3ra-113/19 — recunoasterea faptului încălcării dreptului la recalcularea si achitaea restantei la pensie, contestarea actului administrativ si repararea prejudiciului material si moral

3ra-113/19 — recunoasterea faptului încălcării dreptului la recalcularea si achitaea restantei la pensie, contestarea actului administrativ si repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-113/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. E. Badan-Melnic)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)

DECIZIE

05 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Nina Rusu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

recunoașterea faptului încălcării dreptului la recalcularea și achitarea restanței la

pensie și a nesoluționării în termenul legal a cererii privind recunoașterea unui drept

prevăzut de lege, contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului material

și moral,

împotriva deciziei din 09 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost

menținută hotărârea din 22 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 26 septembrie 2017 Nina Rusu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea

faptului încălcării dreptului la recalcularea și achitarea restanței la pensie și a

nesoluționării în termenul legal a cererii privind recunoașterea unui drept prevăzut

de lege și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin Decretul Președintelui RM

nr. 124 din 13 mai 1996 a fost numită în funcția de judecător pe termen de 5 ani, iar

prin Decretul Președintelui RM nr. 10-III din 19 aprilie 2001 a fost numită în funcția

de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

A menționat că, prin Decretul Președintelui RM nr. 1313 din 26 septembrie

2007 a fost numită în funcția de președinte al Judecătoriei Hîncești pe termen de 4

ani, iar prin Decretul Președintelui RM nr. 2272-VII din 11 august 2016 a fost

1

eliberată din funcția de judecător în Judecătoria Hîncești din data de 03 septembrie

2016 în legătură cu atingerea plafonului de vârstă.

A susținut că, în luna noiembrie 2008, activând în funcția de președinte al

Judecătoriei Hîncești, s-a pensionat, continuându-și activitatea în funcția de

președinte al Judecătoriei Hîncești, apoi în funcția de judecător, până la data de 03

septembrie 2016, când și-a dat demisia din funcție în legătură cu atingerea plafonului

de vârstă.

A afirmat că, în lunile iulie și august 2017, Casa Națională de Asigurări

Sociale a efectuat recalculări a pensiei, însă a considerat că, aceste recalculări sunt

incomplete, cu omiterea efectuării recalculării mărimii pensiei pentru perioada de la

precedenta recalculare, cu încălcarea flagrantă a legii.

A relevat că, la data de 10 august 2017 s-a adresat la pârâtă cu cerere

prealabilă, prin care a solicitat prezentarea informației privind modalitatea de

calculare a pensiei stabilite, începând cu anul 2014 până în prezent și prezentarea

informației – când, în ce mod și în ce măsură au fost efectuate recalculările pensiei,

iar ținând cont de faptul că, în luna iulie 2017 au fost efectuate careva recalculări la

pensie, cu care, de fapt, nu a fost de acord, a solicitat recalcularea repetată a

restanțelor neachitate la pensie, luând în considerare prevederile Legii cu privire la

statutul judecătorului.

A mai relevat că, pentru a evita examinarea cazului în instanțele de judecată,

a solicitat examinarea cererii în termenul prevăzut de lege, cu achitarea restanței la

pensia prevăzută de lege, însă până la momentul depunerii prezentei cereri de

chemare în judecată nu a primit nici un răspuns.

A solicitat recunoașterea faptului încălcării de către pârâtă a dreptului său la

recalcularea și achitarea restanței la pensie și a nesoluționării în termenul legal a

cererii privind recunoașterea unui drept prevăzut de lege și repararea de către pârâtă

a prejudiciului material legat de necalcularea și neachitarea restanței la pensie și a

prejudiciului moral în mărimea unei pensii lunare.

La data de 31 octombrie 2017 Nina Rusu a depus cerere de chemare în

judecată suplimentară, prin care a solicitat recunoașterea faptului încălcării de către

pârâtă a dreptului său la recalcularea și achitarea restanței la pensie și a nesoluționării

în termenul legal a cererii privind recunoașterea unui drept prevăzut de lege,

recunoașterea refuzului pârâtei cu privire la recalcularea și achitarea restanței la

pensie pentru perioada 01 aprilie 2015-01 aprilie 2017 ca fiind ilegal și repararea de

către pârâtă a prejudiciului material legat de necalcularea și neachitarea restanței la

pensie pentru perioada 01 aprilie 2015-01 aprilie 2017 în sumă de 59345,48 de lei și

a prejudiciului moral în mărime de 15658,40 de lei.

