3ra-552/19 — anularea ordinului de concediere restabilirea in functie incasarea salariului

3ra-552/19 — anularea ordinului de concediere restabilirea in functie incasarea salariului (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosarul nr. 3ra-552/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud. E. Badan-Melnic)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)

ÎNCHEIERE

05 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Iurie Slobodeniuc, reprezentat de

avocatul Vadim Banaru,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie

Slobodeniuc împotriva Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție și

încasarea salariului,

împotriva deciziei din 15 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis

apelul depus de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, a fost casată hotărârea din 22 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul

Centru și a fost emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 03 noiembrie 2017 Iurie Slobodeniuc s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție și

încasarea salariului.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 11 octombrie 2017,

Inspectoratul General al Poliției a emis ordinul nr. 440ef cu privire la sancționarea

disciplinară a angajatului poliției, inspector Iurie Slobodeniuc, prin care a fost sancționat

disciplinar cu „concedierea”.

A menționat că nu este de acord cu ordinul de concediere, îl consideră neîntemeiat și

pasibil a fi anulat, drept temei de anulare a ordinului deoarece nu a cunoscut despre faptul

intentării anchetei de serviciu, cine este persoana căreia i-a fost încredințat să conducă

această anchetă, despre faptul ca poate să dea explicații scrise, să prezinte probe sau alte

informații ce vor putea fi necesare în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor.

1

A susținut că la 11 octombrie 2017, fiind antrenat în serviciul, conform Programului

activității grupei de urmărire penală și asigurarea accesului în sediul Inspectoratului de

Poliție, a aflat despre ordinul nr. 440ef din 11 octombrie 2017, tot din acel ordin a constatat

că în privința acestuia a fost intentată ancheta de serviciu cît și faptul că i-a fost stabilită o

sancțiune disciplinară sub forma concedierii.

A indicat reclamantul că nici conducerea Inspectoratului de Poliție Rezina, nici el nu a

cunoscut despre faptul că Iurie Slobodeniuc este vizat în anchetă de serviciu, și nici despre

faptul că acestuia să-i fie aplicată vreo sancțiune disciplinară. Anchetă de serviciu fiind

efectuată cu nerespectarea tuturor drepturilor și intereselor legitime ale funcționarului, nu i-

a fost adus la cunoștința despre intentarea anchetei de serviciu și nu i s-a asigurat dreptul de

a da explicații detaliata și să prezinte probe, prin ce i s-a încălcat dreptul la apărare.

A relatat că potrivit anchetei de serviciu, s-a constatat că la data de 03 septembrie 2017,

ora 21:35, în Serviciul de gardă a Inspectoratului de Poliție Șoldănești, a parvenit apelul

telefonic de la Serviciul de gardă al Inspectoratului de Poliție Rezina, precum că inspectorul

Ivan Cebotari, deplasându-se cu automobilul personal prin satul Olișcani, r-nul Șoldănești,

i-a fost creată o situație de accident, de către agentul principal Ivan Cebotari. Urmare,

ambele autovehicule au derapat de pe traseu, informația fiind înregistrată în Registrul de

evidență a altor informații cu privire la infracțiuni și incidente al Inspectoratului de Poliție

Șoldănești, cu nr. 2221. Tot, din materialele anchetei de serviciu și din declarațiile agentului

superior Ion Paireli și comisarului Petru Ciburciu depuse în cadrul anchetei de serviciu,

ambii făcând parte din componența grupei operative, s-a constatat că, la fața locului,

inspectorul Iurie Slobodeniuc îl amenința pe agentul principal Ivan Cebotari cu crearea

problemelor în activitatea de serviciu, soldate chiar și cu eliberarea din poliție, îmbrâncindu-

1 și agresându-1 față de membrii grupei operative. La cerințele legale ale membrilor grupei

operative adresate inspectorului Iurie Slobodeniuc de a da dovadă de un comportament

decent, acesta, ignorând solicitarea, continua să manifeste un comportament brutal și

neadecvat, indicând polițiștilor cum să documenteze cazul. Comportamentul inadecvat și

lipsit de professionalism al inspectorului Iurie Slobodeniuc a continuat și în incinta sediului

Inspectoratului de Poliției Șoldănești.

A comunicat că în cadrul anchetei de serviciu a fost chestionat și agentul principal Ivan

Cebotari care a comunicat că, la 03 septembrie 2017, în jurul orei 21:00, se afla la stația de

alimentare, „Tirex-Petrol”, iar peste puțin timp s-a deplasat spre satul Olișcani, r-nul

Șoldănești cu automobilul de model Audi cu numerele de înmatriculare transnistrene P 111

BO. În timpul deplasării, din motive necunoscute, un alt automobil de model Audi de

culoare verde, forțat i-a creat o situație de a stopa mijlocul de transport, fapt ce a condiționat

deraparea de pe traseu. După ce a oprit automobilul, de el s-a apropiat inspectorul Iurie

Slobodeniuc, însoțit de o persoană de gen masculin pe care nu a recunoscut-o și fără niciun

temei, a fost scos forțat din automobil, bruscat imobilizat la pământ, motiv pentru care,

ulterior a efectuat un apel către Serviciul de gardă al Inspectoratului de Poliție Rezina

comunicând de cele întâmplate.

