea in natura a bunului imobil

Dosarul nr.2r-326/2019

Prima instanță: Judecătoria Drochia (V. Ghedreuțan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (D. Corolevschi, D. Stănilă, A. Corcenco)

D E C I Z I E

12 iunie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Svetlana Filincova

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Elena Zara (Cotoneț),

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Evghenia Marcu

împotriva Elenei Cotoneț, reprezentată legal de Mariana Musteață privind partajarea

în natură a bunului imobil,

împotriva încheierii din 05 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți prin care s-a

restituit cererea de apel declarată de Elena Zara (Cotoneț), ca fiind depusă în afara

termenului legal,

c o n s t a t ă :

La 31 octombrie 2011, Evghenia Marcu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Elenei Cotoneț, reprezentată de Mariana Musteață privind partajarea în

natură a bunului imobil cu numărul cadastral xxxx situat în xxxxxxxx

Prin hotărârea din 06 martie 2015 a Judecătoriei Drochia, s-a admis acțiunea

înaintată de Evghenia Marcu, prin care s-a atribuit în proprietate personală Evgheniei

Marcu imobilul situat în xxxxxx conform constatării specialiștilor din 26 decembrie

2011 din varianta optimă de partajare a apartamentului partea II cu suprafața totală

de 58,6 m.p., care alcătuiește 3/4 cotă-parte din imobil și se compune din: încăperea

nr. 25 – 4,8 m.p.; încăperea nr. 23 – 12,4 m.p.; încăperea nr. 16 – 17,6 m.p.;

încăperea nr. 21 – 3,7 m.p.; încăperea nr. 19 – 12,5 m.p.; încăperea nr. 17 – 3,4 m.p.;

încăperea nr. 18 – 4,5 m.p.

S-a atribuit în proprietatea personală Elenei Cotoneț imobilul situat în or. xxxx

conform constatării specialiștilor din 26 decembrie 2011 din varianta optimă de

partajare a apartamentului partea I cu suprafața totală de 20,8 m.p., care alcătuiește

1/4 cotă-parte din imobil și se compune din: încăperea nr. 26 – 7 m.p.; încăperea nr.

20 – 1 m.p..

Reclamanta Evghenia Marcu urma să efectueze următoarele lucrări: va zidi

golul de ușă ce duce din încăperea nr. 25 în nr. 26, din nr. 21, nr.18 în încăperea nr.

20; va perfora golul de ușă din încăperea nr. 26 în nr. 20 și din încăperea nr. 26 în

ogradă.

1

S-a obligat pârâta, Elena Cotoneț cu toți membrii familiei ei cât și

reprezentantul său legal, Mariana Musteață în viitor de a nu crea reclamantei

Evgheniei Marcu impedimente în folosirea imobilului.

S-a încasat de la Elena Cotoneț, reprezentată de Mariana Musteață în beneficiul

Evgheniei Marcu cheltuielile de judecată în sumă de 6221,30 de lei.

Manifestând dezacord cu hotărârea primei instanțe, la 20 martie 2019 Elena

Zara (Cotoneț) a declarat apel motivat, solicitând repunerea în termenul de declarare

a cererii de apel, casarea integrală a hotărârii din 06 martie 2015 a Judecătoriei

Drochia, cu trimiterea cauzei la rejudecare în primă instanță, în alt complet de

judecată.

Prin încheierea din 05 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea

privind repunerea în termen a apelului declarat de Elena Zara (Cotoneț), și s-a

restituit Elenei Zara (Cotoneț) cererea de apel ca fiind depusă tardiv.

La 23 aprilie 2019 Elena Zara (Cotoneț) a declarat recurs împotriva încheierii

din 05 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea

încheierii contestate, restituind spre rejudecare problema soluționată prin încheierea

casată.

În susținerea recursului a indicat că la momentul intentării acțiunii apelanta avea

12 ani, iar la emiterea hotărârii avea 15 ani, locuia pe adresa xxxxxx împreună cu

concubinul ei, cu care în rezultat s-au căsătorit.

Consideră că apelul declarat s-a întemeiat pe norme de procedură, iar repunerea

în termen urma să fie efectuată prin elucidarea argumentelor invocate în apel, fără

invocarea formală a prezenței reprezentantului în proces, actele căruia sunt opozabile

reprezentantului, or nu este cazul unui reprezentant ales, dar a unui legal.

