3rh-1/18 — anularea ordinului

Dosarul nr. 3rh-1/18

Prima instanță: Judecătoria Centru, mun.Chișinău (jud. E. Palanciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Cernat, L. Bulgac, A.Pahopol)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: T. Vieru, V. Clevadî, O. Sternioală)

ÎNCHEIERE

07 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru

Judecători Iurie Bejenaru

Oleg Sternioală

examinând cererea de revizuire depusă de Muntean Ion,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Muntean

împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova cu privire la contestarea ordinului de concediere, restabilirea în

funcția anterior deținută, încasarea salariului mediu pentru absență forțată de la

serviciu,

împotriva încheierii din 26 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă:

La data de 03 august 2015, Ion Muntean s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova solicitând anularea ordinului nr.480 ef din 08 iulie 2015 al

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova, restabilirea în funcția de ofițer de investigații al Secției nr. 1 a Direcției „Sud”

al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției,

încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la serviciu începând cu 08 iulie

2015 până la pronunțarea hotărârii.

În motivarea cererii, reclamantul a invocat că a fost sancționat disciplinar cu

concedierea din organele de poliție, în temeiul ordinului Inspectoratului General al

Poliției nr.480 ef. din 08 iulie 2015, pentru acțiuni manifestate prin abuz de calitate

oficială, exprimată prin utilizarea legitimației în scopul influențării angajaților

Serviciului Vamal de a nu-și onora obligațiunile de serviciu, prin ce a compromis

prestigiul funcției și al autorității din care face parte.

A susținut reclamantul că, conform art. 38 pct. 1) și 3) al Statului disciplinar al

polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.502 din 09 iulie

2013, una din sarcinile anchetei de serviciu este examinarea sub toate aspectele,

completă și obiectivă a circumstanțelor, cauzelor abaterilor disciplinare comise de către

polițiști și identificarea persoanelor vinovate și asigurarea aplicării corecte a legislației

1

în vigoare, pentru ca fiecare persoană care a comis careva abateri disciplinare să fie

sancționată conform vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la

răspundere. În acest sens, specifică că în ordin se reflectă situația de fapt, însă nu sunt

menționate inacțiunile sale prin care ar fi fost realizat abuzul de calitate oficială. Atât

în partea descriptivă, cât și în dispozitivul ordinului, pârâtul invocă că a avut obligația

de a se conduce în exercitarea atribuțiilor de serviciu de legislație, însă, nu se indică

care atribuții și obligații au fost încălcate. A fost stopat în timpul deplasării cu

automobilul personal, însă, nu era în exercițiul funcției.

A remarcat reclamantul că, i se impută încălcarea art.312 alin. (2) Cod vamal,

conform căruia este interzisă imixtiunea în activitatea organelor vamale și a

colaboratorilor vamali sau exercitarea de influență asupra lor în luarea de decizii sau

efectuarea de operațiuni vamale. Încălcarea acestor interdicții atrage sancțiunile

prevăzute de prezentul cod. În opinia sa, norma respectivă este inaplicabilă, deoarece

nu a influențat angajații serviciului vamal. Mai mult, nu este clar care atribuții de

serviciu și care sarcini nu au fost exercitate în modul corespunzător, prin ce ar fi fost

realizat abuzul de serviciu și prin ce s-ar fi manifestat acest abuz, deoarece din actul de

sancționare contestat, nu se disting.

A afirmat reclamantul că, în ordin se menționează că ar fi ignorat prevederile art.

28 al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului. Însă, încetarea

serviciului în Poliție precum și a contractului individual de muncă poate avea loc pentru

astfel de încălcări în temeiul art.47 alin. (1) lit. l) al Legii cu privire la activitatea Poliției

și statutul polițistului, pe când, a fost concediat în temeiul art.47 alin. (1) lit. к) al Legii

cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului.

A indicat că, pârâtul a ignorat prevederile pct. 58 subpct. 3) al Statutului

disciplinar al polițistului, care stabilește, că persoana în privința căreia se desfășoară

ancheta de serviciu este în drept, la finalizarea anchetei de serviciu, să facă cunoștință

cu ordinul și materialele anchetei, cu respectarea legislației privind secretul de stat și

protecția datelor cu caracter personal.

A relevat reclamantul că, actul de sancționare contestat i-a fost adus la cunoștință

de către subdiviziunea unde a activat - Inspectoratul Național de Investigații, pe când

materialele anchetei de serviciu se păstrează în Serviciul securitate internă și combatere

a corupției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, care a și efectuat

ancheta de serviciu, iar acest fapt confirmă că nu a cunoscut despre finalizarea anchetei

de serviciu. Careva scrisori prin care ar fi fost informat despre finalizarea anchetei de

serviciu precum și despre necesitatea de a se prezenta în Serviciul de referință pentru a

lua cunoștință de materialele anchetei de serviciu la o dată și o oră stabilită, nu a fost

informat. Neaducerea la cunoștință a materialelor anchetei de serviciu la finalizare, în

opinia sa, confirmă lipsa acesteia.

Prin hotărârea din 11 decembrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun.Chișinău s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Ion Muntean împotriva

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova cu privire la contestarea ordinului de concediere, restabilirea în funcția

deținută, încasarea salariului mediu pentru absență forțată de la serviciu.

Prin decizia din 28 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel depusă de Ion Muntean și s-a menținut hotărârea din 11 decembrie 2015 a

Judecătoriei Centru mun.Chișinău.

2

La data de 26 august 2016, Ion Muntean a declarat recurs împotriva deciziei din

28 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și hotărârii din 11

decembrie 2015 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, cu pronunțarea unei noi hotărâri

de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 26 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat

inadmisibil recursul declarat de Ion Muntean împotriva deciziei din 28 iunie 2016 a

Curții de Apel Chișinău.