A declarat reclamantul că pe cazul dat a fost chestionat și a dat explicații în care a negat

cele expuse atât de către angajații Poliției din cadrul Inspectoratului de Poliție Șoldănești cît

de către agentul principal Ivan Cebotari, comunicând că, la 03 septembrie 2017, ora 21:00,

2

a observat un automobil de model Audi și cunoscând că numerele de înmatriculare ale

acestuia sunt false, a decis să-1 urmărească.

A afirmat reclamantul că circumstanțele stabilite în cadrul anchetei de serviciu nu

corespund adevărului, deoarece anume el a constatat faptul conducerii unui automobil cu

numere falsificate și despre aceasta a fost informat Inspectoratul de Poliție Șoldănești, ci nu

cum se pretinde în ordinul de concediere că nu a comunicat despre acest fapt la cea mai

apropiată subdiviziune a poliției.

A relevat că, în ordinul de concediere a fost indicat că la data de 14 septembrie 2017,

de către procurorul în Procuratura raionului Șoldănești, Vladimir Erhan pe caz a fost pornită

urmărirea penală în conformitate cu prevederile art.287 al.(2) lit. b) și art.360 alin.(2) Cod

penal, prin urmare la 11 octombrie 2017, cînd a fost emis ordinul de concediere conducerea

Inspectoratului General al Poliției urma să suspende efectuarea anchetei de serviciu, până la

adoptarea unei soluții pe acest caz, în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor importante.

A solicitat reclamantul anularea ordinului nr. 440 ef din 11 octombrie 2017, restabilirea

în funția deținută anterior, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu

și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 22 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea

depusă de Iurie Slobodeniuc a fost admisă. A fost anulat ordinul 440ef din 11 octombrie

2017 al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului Poliției, inspector Iurie

Slobodeniuc. A fost restabilit Iurie Slobodeniuc în funcția de inspector, specialist al

Serviciului supraveghere tehnică și accidente rutiere al Secției securitate publică al

Inspectoratului de Poliție Rezina al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova. A fost încasat din contul Inspectoratului General

al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui Iurie

Slobodeniuc salariul pentru absența forțată de la muncă, începând cu 11 octombrie 2017

până la restabilirea în funcție.

Admițând acțiunea reclamantul prima instanță a concluzionat că ordinul

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova

nr. 440ef din 11 octombrie 2017 prin care lui Iurei Slobodeniuc i-a fost aplicată sancțiunea

disciplinară sub formă de concediere este afectat de vicii procesuale și ca urmare este posibil

de a fi anulat, deoarece despre intentarea anchetei de serviciu reclamantul nu a fost informat

și nici subdiviziunea în cadrul căreia reclamantul activează, fiindu-i încălcate drepturile

funcționarului. Astfel, reclamantul a fost privat de dreptul de a da explicații detaliate în cazul

cercetat, de a prezenta probe care să dovedească nevinovăția lui, prin ce a fost încălcat

dreptul reclamantului la apărare.

La fel, prima instanță a reținut că la materialele dosarului sunt anexate explicațiile

reclamantului pe marginea incidentului din 03 septembrie 2017, doar că acestuia nu i s-a

explicat pentru ce a dat aceste explicații și în special nu a fost informat că aceste explicații

se dau în cadrul anchetei de serviciu.

Totodată, prima instanță constatând că la aplicarea sancțiunii disciplinare

reclamantului au fost admise încălcări ale procedurii stabilite de lege, a dispus anularea

ordinului de concediere în baza dispozițiilor art. 26 alin. (1) lit. c) al Legii contenciosului

3

administrativ, fără a mai supune controlului de legalitate a actului administrativ contestat

sub aspectul respectării prevederilor legale, cît și sub aspectul existenței/inexistenței în

acțiunile lui Iurie Slobodeniuc a abaterii disciplinare.

Astfel, instanța de fond a concluzionat că prin prisma art. 89 Codul muncii reclamantul

urmează a fi restabilit în serviciu în funcția deținută anterior, conform fișei postului cu

achitarea salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă și anume 11

octombrie 2017 până la restabilirea acestuia în funcție.

Prin decizia din 15 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat

de către Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova, a fost casată hotărârea din 22 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și

a fost emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii depuse de Iurie Slobodeniuc.

În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că nu există temei de anulare a ordinului

nr. 440ef din 11 octombrie 2017 pe motiv că reclamantul-intimat nu a știut de existența

demarării anchetei de serviciu, cine din personal a efectuat-o sau de a prezenta probe în

apărarea sa, deoarece materialele cauzei demonstrează contrariul și anume la data de 12

septembrie 2017, în cadrul anchetei de serviciu Iurie Slobodeniuc a dat explicații.

