3ra-148/20 — contestarea actului administrativ, obligarea recalcularii pensiei.

Dosarul nr. 3ra-148/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani: (jud: M. Gandrabur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău: (jud: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru) Î N C H E I E R E 12 februarie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Sveatoslav Moldovan examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Rusu Petru împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea recalculării cuantumului pensiei și achitarea diferenței, împotriva deciziei din 05 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au respins apelul și recursul depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea și încheierea din 02 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani c o n s t a t ă: La 15 decembrie 2018 Rusu Petru reprezentat de avocatul Kovali Vladimir în baza mandatului seria MA nr. 1261222 din 14 decembrie 2018 a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea recalculării cuantumului pensiei și achitarea diferenței.

În motivarea acțiunii avocatul Kovali Vladimir a indicat că Rusu Petru a îndeplinit serviciul neîntrerupt în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne în perioada de la 20 iulie 1991 (ordinul Secției raionale de Poliție Rîșcani or. Chișinău nr. 29 ef din 08 august 1991) până la 02 iulie 1999 (ordinul Inspectoratului de Poliție mun. Chișinău nr. 28ef din 02 iulie 1999) și în perioada de la 02 februarie 2000 (ordinul Inspectoratului de Poliție mun. Chișinău nr. 2ef din 02 februarie 2000) până la 24 aprilie 2009 (ordinul Direcției generale Resurse umane a MAI nr. 39 ef din 24 aprilie 2009). Vechimea totală în serviciu în cadrul MAI al lui Rusu Petru, la data concedierii – 24 aprilie 2009, din funcția de polițist al Batalionului Serviciului de Escortă și Pază al Comisariatului General de Poliție mun.

Chișinău (ultimul grad special deținut fiind de plutonier major de poliție), pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, a constituit 20 de ani, 00 1 luni, 27 de zile. Concomitent, a fost stabilită pensia în mărime de 50% din suma soldei lunare.

La 20 martie 2018 Ministerul Afacerilor Interne a emis ordinul nr. 96 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut de militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, prin care s-au acordat înlesniri două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri din cadrul subdiviziunilor, autorităților administrative și instituțiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne (funcționarilor publici cu statut special și militarilor din cadrul MAI), pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), care urmează a fi luate în considerare la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993. La calcularea vechimii în muncă, (la eliberarea din serviciu),

lui Rusu Petru nu i-au fost luate în considerare perioadele de activitate cu înlesniri de la 02 februarie 2000 – până la 23 mai 2008 și de la 07 noiembrie 2008 – până la 24 aprilie 2009, în cadrul Batalionului Serviciului Escortă și Pază al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău, care urmau a fi calculate 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu. Rusu Petru s-a adresat Ministerului Afacerilor Interne cu cerere prealabilă, solicitând recalcularea și includerea în vechimea în muncă perioada în care a lucrat în calitate de polițist al Batalionului Serviciului Pază și Escortă, cu avantaje, care a fost admisă în baza ordinului nr. 96 din 20 martie 2018. La 25 octombrie 2018 Inspectoratul General al Poliției, Direcția de Poliție a mun.

Chișinău a eliberat confirmarea nr. 17183, prin care s-a certificat faptul că potrivit informațiilor gestionate de Ministerul Afacerilor Interne, vechimea în muncă, cu avantaje, a lui Rusu Petru, pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, la data de 24 aprilie 2009, a constituit 28 de ani, 04 luni și 09 zile. La 05 noiembrie 2018 Rusu Petru s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani cu cerere, invocând că prin confirmarea nr. 17183 din 25 octombrie 2018 a Inspectoratului General al Poliției, Direcția de Poliție a mun. Chișinău s-a certificat faptul că la calcularea vechimii în muncă nu i-a fost luată în considerare perioada de activitate, cu înlesniri, în cadrul Batalionului Serviciului Escortă și Pază al Comisariatului General de Poliție mun.

Chișinău de la 02 februarie 2000 – până la 23 mai 2008 și de la 07 noiembrie 2008 – până la 24 aprilie 2009, care urma a fi calculată 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, solicitând în acest sens recalcularea cuantumului pensiei.

Prin răspunsul nr. R-2484/18 din 11 decembrie 2018 a Casei Naționale de Asigurări Sociale, cererea lui Rusu Petru a fost respinsă din lipsă de temei de recalculare a pensiei, deoarece perioadele de activitate în cadrul subdiviziunilor de pază, escortă și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de detenție provizorie nu pot fi raportate la prevederile pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare”.

2 Conform pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare”, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, se acordă următoarele înlesniri două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală, casele de arest și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

Potrivit art. 18 lit. c) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a) militarilor care satisfac serviciu prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, al cărui mod este stabilit de Guvern, se ia în calcul timpul de îndeplinire a serviciului în condiții deosibite - în condițiile avantajoase respective inclusiv în condițiile stabilite de legislație până la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Conform art. 1 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, militarii care îndeplinesc serviciu prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne beneficiază de dreptul la pensie viageră pentru vechime în muncă, dacă au vechimea respectivă în serviciu militar și în organele afacerilor interne. Potrivit art. 13 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, dreptul la pensie pentru vechimea în serviciu îl au militarii care au îndeplinit serviciu prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani.

Reieșind din prevederile art. 14 alin. a) din aceeași Lege, mărimea pensiilor pentru vechime în muncă se stabilește în următoarele proporții: a) pentru militarii care au îndeplinit serviciu prin contract, pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care au o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani (art.13 lit. a)): pentru o vechime în muncă de 20 de ani - 50 procente, iar pentru cei pensionații la limită de vârstă sau de motive de boală - 55 procente din sumele respective ale soldei; pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani - 3 procente din sumele respective ale soldei, dar în total nu mai mult de 75 procente din aceste sume.

