3ra-70/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-70/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: D. Șușchevici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

Î N C H E I E R E

23 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Harabagiu

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 3 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Vasile Harabagiu, a fost casată hotărârea din 16

octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și a fost emisă o nouă

hotărâre,

c o n s t a t ă:

La 23 decembrie 2015 Vasile Harabagiu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea

actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 16 iulie 2013 în baza cererii

depuse i-a fost stabilită pensia pentru limita de vârstă cu stagiul de cotizare realizat

până la 1 ianuarie 1999, de 26 ani 11 luni și 7 zile și după 1 ianuarie 1999, de 10

ani și 6 luni.

Cuantumul pensiei a fost calculat pe baza coeficientului individual - 2,88116

determinat din salariu pe o perioadă mai favorabilă de 60 luni din ultimii 15 ani și

venitul mediu asigurat, pentru care i s-a calculat o pensie de 1 533,97 de lei lunar.

A menționat că ulterior, specialiștii de la Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Ialoveni au recalculat pensia în baza unui nou coeficient individual - 1,23111

pentru o perioadă de 60 luni consecutive, iar după recalcul pensia a constituit

749,17 lei lunar.

Ca temei de recalculare a servit actul de verificare a documentelor din 6

septembrie 2013, potrivit căruia specialiștii Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Ialoveni au ieșit la fața locului pentru a efectua controlul veridicității certificatului

de salariu, însă nu s-a putut efectua controlul, deoarece cărțile de salariu și alte

1

documente care ar justifica calculele și plățile salariului au fost pierdute, iar cartea

de salariu pentru anul 1997 a fost scrisă cu același pix.

Reclamantul a considerat neîntemeiate acțiunile pârâtului privind efectuarea

controlului, rezultatele acestuia și decizia de recalculare, considerându-le pasibile

de a fi anulate cu obligarea stabilirii pensiei în baza coeficientului inițial de -

2,88116.

A relatat că prin ordinul nr. 129-c din 14 septembrie 1993 a Ministerului

Tineretului, Sportului și Turismului, a fost creată Direcția exploatare și prestări

servicii a complexului sportiv din satul Condrița cu începere de la 1 septembrie

1993, iar potrivit pct. 2 din același ordin, dânsul a fost numit în funcția de director

al instituției create, exercitând această funcție până la 3 mai 1998, când s-a eliberat

din propria inițiativă.

Astfel, a apreciat că inițial pârâtul corect a stabilit coeficientul individual de 2,

88116, deoarece potrivit pct. 46 al Regulamentului cu privire la modul de calculare

a pensiilor de asigurări sociale de stat aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 328

din 19 martie 2008, venitul asigurat pentru perioadele ce urmează până la

implementarea evidenței individuale se confirmă în temeiul actelor eliberate de

organizațiile, întreprinderile, instituțiile în care și-au desfășurat activitatea

asigurații sau de organele ierarhic superioare, precum și de arhive.

A susținut că temeiul ce a determinat anularea deciziei Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Ialoveni și anume, cartea de salariu pentru 1997 pretins scrisă cu

același pix, lipsa cărților de salariu și alte documente justificative necesare pentru

calculul și plățile salariului, nu poate fi reținut pentru recalcularea pensiei în baza

unui alt coeficient.

La 23 octombrie 2015 în adresa pârâtului a expediat cererea prealabilă în care

a invocat dezacordul cu decizia emisă, însă prin răspunsul nr. 8187/15 din 23

noiembrie 2015, Casa Națională de Asigurări Sociale a fost refuzat în admiterea

cererii.

Reclamantul a solicitat în urma concretizării cerințelor, declararea ilegalității

acțiunilor Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni de recalculare a pensiei

pentru limita de vârstă, constatarea ilegalității actului de verificare a documentelor

din 6 septembrie 2013, anularea deciziei de recalculare a pensiei stabilite în baza

coeficientului de 1,23111 pentru perioada de 60 luni consecutiv din 23 septembrie

2013 și obligarea stabilirii pensiei pentru limita de vârstă în baza coeficientului

individual de 2,88116, determinat din salariu pentru o perioadă mai favorabilă din

ultimii 15 ani (1989, 1990, 1991, 1992, 1993, 1994).

Prin hotărârea din 16 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca nefondată.

La 16 noiembrie 2017 Vasile Harabagiu a declarat apel împotriva hotărârii

din 16 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 3 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Vasile Harabagiu, a fost casată hotărârea din 16 octombrie 2017

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și a fost emisă o nouă hotărâre prin care

acțiunea s-a admis parțial. S-a anulat decizia de recalculare a pensiei stabilită în

baza coeficientului individual 1.23111 pentru o perioadă de 60 luni consecutive din

23 septembrie 2013. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să stabilească

lui Vasile Harabagiu pensia pentru limita de vîrstă în baza coeficientului individual

2

2,88116, determinat din salariul pentru o perioadă mai favorabilă de luni în ultimii

15 ani (1989, 1990, 1991, 1992, 1993 și 1994). În rest, cerințele s-au respins ca

neîntemeiate.

Pentru a decide astfel, instanța de apel și-a întemeiat soluția pe prevederile art.

16 alin. (1), 26 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000, art. 5 alin. (1), art. 14, art. 30, art. 53 din Legea privind sistemul

public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998, art. 5 alin. (1), art. 33 alin. (1) lit.

a), 51 alin. (1) din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489 din 8

iulie 1999.

În acest sens, instanța de apel a considerat neîntemeiate acțiunile intimatului

de stabilire a pensiei și recalculării dispuse în baza verificării documentelor și

veridicității sumelor indicate în certificatul de salariu, menționând că faptul

activității lui Vasile Harabagiu a fost confirmat nu numai prin certificatul cu

privire la salariu, dar prin înscrisurile efectuate în carnetul de muncă, precum și

certificatul de plată a contribuțiilor sociale.

Sub acest aspect, instanța de apel a enunțat că Vasile Harabagiu a obținut

anterior dreptul la pensie, și respectiv, pensia acordată este obiectul de protecție a

art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, astfel că orice modificare a

acesteia urmează să fie efectuată cu respectarea principiilor expuse de Curte întru

apărarea dreptului de proprietate.

Referitor la cerința lui Vasile Harabagiu cu privire la anularea actului de

verificare a documentelor din 6 septembrie 2013, instanța de apel a reținut că

acesta nu reprezintă un act administrativ, iar recunoașterea nulității deciziei de

recalculare a pensiei, ce a avut ca temei pretinsul act, exclude necesitatea unei

dispoziții individuale de nulitate.

La 26 noiembrie 2018 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs

împotriva deciziei din 3 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material, fiind interpretată eronat legea.

A susținut că în temeiul art. 30 alin. (2) din Legea privind sistemul public de

pensii, organele de asigurări sociale au dreptul de control asupra autenticității

actelor ce confirmă stagiul de muncă și venitul asigurat, eliberate de organele

abilitate.

Prin urmare, a relatat că pensia intimatului corect a fost reexaminată pe baza

noului coeficient individual al salariului confirmat în modul stabilit de 1, 23111

pentru o perioadă de 60 luni consecutiv.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și menținerea hotărârii primei instanțe,.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 3 octombrie 2018.

Astfel, recursul declarat la 26 noiembrie 2018, este în termen.

3

La 8 decembrie 2018, în conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură

civilă, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Intimatul Vasile Harabagiu, nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și

nu a depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

4

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări

Sociale.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

5