2ra-1033/19 — repararea prejudiciului material și moral, încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-1033/19 — repararea prejudiciului material și moral, încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosar nr. 2ra-1033/2019

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător: (O. Cernei)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (A. Panov, V. Cotorobai, M. Anton)

Î N C H E I E R E

05 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Sandu Gușan, reprezentat

de avocatul Adrian Crețu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Ponomari

împotriva lui Sandu Gușan cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

compensarea cheltuielilor de judecată și

cererea de chemare în judecată reconvențională depusă de Sandu Gușan

împotriva Mariei Ponomari cu privire la restituirea sumei, încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de Sandu Gușan, reprezentat de avocatul Adrian

Crețu și s-a menținut hotărârea din 21 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani,

c o n s t a t ă :

La 10 august 2017, Maria Ponomari, reprezentată de avocatul Radion

Bordian, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Sandu Gușan cu

privire la repararea prejudiciului material și moral, compensarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta Maria Ponomari a indicat că la data de

31 ianuarie 2016 împreună cu pârâtul Sandu Gușan s-au deplasat în apartamentul

nr. 102 din str. Dosoftei, nr. 100 mun. Chișinău, pentru a sărbători sosirea anului

nou cu prietenii Elena Turcan, Veaceslav Munteanu și Vremea Sergiu.

Reclamanta Maria Ponomari a mai indicat că între ea și Sandu Gușan s-a

iscat un conflict, ultimul numind-o cu cuvinte necenzurate, după care a împins-o

violent de câteva ori, în urma cărui fapt a căzut jos. În aceste circumstanțe, pârâtul

Sandu Gușan a apucat-o de păr și a tras-o la podea, aplicându-i o lovitură cu

genunchiul în regiunea feței. În acel moment au intervenit Elena Turcan și

Veaceslav Munteanu, în vederea aplanării atacului de către pârât, însă ultimul a

1

continuat loviturile cu pumnii și picioarele, exprimându-se cu cuvinte obscene,

înjosindu-i astfel onoarea și demnitatea.

Prin ordonanța procurorului Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Buiucani din

24 februarie 2017 s-a dispus refuzul în pornirea urmăririi penale în privința

pârâtului Sandu Gușan, în raport cu reclamanta Maria Ponomari din considerentele

că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal, cu

clasarea procesului penal nr. 196 înregistrat la 26 ianuarie 2017 în Registrul nr. 1

de evidență a infracțiunilor al Inspectoratului de Poliție Buiucani. Totodată, la data

de 24 februarie 2017 Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani a dispus

începerea procesului contravențional nr. 56 adm/17 în privința lui Sandu Gușan, pe

faptul comiterii contravențiilor prevăzute de art. 69 alin. (1) și art. 78 alin. (1) Cod

contravențional. Ulterior, prin ordonanța din 17 martie 2017, Sandu Gușan a fost

recunoscut vinovat în comiterea contravențiilor vizate și sancționat cu amenzi

contravenționale în mărime de 500 lei și 600 lei.

Reclamanta Maria Ponomari a menționat că fiind audiat în calitate de

contravenient Sandu Gușan a recunoscut integral vina în comiterea faptelor

contravenționale, iar la data de 16 mai 2017 a achitat integral amenda stabilită de

procuror. Potrivit certificatului nr. 75 la data de 01 ianuarie 2017 a fost examinată

de medicul de gardă al IMSP Spitalului Clinic, Institutul de Medicină Urgentă, și

Diagnosticată stabilindui-se diagnosticul de traumatism craneo-cerebral - comoție

cerebrală, ulterior urmând tratament medicamentos și curativ, care mai durează și

până în prezent și este estimat de către reclamantă în sumă de 11084 lei, însă

bonurile de plată a medicamentelor nu le-a păstrat. Ulterior, în perioada dintre 17

mai - 22 iunie 2017 reclamanta s-a prezentat la Centru de Reabilitare a Victimelor

”Memoria” pentru evaluare, documentare și asistență complexă.

