2ac-107/19 — Contestarea actului admisnitrativ

Dosar nr.2ac-107/19 Î N C H E I E R E 05 iunie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul: Mariana Pitic Judecătorii: Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând conflictul negativ de competență dintre Curtea de Apel Chișinău și Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Uniunea administratorilor autorizați împotriva Ministerului Finanțelor, intervenienți accesorii Uniunea avocaților, Camera națională, Consiliul de mediere și Uniunea națională a executorilor judecătorești cu privire la obligarea modificării actului, c o n s t a t ă : La 18 aprilie 2018, Uniunea administratorilor autorizați a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanțelor, intervenienți accesorii Uniunea avocaților, Camera națională, Consiliul de mediere și Uniunea Națională a executorilor judecătorești cu privire la obligarea modificării actului.

Prin încheierea din 2 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, cauza s-a transmis pentru judecare instanței competente – Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani. Prin încheierea din 15 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a dispus suspendarea procesului și s-a înaintat dosarul Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență. Studiind materialele dosarului, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată competența Curții de Apel Chișinău de a judeca prezenta cauză din următoarele considerente. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 200 alin. (3) din Codul administrativ, conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție.

Din materialele dosarului se constată că, la 18 aprilie 2018, Uniunea administratorilor autorizați a depus cerere de chemare în judecată împotriva 1 Ministerului Finanțelor, intervenienți accesorii Uniunea avocaților, Camera națională, Consiliul de mediere și Uniunea Națională a executorilor judecătorești prin care a solicitat admiterea acțiunii cu obligarea Ministerului Finanțelor la modificarea formularului – tip anexa nr. 1 la ordinul Ministrului Finanțelor nr. 09 din 15 ianuarie 2018 prin completarea declarației cu privire la impozitul pe venit pentru persoane fizice care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției (forma DAJ17) cu compartimentul de desemnare a cuantumului procentual, în sensul exercitării dreptului acordat de dispoziția art. 152 din Codul fiscal.

Potrivit art. 20 Codul administrativ dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod. Conform art. 189 alin. (1) Cod administrativ orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. Activitatea administrativă conform art. 5 Codul administrativ reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.

În speță, Completul specializat în materie de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 09 din 15 ianuarie 2018 privind aprobarea formularului tipizat al Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfășoară activitatea profesională în sectorul justiției constituie un act administrativ și prin urmare o formă de realizare a activității administrative. Conform art. 12 din Codul administrativ un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.

Caracteristicile legale care deosebesc actul administrativ individual de actul administrativ normativ rezidă în faptul că, actul administrativ individual conform art. 10 alin. (1) Cod administrativ este o reglementare concretă, adică se referă la un caz individual, pe cînd actul administrativ normativ nu este supus controlului de constituționalitate și constituie o reglementare abstractă potrivit art. 12 Codul administrativ. Prin însușirea actului administrativ individual –„reglementare a unui caz individual” – conținută în definiția legală a actului administrativ individual prevăzută de art. 10 alin. (1) Codul administrativ se are în vedere o anumită situație de viață și este, de obicei, adresată unei anumite persoane.

Prin trăsătura legală de reglementare abstractă se are în vedere că actul administrativ normativ stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice. Completul constată că, instanța de apel a confundat noțiunea de reglementare abstractă care caracterizează ordinul contestat ca act administrativ normativ cu 2 noțiunea de reglementare concretă prin care se deosebește actul administrativ individual de alte forme ale acțiunii administrative, în speță, de actul administrativ normativ. Această eroare de concept în privința formelor de realizare a activității administrative a și generat conflictul negativ de competență jurisdicțională materială între Curtea de Apel Chișinău și Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Relaționând starea de fapt, stabilită în urma aprecierii probelor dosarului, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție apreciază că, la caz, se atestă din perspectivă clasificări după scop a acțiunilor în contenciosul administrativ – art. 206 Codul administrativ – o acțiune de control normativ. Din considerentele menționate, și coroborând cu art. 206 alin. (1) lit. e) , art. 19 alin. (2) Codul administrativ, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență prin stabilirea competenței jurisdicționale materiale Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 191 alin. (2), art. 200 alin. (3) și art. 230 din Codul administrativ, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se constată competența Curții de Apel Chișinău la judecarea cauzei de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Uniunea administratorilor autorizați împotriva Ministerului Finanțelor, intervenienți accesorii Uniunea avocaților, Camera națională, Consiliul de mediere și Uniunea Națională a executorilor judecătorești cu privire la obligarea modificării actului.

Cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Uniunea administratorilor autorizați împotriva Ministerului Finanțelor, intervenienți accesorii Uniunea avocaților, Camera națională, Consiliul de mediere și Uniunea Națională a executorilor judecătorești cu privire la obligarea modificării actului, se remite la Curtea de Apel Chișinău. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 3