Prin hotărârea din 22 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea depusă de către Nina Rusu a fost admisă, a fost constată încălcarea dreptului

Ninei Rusu la recalcularea și achitarea restanței la pensie prin nesoluționarea în

termenul legal a cererii prealabile de către Casa Națională de Asigurări Sociale, a

fost declarat ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale de a recalcula și

achita restanța la pensie pentru perioada 01 aprilie 2015-01 aprilie 2017, a fost

obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite în beneficiul

2

Ninei Rusu restanța la pensie (în varianta recalculată) pentru perioada 01 aprilie

2015-01 aprilie 2017, efectuarea recalculării fiind pusă pe seama Casei Naționale de

Asigurări Sociale și a fost încasată din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale

în beneficiul Ninei Rusu suma de 15658,40 de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prin decizia din 09 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută

hotărârea primei instanțe.

La data de 26 noiembrie 2018 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea

integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei

noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, instanțele judecătorești au emis hotărâri

pripite, cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și, anume, a

fost interpretată eronat legea.

A menționat că, conform documentelor din dosarul de pensionare, începând

cu data de 24 noiembrie 2008, Ninei Rusu i-a fost stabilită pensia pentru vechime în

muncă în mărime de 80% față de salariul funcției de președinte al judecătoriei,

funcție deținută la momentul stabilirii pensiei, cuantumul căreia constituia la data

de 01 ianuarie 2013 – 4400 de lei lunar.

A susținut că, începând cu data de 01 ianuarie 2013, cuantumul pensiei a fost

recalculat odată cu majorarea salariilor judecătorilor efectuată prin Legea nr. 37 din

07 martie 2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 355-XIV din 23

decembrie 2005 cu privire la salarizarea în sectorul bugetar, reieșind din salariul de

președinte al judecătoriei și constituia 5856 de lei lunar.

A afirmat că, începând cu data de 01 ianuarie 2014, cuantumul pensiei a fost

recalculat, ținându-se cont de majorarea salariului judecătorului în exercițiu,

conform Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013 cu privire la salarizarea judecătorilor,

luând în considerare vechimea în muncă ca judecător la momentul stabilirii pensiei

pentru vechime în muncă și a constituit 10410,40 de lei lunar.

A relevat că, conform art. III din Legea nr. 60 din 04 aprilie 2014 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative, judecătorii care beneficiază de

plata pensiei, dar continuă să activeze în funcția de judecător vor primi pensie în

mărimea stabilită până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

A invocat că, conform explicațiilor Ministerului Justiției nr. 03/3250 din 03

aprilie 2015, se recalculează pensiile stabilite până la data de 16 mai 2014 (data

intrării în vigoare a Legii nr. 60 din 04 aprilie 2014) judecătorilor demisionați și

judecătorilor eliberați din funcție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă.

A mai invocat că, pensiile stabilite până la intrarea în vigoare a Legii nr. 60

din 04 aprilie 2014 judecătorilor care activează în continuare în funcție de judecător

nu se recalculează în temeiul art. 32 alin. (1) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu

privire la statutul judecătorului.

A declarat că, conform listei judecătorilor, care beneficiază de pensie pentru

vechime în muncă și continuă să activeze în funcția de judecător, prezentată de către

Consiliul Superior al Magistraturii, nr. 1095 din 02 aprilie 2015 și nr. 1257 din 15

3

aprilie 2016, Nina Rusu a continuat să activeze în funcție de judecător și, respectiv,

de la 01 aprilie 2015 și 01 aprilie 2016 pensia nu a fost recalculată.

A relatat că, conform listei judecătorilor, care beneficiază de pensie pentru

vechime în muncă și continuă să activeze în funcția de judecător, prezentată de către

Consiliul Superior al Magistraturii, nr. 1513 din 20 mai 2017, Nina Rusu nu mai

activează în funcție de judecător și, respectiv, de la 01 aprilie 2017 pensia a fost

recalculată ținându-se cont de majorarea salariului judecătorului în exercițiu de la

această dată.