Reclamanta Maria Ponomari a declarat că potrivit raportului de constatare-

evaluare nr.11 din 22 iunie 2017, s-a constatat la reclamanta Maria Ponomari din

punct de vedere etiologic atestă simptomele somatice din partea sistemului nervos,

cu stabilirea diagnosticului de tulburare de stres post-traumatic, sindromul anxios-

depresiv manifestări psihosomatice, tulburare organică cerebrală, sindromul

organic cerebral post-traumatic, consecințele traumatismului crinio-cerebral,

sinuzită sfenoidală, otită post-traumatică pe dreapta, sindrom de hipertensiune

intra-craniană, sindrom vestibulo-ataxic, sindrom asteno-nevrotiform persistent.

Reclamanta Maria Ponomari a a menționat că în urma acțiunilor violente de

ordin fizic și psihic comise de pârâtul Sandu Gușan, i s-a cauzat un prejudicii de

ordin material și moral, pe care reclamanta îl estimează în sumă de 50000 lei.

Reclamanta Maria Ponomari a solicitat admiterea acțiunii, încasarea din

contul lui Sandu Gușan în beneficiul său a prejudiciul material în mărime de

11084 lei, a prejudiciului moral în mărime de 50000 lei și compensarea

cheltuielilor de judecată.

La data de 25 octombrie 2017 Sandu Gușan a depus cerere de chemare în

judecată reconvențională împotriva Mariei Ponomari cu privire la încasarea sumei

de 10500 lei, în calitate de îmbogățire fără justă cauză, cu compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că prin procesul-verbal de

audiere a Mariei Ponomari din 26 ianuarie 2017, întocmit de către organul de

urmărire penală, se confirmă faptul că la data de 02 ianuarie 2017, prin intermediul

2

BC “Victoriabank” SA, Maria Ponomari a primit de la Veaceslav Munteanu suma

de 500 euro pentru medicamente, iar la data producerii incidentului Maria

Ponomari a mai primit de la Munteanu Veaceslav suma de 100 euro, care ulterior

i-au fost restituiți acestuia de către Sandu Gușan.

Reclamantul Sandu Gușan a menționat că lipsesc dovezi de procurare a

medicamentelor sau de urmare a unui curs de recuperare de către Maria Ponomari,

or, prin acțiunile sale dolosive l-a dus în eroare, motiv pentru care nejustificat i-a

transmis pentru medicamente suma de 10500 lei.

Reclamantul Sandu Gușan a mai declarat că Maria Ponomari a primit bani în

mărime de 100 euro și 10500 lei, dintre care 100 euro reclamantul îi recunoaște

drept prejudiciu moral, în cadrul acțiunii de bază, iar suma de 10500 lei au fost

obținuți cu rea-credință, ce face obiectul unei îmbogățiri fară justă cauză.

Reclamantul Sandu Gușan a solicitat admiterea acțiunii reconvenționale,

încasarea din contul Mariei Ponomari în beneficiul său a sumei de 10500 lei, ce

reprezintă îmbogățirea fără justă cauză, cu compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 21 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani s-a admis partial cererea de chemare în judecată depusă de Maria

Ponomari împotriva lui Sandu Gușan cu privire la repararea prejudiciului material

și moral și încasarea cheltuielilor de judecată, s-a încasat de la Sandu Gușan în

beneficiul Mariei Ponomari suma de 10000 lei, cu titlu de prejudicial moral și

suma de 10000 lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică, în total suma de

20000 lei, în rest pretențiile Mariei Ponomari au fost respinse ca neîntemeiate, s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea reconvențională depusă de Sandu Gușan

împotriva Mariei Ponomari cu privire la restituirea sumei, încasarea cheltuielilor de

judecată.

