3ra-686/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-686/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud: C. Panfil)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, A. Panov, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

5 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Rimma Golban împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana și Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost

menținută hotărârea din 3 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

c o n s t a t ă:

La 18 mai 2018 Rimma Golban a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana și Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 13 ianuarie 2017 a decedat soțul

Vasile Golban, cu care au conviețuit împreună 52 de ani.

A menționat că la momentul decesului, soțul Vasile Golban beneficia de pensie

pentru vechime în muncă ca judecător în mărime de 16853 lei lunar.

Reclamanta a susținut că întrunește toate circumstanțele de fapt și de drept

pentru care să beneficieze de pensia de urmaș.

Astfel, a relatat că soțul Vasile Golban era pensionar, iar la ieșirea la pensie

acesta s-a eliberat din funcția de șef al Aparatului Consiliului Superior al

Magistraturii în baza cererii de demisie în anul 2009. La fel, acesta a activat în

calitate de judecător din anul 1970.

Reclamanta a menționat că este pensionară, s-a aflat în căsătorie cu susținătorul

52 de ani și nu s-a recăsătorit după decesul acestuia.

A mai explicat că are un stagiu de muncă de aproximativ 40 de ani, având o

pensie de numai 1 770, 40 de lei, care nu-i ajunge pentru achitarea serviciilor

comunale și medicamentelor elementare, necesare unui om în etate, iar pârâții refuză

să-i stabilească și să-i achite pensia de urmaș de care poate beneficia legal.

1

A declarat că cererea prealabilă adresată atât Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Ciocana, cât și Casei Naționale de Asigurări Sociale nu a fost soluționată în

termenul legal, iar răspunsurile expediate sunt evazive.

Reclamanta a solicitat obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana

de a-i stabili începând cu 7 martie 2017, pensia de urmaș în mărime de 50% din

pensia soțului susținător decedat Vasile Golban, care la momentul adresării cu

prezenta cerere constituie suma de 8426,50 de lei; obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale să-i achite începând cu 7 martie 2017 pensia de urmaș în mărime

de 50% din pensia soțului susținător decedat, care la momentul adresării prezentei

cereri constituie suma de 8426,50 de lei; încasarea din contul Casei Naționale de

Asigurări Sociale în beneficiul ei a cheltuielilor de judecată pentru asistența juridică

în mărime de 2000 lei.

Prin hotărârea din 3 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

cererea de chemare în judecată a fost admisă. A fost obligată Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Ciocana, să stabilească Rimmei Golban, începând cu 7 martie

2017, pensia de urmaș în mărime de 50% din pensia soțului susținător decedat Vasile

Golban, care la momentul adresării cererii de chemare în judecată constituia suma

de 8426,50 de lei. A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să achite

Rimmei Golban, începând cu 7 martie 2017, pensia de urmaș în mărime de 50% din

pensia soțului susținător Vasile Golban decedat la 13 ianuarie 2017, care la

momentul adresării cererii de chemare în judecată constituia suma de 8426,50 de lei.

S-a încasat din bugetul asigurărilor sociale de stat prin intermediul Casei Naționale

de Asigurări Sociale în beneficiul Rimmei Golban cheltuielile de asistență juridică

în mărime de 2000 lei.

La 15 august 2018 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel

împotriva hotărârii din 3 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

Prin decizia din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 3

august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia

primei instanțe referitoare la admiterea cererii de chemare în judecată, întrucât

reclamanta întrunește toate condițiile legale pentru a beneficia de pensia de urmaș.

În această privință, instanța de apel a menționat că apelantul contrar sarcinii

pozitive de probațiune, nu a demonstrat legalitatea calculelor efectuate anterior și

nici existența vreunor temeiuri legale de a limita dreptul intimatei la pensia de

moștenitor în limita sumei oferite.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere

obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept

material și procedural.

La 22 martie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs

împotriva deciziei din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

2

În acest sens, a apreciat critic soluțiile instanțelor judecătorești inferioare,

deoarece pretențiile intimatei puteau fi acceptate doar în cazul în care soțul decedat

era beneficiar de pensie stabilită în conformitate cu prevederile Legii privind

sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ

nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ

al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10

februarie 2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, Completul specializat va examina admisibilitatea cererii de

recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că

prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 24 ianuarie 2019.

Astfel, recursul declarat la 22 martie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

3

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către

Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că

procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în

recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

În această ordine de idei, completul specializat al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

4

concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270, 433 lit. a), 440

alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

5