Susține că pricina civilă a fost examinată în fond fără participarea sa în procesul

de judecată or, dovada citării legale lipsește la materialele cauzei. Prin urmare,

obligativitatea examinării cauzei cu prezența minorei subzistă chiar și în pofida

prezenței unei persoane care fără a declara conflictul de interese care îl are cu

intimata, propria sa creditoare, s-a recomandat fără rezerve ca reprezentant legal al

minorei.

Menționează că, pe parcursul examinării cauzei, reprezentantul legal a pierdut

controlul asupra sa, nu mai avea grija sa.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele cauzei rezultă că încheierea Curții de Apel Bălți a fost

pronunțată la 05 aprilie 2019 și expediată în adresa apelantei la proces la 08 aprilie

2019 (f.d. 104), iar conform mențiunii de pe avizul de poștal, Elena Zara (Cotoneț) a

recepționat încheierea la 11 aprilie 2019.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul în termen, la 23 aprilie 2019.

Potrivit prevederilor art. 42 6 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și

a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Elena Zara

(Cotoneț), neîntemeiat și care urmează a fi respins din următoarele considerente.

2

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și

să mențină încheierea.

Din materialele cauzei rezultă că prin hotărârea din 06 martie 2015 a

Judecătoriei Drochia, s-a admis acțiunea înaintată de Evghenia Marcu, prin care s-a

atribuit în proprietate personală Evgheniei Marcu imobilul situat în xxxxx conform

constatării specialiștilor din 26 decembrie 2011 din varianta optimă de partajare a

apartamentului partea II cu suprafața totală de 58,6 m.p., care alcătuiește 3/4 cotă-

parte din imobil și se compune din: încăperea nr. 25 – 4,8 m.p.; încăperea nr. 23 –

12,4 m.p.; încăperea nr. 16 – 17,6 m.p.; încăperea nr. 21 – 3,7 m.p.; încăperea nr. 19

– 12,5 m.p.; încăperea nr. 17 – 3,4 m.p.; încăperea nr. 18 – 4,5 m.p..

S-a atribuit în proprietate personală Elenei Cotoneț imobilul situat în or. xxxxxx

conform constatării specialiștilor din 26 decembrie 2011 din varianta optimă de

partajare a apartamentului partea I cu suprafața totală de 20,8 m.p., care alcătuiește

1/4 cotă-parte din imobil și se compune din: încăperea nr. 26 – 7 m.p.; încăperea nr.

20 – 1 m.p..

Reclamanta Evghenia Marcu să efectueze următoarele lucrări: va zidi golul de

ușă cu duce din încăperea nr. 25 în nr. 26, din nr. 21, nr.18 în încăperea nr. 20; va

perfora golul de ușă din încăperea nr. 26 în nr. 20 și din încăperea nr. 26 în ogradă.

S-a obligat pârâta, Elena Cotoneț cu toți membrii familiei ei cât și

reprezentantul său legal, Mariana Musteață în viitor de a nu crea reclamantei

Evgheniei Marcu impedimente în folosirea imobilului.

S-a încasat de la Elena Cotoneț reprezentată de Mariana Musteață în beneficiul

Evgheniei Marcu cheltuielile de judecată în sumă de 6221,30 de lei (f.d. 79-80).

La 20 martie 2019, Elena Zara (Cotoneț) a declarat apel motivat împotriva

hotărârii din 06 martie 2015 a Judecătoriei Drochia (f.d. 89-92).

În conformitate cu art.110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

În conformitate cu art.113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

În conformitate cu art.362 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii,

dacă legea nu prevede altfel.

Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în

ordinea prevăzute de art.116.

În conformitate cu art.116 alin. (1), (3), (4) Cod de procedură civilă, persoanele

care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură

pot fi repuse în termen de către instanță.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care

nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele

respective etc.).

3

Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a

exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din

ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică

depășirea termenului de procedură.

În conformitate cu art.369 alin. (1) lit.b) Cod de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului

legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

Astfel, prin încheierea din 05 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a refuzat

repunerea în termen și s-a restituit Elenei Zara (Cotoneț) cererea de apel ca depusă

tardiv (f.d. 101-103).