Prin decizia din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de Sandu Gușan, reprezentat de avocatul Adrian Crețu și s-a

menținut hotărârea din 21 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Maria

Ponomari împotriva lui Sandu Gușan cu privire la repararea prejudiciului material

și moral, compensarea cheltuielilor de judecată.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că la data de

31 ianuarie 2016 reclamanta Maria Ponomari împreună cu pârâtul Sandu Gușan s-

au deplasat în apartamentul nr. 102 din str. Dosoftei, nr. 100 mun. Chișinău, pentru

a sărbători sosirea anului nou cu prietenii Elena Turcan, Veaceslav Munteanu și

Vremea Sergiu. În această conjunctură pârâtul Sandu Gușan a agresat-o cu cuvinte

injurioase, aplicându-i lovituri peste cap și corp. În legătură cu acest incident

procurorul Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Buiucani din 24 februarie 2017 a

dispus refuzul în pornirea urmăririi penale împotriva lui Sandu Gușan din

raționamentul lipsei componenței de infracțiune prevăzute de art.287 Cod penal, cu

clasarea procesului. Totodată, prin ordonanța Procuraturii mun. Chișinău oficiul

Buiucani din 24 februarie 2017, a dispus începerea procesului contravențional

nr.56 adm/17 în privința pârâtului Sandu Gușan, pe faptul comiterii contravențiilor

prevăzute de art.69 al.(1) și art.78 alin.(1) Cod contravențional. Astfel, prin

ordonanța din 17 martie 2017 pârâtul a fost recunoscut vinovat în comiterea

contravențiilor vizate și sancționat cu amenzi contravenționale în mărime de 500

lei și 600 lei, care a și fost achitată la data de 16 mai 2017.

3

Instanța de apel a reținut că la data de 01 ianuarie 2017 reclamanta Maria

Ponomari a fost examinată de medicul de gardă al IMSP Spitalului Clinic,

Institutul de medicină urgentă, și diagnosticată cu diagnosticul de traumatism

craneo-cerebral - comoție cerebrală, fapt confirmat prin certificatul de vizită nr.75

din 01 ianuarie 2017. Ulterior, în perioada dintre 17 mai-22 iunie 2017 reclamanta

s-a prezentat la Centru de reabilitare a victimelor ”Memoria” pentru evaluare,

documentare și asistență complexă. Potrivit raportului de constatare-evaluare nr. 11

din 22 iunie 2017 reclamantei Mariei Ponomari i s-a stabilit diagnosticul de

tulburare de stres post-traumatic, sindromul anxios-depresiv manifestări

psihosomatice, tulburare organică cerebrală, sindromul organic cerebral post-

traumatic, consecințele traumatismului crinio-cerebral, sinuzită sfenoidală, otită

post-traumatică pe dreapta, sindrom de hipertensiune intra-craniană, sindrom

vestibulo-ataxic, sindrom asteno-nevrotiform persistent.

Instanța de apel a stabilit că la data de 26 ianuarie 2017 reclamanta Maria

Ponomari s-a adresat la Inspectoratul de Poliție Buiucani mun. Chișinău cu o

plângere privind atragerea la răspundere penală a lui Sandu Gușan, cererea fiind

înregistrată cu nr. 196. Astfel, la 26 ianuarie 2017 Inspectoratul de Poliție Buiucani

mun. Chișinău a întocmit procesul verbal de audiere a victimei Maria Ponomari.

Prin ordonanța de începere a procesului contravențional din data de 24 februarie

2017, de către procurorul Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Buiucani, Armen

Oganesean a fost dispusă pornirea în privința lui Gușan Alexandru a procesului

contravențional în baza art. 69 alin. (1) și art. 78 alin. (1) Cod contravențional. Prin

ordonanța procurorului Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Buiucani, Armen

Oganesean din 17 martie 2017 a fost recunoscut vinovat Sandu Gușan de

comiterea contravenției revăzute de art. 69 alin. (1) Cod contravențional, cu

stabilirea unei pedepse în formă de amendă în mărime de 25 unități

contravenționale, ceia ce constituie suma de 500 lei, și de comiterea contravenției

prevăzute de art. 78 alin. (1) Cod contravențional, cu stabilirea unei pedepse sub

formă de amendă în mărime de 30 unități contravenționale, ce constituie suma de

600 lei.