A menționat că, în ceea ce privește pretenția cu privire la repararea

prejudiciului moral, Casa Națională de Asigurări Sociale nu a provocat careva

suferințe fizice sau psihice intimatei, respectiv, nu a cauzat careva prejudicii morale,

or, intimata nu a demonstrat în instanța de judecată cauzarea de către recurentă a

prejudiciului moral.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în

conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral

decizia instanței de apel și de a restitui cauza instanței de apel din următoarele

considerente.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, prin Decretul Președintelui

Republicii Moldova nr. 124 din 13 mai 1996 Nina Rusu a fost numită în funcția de

4

judecător pe un termen de 5 ani, iar prin Decretul Președintelui Republicii Moldova

nr. 10-111 din 19 aprilie 2001 a fost numită în funcția de judecător până la atingerea

plafonului de vârstă.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 1313 din 26 septembrie

2007 Nina Rusu a fost numită în funcția de președinte al Judecătoriei Hîncești pe

un termen de 4 ani, iar prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 2272-

VII din 11 august 2016 a fost eliberată din funcția de judecător în Judecătoria

Hîncești din data de 03 septembrie 2016, în legătură cu atingerea plafonului de

vârstă.

De asemenea, s-a constatat că, la data de 24 noiembrie 2008 Ninei Rusu i-a

fost stabilită pensia pentru vechime în muncă în mărime de 80% din salariul funcției

de președinte al judecătoriei.

Ulterior datei stabilirii pensiei, aceasta a fost recalculată la data de 01 ianuarie

2013, 01 ianuarie 2014 și 01 ianuarie 2017, însă nu s-au efectuat recalculări la data

de 01 ianuarie 2015 și 01 ianuarie 2016.

La data de 10 august 2017 Nina Rusu a expediat în adresa Casei Naționale de

Asigurări Sociale cererea prealabilă, prin care a solicitat prezentarea informației

privind modalitatea de calculare a pensiei stabilite, începând cu anul 2014 până în

prezent și prezentarea informației – când, în ce mod și în ce măsură au fost efectuate

recalculările pensiei, iar ținând cont de faptul că, în luna iulie 2017 au fost efectuate

careva recalculări la pensie, cu care, de fapt, nu a fost de acord, a solicitat

recalcularea repetată a restanțelor neachitate la pensie, luând în considerare

prevederile Legii cu privire la statutul judecătorului.

Prin răspunsul nr. R-1571/17 din 20 septembrie 2017 Casa Națională de

Asigurări Sociale a informat-o că, conform listei judecătorilor, care beneficiază de

pensie pentru vechime în muncă și continuă să activeze în funcție de judecător,

prezentată de către Consiliul Superior al Magistraturii, nr. 1095 din 02 aprilie 2015

și nr. 1257 din 15 aprilie 2016, Nina Rusu a continuat să activeze în funcție de

judecată, astfel, de la data de 01 aprilie 2015 și 01 aprilie 2016 pensia nu a fost

recalculată.

Totodată, Casa Națională de Asigurări Sociale a mai informat-o că, conform

listei judecătorilor, care beneficiază de pensie pentru vechime în muncă și continuă

să activeze în funcție de judecător, prezentată de către Consiliul Superior al

Magistraturii, nr. 1513 din 20 mai 2017 Nina Rusu nu mai activează în funcție de

judecată, astfel, de la data de 01 aprilie 2017 pensia a fost recalculată, ținându-se

cont de majorarea salariului judecătorului în exercițiu de la 01 aprilie 2017 și

constituie în prezent 15658,40 de lei lunar.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Nina Rusu a solicitat

recunoașterea faptului încălcării de către Casa Națională de Asigurări Sociale a

dreptului său la recalcularea și achitarea restanței la pensie și a nesoluționării în

termenul legal a cererii privind recunoașterea unui drept prevăzut de lege,

recunoașterea refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

recalcularea și achitarea restanței la pensie pentru perioada 01 aprilie 2015-01 aprilie