Colegiul apreciază ca fiind întemeiată concluzia instanței de apel precum că

Elena Zara (Cotoneț) a depus cererea de apel în afara termenului legal, deoarece art.

362 alin. (1) Cod de procedură civilă, statuează expres că acest termen se calculează

de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Concomitent Colegiul relevă că instanța de apel justificat a menționat că apelanta

fiind minoră la intentarea procesului de judecată, cât și la pronunțarea hotărârii a fost

reprezentată de către reprezentantul legal, mama acesteia, Mariana Musteață, care

potrivit procesului-verbal a fost prezentă în ședința de judecată din 06 martie 2015,

(f.d. 75-76), iar conform recipisei din 06 martie 2015 a primit copia dispozitivului

hotărârii în ziua emiterii (f.d. 81).

Conform art. 79 alin. (1) Cod de procedură civilă, drepturile, libertățile și

interesele legitime ale persoanelor care nu au capacitate deplină de exercițiu și ale

celor în privința cărora au fost instituite măsuri de ocrotire sînt apărate în instanță, în

cazurile și condițiile prevăzute la art.58 și 581, de către părinți, înfietori, tutori sau

curatori, de alte persoane cărora acest drept le este acordat prin lege.

Conform art. 75 alin. (4) Cod de procedură civilă, actele procedurale efectuate

de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt obligatorii pentru persoana

reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa

reprezentantului este echivalentă culpei părții.

În circumstanțele expuse mai sus, Colegiul conchide că recurenta nu a fost

lipsită de dreptul de a exercita calea de atac, apelul împotriva hotărârii primei instanțe

în termenul prevăzut de lege or, efectul acțiunilor reprezentantului legal, se reflectă

ca rezultat al voinței reprezentatului, în speță a Elenei Zara (Cotoneț).

Totodată, Colegiul accentuează că recurenta s-a adresat cu cerere de apel abia la

20 martie 2019, având însă dreptul de a înainta o astfel de cerere personal la

împlinirea vârstei de 18 ani, adică din 22 iulie 2017.

Cu referire la prevederile art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) Cod de procedură

civilă, Colegiul conchide că recurentul nu a dat dovadă de diligență și bună credință

în realizarea drepturilor sale, ca ulterior să invoce încălcarea drepturilor sale

procedurale, în condițiile când personal nu și-a realizat drepturile garantate de

legislația în vigoare.

În această ordine de idei, Colegiul menționează că, nevalorificarea drepturilor

procedurale de către Elena Zara (Cotoneț) în termenul stabilit, nu poate fi calificată

ca o îngrădire a accesului la justiție. Nu poate fi pusă pe seama instanțelor de judecată

îngrădirea accesului la justiție, în condițiile când însuși apelantul a ignorat

prevederile legale.

4

Colegiul notează că, unul din aspectele preeminenței dreptului, rezultând din

jurisprudența CtEDO, este principiul securității raporturilor juridice. Or, CtEDO

statuează că dacă termenul pentru introducerea unei căi ordinare de atac este reînnoit

după un interval considerabil și pentru motive care nu par să fie convingătoare, o

asemenea decizie ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un

mod similar cu o cale extraordinară de atac (Ponomaryov vs Ucraina, hotărârea din

03 aprilie 2008).

Așa fiind, instanța de recurs relevă că soluția adoptată de instanța de apel prin

încheierea de restituire a cererii de apel ca fiind tardivă, este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere și

obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în

termen.

În conformitate cu art. 27 alin. (1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în

drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților,

de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus

judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și

mijloacele procedurale de apărare.

Colegiul precizează că, circumstanțele expuse de recurent nu pot fi acceptate de

către instanța de recurs în vederea casării actului judecătoresc contestat, în condițiile

când instanța de apel a adoptat o încheiere legală având în vedere că apelanta a omis

termenul pentru depunerea cererii de apel.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea contestată

este întemeiată și conformă prevederilor legale, iar argumentele invocate de către

recurentă nu sunt întemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat, cu

menținerea încheierii instanței de apel din 05 aprilie 2019.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge recursul declarat de Elena Zara (Cotoneț).

Se menține încheierea din 05 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Evghenia Marcu împotriva Elenei

Cotoneț, reprezentată legal de Mariana Musteață privind partajarea în natură a

bunului imobil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Svetlana Filincova

Victor Burduh

5