De asemenea, instanța de apel a mai remarcat că potrivit examenului ECHO-

EG petrecut de către reclamanta Maria Ponomari la data de 30 mai 2017, s-a

stabilit că, structurile medii cerebrale nu sunt deplasate, echo semnalele fiind cu

acut pe stânga. Ulterior, la data de 22 iunie 2017 de către Centrul de Reabilitare a

Victimelor Torturii ”Memoria” a fost întocmit raportul de constatare-evaluare

nr.11 în privința reclamantei Mariei Ponomari, cu stabilirea circumstanțelor

evenimentelor traumatice suferite, examinarea medicală, evaluarea psihologică și a

concluziilor cu recomandări.

Instanța de apel a constatat că răspunderea delictuală se naște prin încălcarea

unor drepturi absolute ale persoanei vătămate. De aceea răspunderea pentru dauna

cauzată persoanei umane poate avea numai caracter delictual, independent de

faptul se afla sau nu persoana vătămată în raporturi contractuale cu delincventul.

Acest rol îl îndeplinește temeiul răspunderii delictuale. Astfel, pentru răspunderea

delictuală este obligatorie existența unui delict, care include în sine elementele

obligatorii și anume: prejudicial, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și

prejudiciu și vinovăția. De asemenea, pentru antrenarea răspunderii delictuale este

necesar ca între fapta ilicită și prejudiciu să existe un raport cauzal. Raportul cauzal

4

este și condiția în funcție de care se determină mărimea despăgubirii. Se repară

numai prejudiciul care este consecința directă a faptei ilicite. Pentru angajarea

răspunderii delictuale este necesară, potrivit regulii generale, vinovăția autorului

faptei ilicite.

Instanța de apel a remarcat că instanța de fond în mod întemeiat a respins

acțiunea formulată de Sandu Gușan împotriva Mariei Ponomari privind încasarea

sumei de 10500 lei, în temeiul îmbogățirii fără justă cauză și a cheltuielilor de

judecată, or, potrivit prevederilor legale sus enunțate, reclamantul acțiunii

reconvenționale, apelantul Sandu Gușan nu a achitat suma de 10500 lei fără o

justă cauză, iar, obligația de despăgubire a acestuia rezultă din delictul comis

împotriva Mariei Ponomari, de care a fost recunoscut vinovat.

Instanța de apel a reținut că apelul declarat de Sandu Gușan este neîntemeiat,

iar hotărârea primei instanțe este legală și întemeiată, instanța de apel ajungând la

concluzia de a menține hotărârea primei instanțe, or, înțelegerea eronată de către

apelant a drepturilor pretinse protejate nu modifică și nici nu generează efecte

juridice, în condițiile în care legislatorul a identificat cert categoria de acțiuni care

servesc temei pentru formularea unei cerințe de îmbogățire fără justă cauză.

La 19 martie 2019, Sandu Gușan, reprezentat de avocatul Adrian Crețu, a

declarat recurs împotriva deciziei din 29 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărârii prin care cererea de

chemare în judecată depusă de Maria Ponomari să fie respinsă, cu admiterea

acțiunii reconvenționale depuse de Sandu Gușan.

În motivarea cererii de recurs recurentul Sandu Gușan a indicat că nu este de

acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, le consideră vădit

ilegale și neîntemeiate, deoarece instanța de apel la pronunțarea deciziei a apreciat

în mod arbitrar probele, decizia fiind emisă cu încălcarea normelor de drept

material și a normelor de drept procedural.

Recurentul Sandu Gușan a menționat că instanța de apel eronat a reținut

faptul că intimata Maria Ponomari a prezentat probele privind comiterea delictului

de către Sandu Gușan și cuantumul despăgubirilor solicitate pentru prejudiciul

moral corespunde suferințelor psihice și fizice ale Mariei Ponomari, suferite în

cazul dat.

Recurentul Sandu Gușan a declarat că instanța de apel a apreciat eronat

prevederile art. 1423 Cod civil deoarece mărimea compensației pentru prejudiciu

moral urma să fie apreciată prin probe de către instanța de judecată după intima ei

convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și

nemijlocită a tuturor probelor din dosar, în ansamblul și interconexiunea lor,

călăuzindu-se de lege de art. 130 Cod procedură civilă.

