2ra-1121/19 — cu privire la incasarea datoriei,dobînzii de întîrziere,penalitatii si cheltuielilor de judecata,cer.recon. cu privire la declararea nulitatii absolute a recipisei si incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-1121/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – N. Arabadji

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan

ÎNCHEIERE

12 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Elena Cepraga, Viorel

Cepraga, reprezentați de avocatul Natalia Ctitor,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Elena

Mamaischi și Vladimir Mamaischi împotriva Elenei Cepraga și lui Viorel Cepraga

cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, penalității și cheltuielilor de

judecată,

cererea reconvențională depusă de către Elena Cepraga și Viorel Cepraga

împotriva Elenei Mamaischi și lui Vladimir Mamaischi cu privire la declararea

nulității absolute a recipisei și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de către Elena Cepraga și Viorel Cepraga, s-a menținut

hotărârea din data de 11 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 16 aprilie 2015 Elena Mamaischi și Vladimir Mamaischi au depus cerere de

chemare în judecată, ulterior concretizată, împotriva Elenei Cepraga și lui Viorel

Cepraga cu privire la încasarea datoriei în sumă de 110 000 euro, dobânzii de

întârziere în sumă de 78 564, 08 euro, dobânzii contractuale în sumă de 28 600 euro,

penalității în sumă de 396 000 euro și cheltuielilor de judecată în sumă de

38 845,80 lei. (f.d. 5-16, 78-80, 105-107, 133-135,179-182, 189-192, vol. I)

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la 15 martie 2014 i-au acordat

Elenei Cepraga un împrumut în sumă de 110 000 euro cu o dobândă lunară de 2%,

pe un termen de două luni. Elena Cepraga le-a eliberat o recipisă prin care confirmă

faptul împrumutului și că în caz de neexecutare a obligației de restituire a

1

împrumutului, Elena Cepraga s-a obligat să achite pentru fiecare zi de întârziere o

penalitate în mărime de 2 % din suma împrumutului.

Reclamanții au menționat că Elena Cepraga și soțul acesteia, Viorel Cepraga,

după expirarea termenului limită stabilit în contract (recipisă) și anume data de

14 mai 2014, nu au restituit suma împrumutului și dobânda prevăzută de acesta.

Totodată, recurenții au mai susținut că chiar dacă contractul a fost semnat doar de

către Elena Cepraga, soțul ei, Viorel Cepraga și-a dat consimțământul la încheierea

contractului, or, banii au fost împrumutați în interesul familiei, și acesta a cunoscut

despre toate clauzele contractului dat.

Începând cu 15 mai 2014 de nenumărate ori s-au adresat către Elena Cepraga și

Viorel Cepraga cu solicitarea restituirii împrumutului și a dobânzii prevăzute de

contract (recipisă), însă au primit numai promisiuni, nerealizate. Astfel, pe parcursul

a mai mult de 3 ani Elena Cepraga și Viorel Cepraga nu au întreprins careva acțiuni

de rambursare a împrumutului și penalităților, fapt ce a dus la înaintarea acțiunii date.

La 20 aprilie 2018 Elena Cepraga și Viorel Cepraga au depus cerere

reconvențională împotriva Elenei Mamaischi și lui Vladimir Mamaischi cu privire la

declararea nulității absolute a recipisei din 15 martie 2014 și încasarea cheltuielilor

de judecată. (f.d. 2-6, vol.II)

În motivarea cererii reconvenționale Elena Cepraga și Viorel Cepraga au indicat

că recipisa din data de 15 martie 2014 a fost semnată de către Elena Cepraga sub

presiune, iar suma de 110 000 euro nu le-a fost transmisă. Recipisa dată a fost scrisă

la poarta gospodăriei lor. Elena Mamaischi și Vladimir Mamaischi au venit la ei acasă

și au șantajat-o pe Elena Cepraga cu o armă și ultima a semnat recipisa dată.