2017 ca fiind ilegal și repararea de către Casa Națională de Asigurări Sociale a

5

prejudiciului material legat de necalcularea și neachitarea restanței la pensie pentru

perioada 01 aprilie 2015-01 aprilie 2017 în sumă de 59345,48 de lei și a prejudiciului

moral în mărime de 15658,40 de lei.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia temeiniciei acțiunii, constatând încălcarea dreptului Ninei Rusu la

recalcularea și achitarea restanței la pensie prin nesoluționarea în termenul legal a

cererii prealabile de către Casa Națională de Asigurări Sociale, declarând ilegal

refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale de a recalcula și achita restanța la

pensie pentru perioada 01 aprilie 2015-01 aprilie 2017, obligând Casa Națională de

Asigurări Sociale să recalculeze și să achite în beneficiul Ninei Rusu restanța la

pensie (în varianta recalculată) pentru perioada 01 aprilie 2015-01 aprilie 2017,

efectuarea recalculării fiind pusă pe seama Casei Naționale de Asigurări Sociale și

încasând din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul Ninei Rusu

suma de 15658,40 de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Casa Națională de Asigurări Sociale, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia,

menținând hotărârea primei instanțe, pe care a considerat-o întemeiată și legală.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu argumentele invocate în

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție a constatat că, instanța de apel a încălcat normele de drept

procedural.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) CPC, circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți

la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate.

În conformitate cu art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală

și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate

nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Totodată, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt

și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și

cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces.

La caz, instanța de recurs constată, însă, că, contrar prevederilor legale

menționate, decizia instanței de apel este una nemotivată, iar concluziile instanței de

apel sunt expuse într-o formă evazivă, incertă, neavând putere de convingere.

Or, analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de

drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții, trebuie să fie clară

și simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere.

6

În speță, se reține că, instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia

hotărârii primei instanțe, a menționat că, prima instanță întemeiat a obligat Casa

Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite în beneficiul Ninei Rusu

restanța la pensie (în varianta recalculată) pentru perioada 01 aprilie 2015-01 aprilie

2017, efectuarea recalculării fiind pusă pe seama Casei Naționale de Asigurări

Sociale.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că, concluzia instanței de apel este pripită.

La materialele dosarului lipsește informația privind modalitatea de calculare

a pensiei Ninei Rusu pentru perioada anterioară și pentru perioada 01 aprilie 2015-

01 aprilie 2017.

Din materialele dosarului rezultă că, Nina Rusu a prezentat calculul restanței

neachitate la pensie pentru perioada 01 aprilie 2015-01 aprilie 2017, însă nu a

descifrat acest calcul (f. d. 42).

Mai mult ca atât, instanța de apel nu a indicat în baza cărui temei legal

urmează Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze Ninei Rusu pensia

pentru perioada 01 aprilie 2015-01 aprilie 2017.

Ca urmare, în sensul art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța de recurs ține să

menționeze că, instanțele de judecată trebuie să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant

al concluziilor sale, să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

judecării. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată

să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și

simplu concluziile uneia dintre părți.

În contextul dat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție reține că, cele descrise cert indică la examinarea

superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea

soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale.

În speță, prezintă relevanță și faptul că, folosirea criteriilor pentru

determinarea corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieșind din specificul

acestuia, presupune prin sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe a situației

de fapt, care este diferită de la caz la caz.

Sub aspectul celor relatate se constată că, soluția instanței de apel nu conține

o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la

care s-a ajuns, iar instanța de recurs este în imposibilitatea să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii

atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, decizia

instanței de apel pronunțată nu satisface standardele procedurale ale legalității și

temeiniciei unui act judecătoresc, omisiune care nu poate fi corectată de către

instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

7

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral decizia instanței de

apel și de a restitui cauza instanței de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și, reexaminând cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul

garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

decide:

Se casează integral decizia din 09 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Nina Rusu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

recunoașterea faptului încălcării dreptului la recalcularea și achitarea restanței la

pensie și a nesoluționării în termenul legal a cererii privind recunoașterea unui drept

prevăzut de lege, contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului material

și moral și se restituie cauza Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

8