De asemenea, instanța de apel verificând legalitatea ordinului contestat prin prisma

temeiniciei aplicării sancțiunii disciplinare și anume dacă în acțiunile reclamantului-intimat

se conține abatere disciplinară a constatat că reclamantul-intimat a fost sancționat disciplinar

pentru încălcarea prevederilor art.50 lit. a)-e), lit. l)-n) din Legea nr. 288 din 16 decembrie

2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

pct.7 subpct. l)-5), 9), 10), 12), 17), 18) și 20), pct. 13 subpct. 2) și 3) din Statutul disciplinar

al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne aprobat

prin Hotărârea de Guvern nr. 409 din 07 iunie 2017, art. 24 alin. (4) din Legea nr. 320 din

27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, pct.4 subpct. l),

4), 7) și 9), pct.7 subpct.5) și 7) din Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu

statut special din cadrul MAI, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.629 din 08 august 2017,

pct. 56 al Ordinului MAI nr.45 din 19 februarie 2010.

Instanța de apel a reținut că de către angajator corect au fost apreciate acțiunile

reclamantului-intimat drept abatere disciplinară gravă în conformitate cu art. 38 alin. (1) lit.

j) al Legii nr. 88 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din

cadrul MAI, însă nu poate să se expună asupra caracterului și gravității acestei sancțiuni,

deoarece aceasta ține de oportunitatea actului administrativ emis și nu de competența

instanței de judecată.

La fel, instanța de apel a reținut argumentul apelantului precum că prima instanță a

aplicat o lege abrogată și anume prevederile art. 53 și 55 alin. (1) al Legii nr. 320 din 27

decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului (abrogate prin Legea

nr. 94 din 02 iunie 2017, în vigoare la 07 iulie 2017) ca fiind corect și întemeiat.

La data de 13 martie 2019, în termenul prevăzut de lege, Iurie Slobodeniuc, reprezentat

de avocatul Vadim Banaru, a depus recurs împotriva deciziei din 15 ianuarie 2019 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea hotărârii primei instanțe.

4

În motivarea recursului s-a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel,

deoarece a fost emisă cu încălcarea normelor de drept material, instanța de apel a dat

apreciere arbitrară probelor, nu a constatat circumstanțele pricinii și anume că Iurie

Slobodeniuc prin telefonul său mobil a anunțat IP Șoldănești la ora 21:30 înregistrat în

Registrul sub nr. de ordine 2645, unde a informat că colaboratorul de poliție al IP Șoldănești

Ivan Cebotari conduce un automobil cu numere de înmatriculare false, după care a sunat și

la IP Rezina la ora 21:35 unde a comunicat cele întâmplate.

A indicat că instanța de apel nu a dat apreciere probei și anume răspunsul nr. 23/5-599

a șefului biroului de evidență a transportului din or. Rîbnița regiunea transnistreană, prin

care s-a adus la cunoștință că numărul de înmatriculare P 111BO a fost atribuit

automobilului de model TOYOTA Prius care în a. 2012 a fost radiată de la evidență iar

plăcuțele au fost restituite organului de evidență.

A considerat că motivele invocate în ordinul de concediere sunt în contradicție cu

circumstanțele de fapt și cu acțiunile recurentului.

A menționat că la data de 11 octombrie 2017 aflându-se în serviciu a aflat despre

Ordinul nr. 440ef din 11 octombrie 2017 și tot din acest ordin a aflat că în privința lui a fost

intentată ancheta de serviciu cît și faptul stabilirii sancțiunii disciplinare sub formă de

concediere, fiind astfel încălcate drepturile și interesele legitime ale funcționarului în

conformitate cu pct. 49 din Statutul disciplinar al funcționarului public din cadrul MAI.

A indicat că potrivit pct. 94 din HG nr. 409 din 07 iunie 2017 cu privire la aprobarea

Statutului disciplinar al funcționarului public din cadrul MAI, concedierea este o măsură

disciplinară extremă și se aplică pentru încălcări sistematice ale disciplinei de serviciu sau

pentru comiterea unei abateri disciplinare grave, or, în ordinul de concediere nu este redat

care au fost încălcările sistematice ale disciplinei de serviciu sau care este norma legală care

redă ce constituie o abatere disciplinară gravă, cît și de ce altă măsură de sancționare nu

poate fi aplicată.

Prin referința depusă la data de 03 mai 2019 Inspectoratul General al Poliției a solicitat

respingerea recursului depus de Iurie Slobodeniuc cu menținerea decizie din 15 ianuarie

2019 a Curții de Apel Chișinău ca fiind legală și întemeiată.

Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, Completul specializat în

cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii

Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ

se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

5

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiu

aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia

condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din

Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului

administrativ.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil

din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4).

6

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul

depus de Iurie Slobodeniuc, reprezentat de avocatul Vadim Banaru, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă

motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4)

CPC.

Totodată, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că,

conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să

ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie

1995), pe când în recursul depus de Iurie Slobodeniuc, reprezentat de avocatul Vadim

Banaru, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul depus de Iurie Slobodeniuc,

reprezentat de avocatul Vadim Banaru, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul Administrativ și art. 270

Cod de procedură civilă, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Iurie Slobodeniuc, reprezentat de avocatul Vadim Banaru, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

7