Elena Cepraga și Viorel Cepraga au menționat că Elena Mamaischi și Vladimir

Mamaischi nu au prezentat careva probe, ce ar confirma faptul că ultimii au deținut

suma de 110 000 euro, care, din declarațiile acestora, a fost transmisă cu împrumut

familiei lor. Ori, contractele de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile prezentate de

Elena Mamaischi și Vladimir Mamaischi la dosar nu probează că anume ei au primit

suma de 110 000 euro de la persoane terțe.

Consideră că odată ce Elena Mamaischi și Vladimir Mamaischi nu au prezentat

careva probe ce ar confirma faptul că au deținut suma de 110 000 euro pentru а-i

împrumuta, recipisa nu poate produce careva efecte juridice, pentru că suma de

110 000 euro nu a fost transmisă Elenei Cepraga.

Viorel Cepraga a mai menționat că Elena Cepraga nu a împrumutat la 15 martie

2014 careva sume de bani în interesele familiei, ori nu au fost prezentate careva probe

admisibile și pertinente în acest sens pentru atragerea lui la răspundere solidară, iar

recipisa a fost scrisă de Elena Cepraga sub amenințare și constrângere din partea

Elenei Mamaischi și a lui Vladimir Mamaischi.

Prin hotărârea din 11 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Elena Mamaischi și Vladimir

Mamaischi. S-a încasat în mod solidar de la Elena Cepraga și Viorel Cepraga în

beneficiul Elenei Mamaischi și lui Vladimir Mamaischi suma datorată 110 000 lei,

dobânda în sumă de 4 400 euro și penalitatea în sumă de 80 000 euro, în total suma

de 194 400 euro, care urmează a fi convertită în valută națională a RM la rata de

2

schimb a Băncii Naționale a RM la momentul efectuării plății. S-a încasat de la Elena

Cepraga și Viorel Cepraga în beneficiul Elenei Mamaischi și lui Vladimir Mamaischi

dobânda de întârziere pentru perioada 16 mai 2014 -05 decembrie 2017 în sumă de

1 512 548,08 lei, taxa de stat în sumă de 10 000 lei, cheltuielile de executare în sumă

de 3 125, 80 lei, cheltuielile de judecată în sumă de 528 lei și de asistență juridică în

sumă de 8 000 lei, în total suma de 1 534 201,88 lei. În rest, cererea de chemare în

judecată s-a respins ca fiind neîntemeiată. Cererea reconvențională înaintată de către

Elena Cepraga și Viorel Cepraga s-a respins ca neîntemeiată. (f.d. 70-71, 74-82,

vol.II)

Prin decizia din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Viorel Cepraga și Elena Cepraga, s-a menținut hotărârea din 11 iulie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 139, 140-151, vol.II)

Instanțele de judecată au concluzionat că recipisa din 15 martie 2014 întrunește

exigențele unui act juridic valabil încheiat, prin care se atestă faptul că Elena Cepraga

a luat bani cu împrumut de la Elena Mamaischi și Vladimir Mamaischi. Contractul

de împrumut, încheiat între părți la data de 15 martie 2014, și-a produs efecte juridice,

iar careva circumstanțe care să demonstreze contrariul nu au fost stabilite, ori, la

încheierea acestuia a fost materializată voința liberă a părților, îndreptată spre

producerea efectelor juridice, adică nașterea obligațiilor civile. Cu toate acestea,

Elena Cepraga nu și-a executat obligațiile asumate la semnarea recipisei din 15 martie