Consideră avocatul Kovali Vladimir că Casa Națională de Asigurări Sociale ilegal și neîntemeiat a refuzat lui Rusu Petru recalcularea pensiei în dependență de vechimea în muncă majorată, deoarece la eliberare din serviciu, pensia i-a fost calculată doar pentru perioada de 20 de ani, 00 luni și 27 de zile, fără înlesnirile care i se cuvin în condițiile legii pentru perioada de 28 de ani, 04 luni și 09 zile. Dat fiind că prin confirmarea nr. 17183 din 25 octombrie 2018 a Inspectoratului General al Poliției, Direcția de Poliție a mun. Chișinău s-a recunoscut că Rusu Petru la eliberarea din serviciu – 24 aprilie 2009, a avut o vechime în muncă de 28 de ani, 04 luni 3 și 09 zile, acesta beneficiază de pensie în mărime de 75% din suma soldei lunare, și nu de 50% cum eronat i s-a calculat la eliberarea din serviciu.

A cerut Rusu Petru reprezentat de avocatul Kovali Vladimir recunoașterea ca fiind ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale expus în răspunsul nr. R-2484/18 din 11 decembrie 2018 privind recalcularea cuantumului pensiei pentru vechimea în muncă, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze cuantumul pensiei, luându-se în considerare recalculul din confirmarea nr. 17183 din 25 octombrie 2018 a Inspectoratului General al Poliției, Direcția de Poliție a mun. Chișinău și să-i achite diferența începând cu 01 mai 2009. Prin încheierea din 02 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins demersul de inadmisibilitate formulat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Prin hotărârea din 02 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea depusă de Rusu Petru a fost admisă. S-a recunoscut ilegal răspunsul nr. R-2484/18 din 11 decembrie 2018 a Casei Naționale de Asigurări Sociale privind recalcularea cuantumului pensiei pentru vechimea în muncă. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze cuantumul pensiei de care beneficiază Rusu Petru, luându-se în considerare confirmarea nr. 17183 din 25 octombrie 2018 a Inspectoratului General al Poliției, Direcția de Poliție a mun. Chișinău și achitarea diferenței începând cu 01 mai 2009. Prin decizia din 05 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins apelul și recursul depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea și încheierea din 02 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile că la data concedierii – 24 aprilie 2009, Ministerul Afacerilor Interne în mod eronat a calculat lui Rusu Petru vechimea în muncă de 20 de ani, 00 luni și 27 de zile, or, la data depunerii cererii de pensionare vechimea totală în serviciu a reclamantului a constituit de fapt 28 de ani, 04 luni și 09 zile, care cuprinde vechimea calendaristică în serviciu în cadrul MAI, cu serviciul militar, inclusiv perioada cu avantaje de la 02 februarie 2000 – până la 23 mai 2008 și de la 07 noiembrie 2008 – până la 24 aprilie 2009, în care acesta a activat în cadrul Batalionului Serviciului Escortă și Pază al Comisariatului General de Poliție mun.

Chișinău, calculată 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în ordinea prevăzută de pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, fapt ce se confirmă prin certificatul nr. 17183 din 25 octombrie 2018 eliberat de Inspectoratul General al Poliției, Direcția de Poliție a mun. Chișinău întocmit în baza ordinului nr. 96 din 20 martie 2018 a Ministerului Afacerilor Interne (f.d. 5-6).

Casa Națională de Asigurări Sociale nu a verificat autenticitatea actului ce confirmă vechimea în muncă a lui Rusu Petru întocmit în baza ordinului nr. 96 din 20 martie 2018 a Ministerului Afacerilor Interne, refuzând neîntemeiat reclamantului recalcularea pensiei, punând astfel la îndoială legalitatea modului în care angajatorul a calculat stagiul de muncă al acestuia, împrejurare ce depășește noțiunea de control al autenticității Or, Casa Națională de Asigurări Sociale în temeiul art. 13 alin. a) și art. 14 alin. a) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, poate să verifice actele eliberate de angajator doar cu privire la elementele de fapt, dar nu și cele de drept.

La 22 noiembrie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat, iar la 03 ianuarie 2020 a prezentat partea motivată al acestuia împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 05 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii. 4 În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material. A indicat că perioadele de activitate a lui Rusu Petru în cadrul Batalionului Serviciului Escortă și Pază al Comisariatului General de Poliție mun.

Chișinău, calculată cu înlesniri 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, ce s-a materializat în certificatul nr. 17183 din 25 octombrie 2018 a Inspectoratul General al Poliției, Direcția de Poliție a mun. Chișinău, nu pot fi raportate la prevederile pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare”. La 10 decembrie 2019 și la 09 ianuarie 2020 în adresa lui Rusu Petru a fost expediată copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 02 ianuarie 2020 Rusu Petru reprezentat de avocatul Kovali Vladimir a depus referință, solicitând declararea ca inadmisibil recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu menținerea deciziei din 05 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, pe care o consideră legală și întemeiată. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă 5 legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 05 noiembrie 2019. Cererea de recurs a fost depusă la 22 noiembrie 2019, adică în termenul prevăzut de lege. Examinând temeiurile recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul Casei Naționale de Asigurări Sociale cu soluția pronunțata de instanțele de judecată ierarhic inferioare, însă nu relevă încălcarea esențiala sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea 6 a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă, însă din recursul depus nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Național de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ, art. 270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Sveatoslav Moldovan 7