Recurentul a menționat că în lipsa acestor aprecieri foarte atente, a fost

dispusă încasarea unei sume impunătoare fară a fi argumentată și probată, din

motiv că solicitarea este una patrimonială, iar scopul este compensarea unui

prejudiciu nepatrimonial, deoarece evaluarea prejudiciului moral în speță instanța

le-a apreciat drept ca un preț al suferințelor fizice și psihice a Mariei Ponomari ceia

ce nu este corect, urmând să existe o apreciere multilaterală a tuturor consecințelor

negative ale prejudiciului și a impactului acestuia pe toate planurile vieții sociale

ale persoanei vătămate, anume ceia ce a pierdut atât la moment cât și pe viitor,

5

aspect care a fost ignorat de către instanța de fond și instanța de apel, circumstanță

care a dus la aprecierea eronată a dreptului material.

Recurentul Sandu Gușan a relatat că o importanță deosebită este că Maria

Ponomari, făcea parte din grupul de persoane care sărbătoreau sosirea Anului Nou,

fiind în stare de ebrietate, astfel suferințele fizice și psihice sunt minore, iar

impactul în planul veții sociale este unul nesemnificativ, deoarece partea vătămată

nu a pierdut nimic, nici la moment și nici în viitor, certificatele prezentate nu fac

dovada legăturii cauzale între fapta comisă de Sandu Gușan și investigațiile făcute

de Mariei Ponomari, peste lungi perioade de timp.

Recurentul Sandu Gușan a mai menționat că instanța de apel a apreciat

eronat prevederile art. 1389 Cod civil, din motiv că intimata Maria Ponomari a

solicit suma de 11084 lei drept prejudiciu material, în urma procurării de

medicamente și tratament, instanța de apel respingând acest capat de cerere privind

cauzarea prejudiciului material, iar transmiterea a 500 euro de către Sandu Gușan

fiind încadrată la obligația de despăgubire, fără a specifica ce fel de despăgubire,

materială sau morală.

Recurentul Sandu Gușan consideră că în cazul din speță sunt prezente

împrejurări de victimizare în partea prejudiciului material, create artificial de către

intimata Maria Ponomari, deoarece aceasta nu a avut nevoie de medicamente, dar

prin acțiunele sale a urmărit scopul îmbogățirii fără justă cauză, iar instanța de apel

urma să constate că suma care a fost solicitată, nu a fost utilizată pentru procurarea

medicamentelor și internarea în spital, dar pentru alte necesități ale intimatei.

Recurentul Sandu Gușan consideră că cheltuielile de judecată acordate

intimatei pentru asistență juridică în suma de 10000 lei, este una exagerată, și nu

este necesară doar prezentarea bonului de plată, dar trebuie făcută dovada că aceste

cheltuieli au fost reale, necesare și rezonabile.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la

proces la data de 17 ianuarie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 518

(f.d. 158), fiind recepționată de recurentul Sandu Gușan la data de 19 ianuarie

2019, fapt confirmat prin plicul poștal, anexat la materialele cauzei (f.d. 168).

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de Sandu Gușan, reprezentat de avocatul Adrian Crețu, la data de 19 martie 2019,

cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.

La 22 aprilie 2019, în adresa intimatei Maria Ponomari a fost expediată

copia recursului declarat de Sandu Gușan, reprezentat de avocatul Adrian Crețu, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Intimata Maria Ponomari nu și-a vaforificat dreptul procedural respectiv și

nu a depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de Sandu Gușan, reprezentat de

avocatul Adrian Crețu, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil.

6

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sandu Gușan, reprezentat de

avocatul Adrian Crețu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Sandu Gușan, reprezentat

de avocatul Adrian Crețu, se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată

de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a

normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă. Din recursul declarat de Sandu Gușan, reprezentat de avocatul Adrian Crețu,

nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

7

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Sandu Gușan, reprezentat de avocatul

Adrian Crețu.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Sandu Gușan, reprezentat de

avocatul Adrian Crețu, împotriva deciziei din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Maria

Ponomari împotriva lui Sandu Gușan cu privire la repararea prejudiciului material

și moral, compensarea cheltuielilor de judecată și cererea de chemare în judecată

reconvențională depusă de Sandu Gușan împotriva Mariei Ponomari cu privire la

restituirea sumei, încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

8