2014 și anume nu a restituit suma împrumutată și dobânda în termenul stabilit. Cu

referire la cererea reconvențională instanțele de judecată au constatat că Elena

Cepraga și Viorel Cepraga, nici în instanța de fond și nici în instanța de apel, nu au

prezentat careva probe ce ar include în sine temeiurile recunoașterii nulității recipisei

din 15 martie 2014, ori, invocând încălcarea prevederilor art.207 Cod civil, aceștia

nu au argumentat lipsa cauzei în momentul încheierii contractului. Instanțele de

judecată au concluzionat ca fiind neîntemeiat și argumentul lui Viorel Cepraga cu

privire la faptul că incorect Elena Mamaischi și Vladimir Mamaischi au înaintat

careva pretenții în privință sa, deoarece el nu a semnat recipisa din 15 martie 2014,

ori, conform prevederilor art. 24, alin.(2) Codul Familiei soții răspund cu întreg

patrimoniul lor pentru obligațiile care au fost asumate în interesul familiei, fie și

numai de unul dintre ei, precum și pentru repararea prejudiciului cauzat ca urmare a

săvârșirii de către ei a unei infracțiuni, dacă prin aceasta au sporit bunurile comune

ale soților.

La 26 martie 2019 Elena Cepraga și Viorel Cepraga, reprezentați de avocatul

Natalia Ctitor, au declarat recurs împotriva deciziei din 31 ianuarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a

acțiunii depuse Elena Mamaischi și Vladimir Mamaischi și de admitere a cererii

reconvenționale cu încasarea de la Elena Mamaischi și Vladimir Mamaischi în

beneficiul Elenei Cepraga și lui Viorel Cepraga a cheltuielilor de judecată în sumă de

9 475 lei. (f.d.159-164, vol.II)

În motivarea cererii de recurs recurenții au invocat că instanțele de judecată au

interpretat în mod greșit legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept

3

material, au apreciat arbitrar probele prezentate la materiale cauzei, ceea ce a condus

la soluționarea greșită a cauzei. În opinia lor instanțele de judecată la examinarea

cauzei date incorect au aplicat prevederile art. 24, alin.(2) Codul Familiei, potrivit

cărora soții răspund cu întreg patrimoniul lor pentru obligațiile care au fost asumate

în interesul familiei, fie și numai de unul dintre ei, precum și pentru repararea

prejudiciului cauzat ca urmare a săvârșirii de către ei a unei infracțiuni, dacă prin

aceasta au sporit bunurile comune ale soților, ori, Elena Mamaischi și Vladimir

Mamaischi nu au prezentat careva probe ce ar confirma faptul că împrumutul care ar

fi fost luat de către Elena Cepraga, a fost în interesele familiei Cepraga. Consideră că

instanțele de judecată nu au constatat faptul că Elena Mamaischi și Vladimir

Mamaischi că la data întocmirii recipisei 15 martie 2014 dețineau suma de

110 000 euro, pe care ar fi putut-o să o împrumute Elenei Cepraga. Totodată,

instanțele de judecată incorect au respins argumentul că recipisa din 15 martie 2014

a fost un act juridic simulat.

La 07 iunie 2019 și 10 iunie 2019 Elena Mamaischi și Vladimir Mamaischi au

depus referință și referință suplimentară, solicitând ca cererea de recurs declarată de

către Elena Cepraga și Viorel Cepraga, reprezentați de avocatul Natalia Ctitor, să fie

declarată inadmisibil. (f.d.182-204, 219-222 vol.II)

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

31 ianuarie 2019, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 14 februarie 2019.

Recursul declarat de către Elena Cepraga și Viorel Cepraga, reprezentați de avocatul

Natalia Ctitor, la 26 martie 2019, este declarat în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Elena

Cepraga și Viorel Cepraga, reprezentați de avocatul Natalia Ctitor, este inadmisibil

din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că Elena Cepraga și Viorel Cepraga, reprezentați de avocatul Natalia Ctitor, au indicat

argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat

înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei

de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

4

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Elena Cepraga și Viorel Cepraga, reprezentați de avocatul Natalia

Ctitor, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurenți nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum

formal invocă Elena Cepraga și Viorel Cepraga, reprezentați de avocatul Natalia

Ctitor, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Elena Cepraga și Viorel Cepraga, reprezentați de

avocatul Natalia Ctitor, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

5

Recursul, declarat de către Elena Cepraga și Viorel Cepraga, reprezentați de

avocatul Natalia Ctitor, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Dumitru Mardari

6