La 18 august 2017 Muntean Ion a depus cerere de revizuire împotriva încheierii

din 26 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție solicitând casarea acesteia cu

emiterea unei noi hotărâri de casare a hotărârilor judecătorești adoptate de instanțele

ierarhic inferioare.

În motivarea cererii de revizuire s-a invocat că, după emiterea încheierii contestate

cu revizuire, au apărut circumstanțe care duc la admiterea cererii de revizuire și anume

– ordonanța Procuraturii Anticorupție din 09 iunie 2017 pe materialele cauzei penale

nr. 2015869067, prin care s-a constatat faptul că acuzațiile aduse de către organul de

urmărire penală reclamantului nu sunt probate, totodată fiind dispusă scoaterea de sub

urmărire penală a lui Muntean Ion.

Astfel, prin ordonanța nominalizată a fost stabilit faptul că de către revizuent nu

a fost comisă infracțiunea prevăzută de art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, nu a fost

încălcat art. 312 alin. (2) Cod Vamal, nu a fost eludat controlul vamal, nu a fost folosită

fraudarea documentelor sau nedeclararea, fiind evidentă netemeinicia controlului

vamal și abuzul colaboratorilor vamali și respectiv, concluziile instanțelor judecătorești

expuse în actele de dispoziție adoptate nu mai sunt veridice.

Revizuentul ca temei de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b) Cod de

procedură civilă.

Studiind materialele dosarului, Colegiul consideră că cererea de revizuire este

neîntemeiată și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 448, alin. (4) CPC, cererile de revizuire împotriva

deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat

printr-o decizie asupra inadmisibilității se examinează de Curtea Supremă de Justiție.

În conformitate cu art.449, lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii.

Este de menționat că, pentru a invoca prevederile art. 449 CPC, este important ca

circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze

esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice fapte necunoscute anterior

pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinate pentru judecarea justă

a cauzei.

Completul reține că Muntean Ion a depus cerere de revizuire invocând existența

de circumstanțe noi și anume ordonanța Procuraturii Anticorupție din 09 iunie 2017 pe

materialele cauzei penale nr. 2015869067, prin care s-a constatat faptul că acuzațiile

aduse de către organul de urmărire penală reclamantului nu sunt probate, totodată fiind

dispusă scoaterea de sub urmărire penală a lui Muntean Ion.

Totodată, ca temei de drept revizuentul a invocat prevederile art. 449, lit. b) CPC.

3

Completul remarcă că motivele expuse în prezenta cerere de revizuire nu

corespund temeiurilor prevăzute de art. 449 lit. b) CPC rezultând din următoarele

circumstanțe.

Completul reține că, circumstanțele noi – descoperite, sunt totalitatea de fapte

juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor

și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei

civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu

au fost cunoscute revizuenților anterior, dar existau până la momentul pronunțării

hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

Completul precizează că pentru a invoca temeiul dat este necesar ca circumstanța

nouă să îndeplinească o condiție esențială, adică să existe anterior pronunțării hotărârii,

dar revizuentului să-i devină cunoscută ulterior.

Din textul cererii de revizuire rezultă că revizuentul își exprimă dezacordul cu

încheierea contestată prin faptul că prin ordonanța Procuraturii Anticorupție din 09

iunie 2017 s-a constatat faptul că acuzațiile aduse de către organul de urmărire penală

lui Muntean Ion nu sunt probate.

Totodată, revizuentul a reținut că prin ordonanța nominalizată a fost stabilit faptul

că de către revizuent nu a fost comisă infracțiunea prevăzută de art. 248 alin. (5) lit. d)

Cod penal, nu a fost încălcat art. 312 alin. (2) Cod Vamal, nu a fost eludat controlul

vamal, nu a fost folosită fraudarea documentelor sau nedeclararea, fiind evidentă

netemeinicia controlului vamal și abuzul colaboratorilor vamali și respectiv,

concluziile instanțelor judecătorești expuse în actele de dispoziție adoptate nu mai sunt

veridice.

Completul analizând argumentul indicat supra în raport cu proba prezentată de

revizuent în acest sens, îl consideră nesubstanțial și incapabil de a servi ca temei pentru

casarea actului de dispoziție a instanței de recurs, deoarece prin ordonanța prezentată

de revizuent a fost scos de sub urmărire penală Muntean Ion, indicându-se că nu a

comis infracțiunea prevăzută de art. 248 Cod penal - contrabandă, iar din materialele

cauzei civile rezultă că Muntean Ion a fost sancționat disciplinar cu concedierea din

organele de poliție, în temeiul ordinului Inspectoratului General al Poliției nr.480 ef.

din 08 iulie 2015, pentru acțiuni manifestate prin abuz de calitate oficială, exprimată

prin utilizarea legitimației în scopul influențării angajaților Serviciului Vamal de a nu-

și onora obligațiunile de serviciu, prin ce a compromis prestigiul funcției și al autorității

din care face parte.

Respectiv, ordonanța prezentată nu are relevanță cazului dat, deoarece revizuentul

nu a fost concediat pentru presupusa comitere a infracțiunii de contrabandă, dar pentru

încălcarea disciplinei de muncă.

Completul menționează că la judecarea în fond a cauzei, inclusiv și în ordine de

apel și recurs nu s-a luat în considerare pornirea unui proces penal privind comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 248 Cod penal, dar a fost supus analizei comportamentul,

acțiunile revizuentului în coraport cu disciplina muncii și statutul funcției ocupate de

Muntean Ion.

Mai mult ca atât, Completul decelează că lipsa în acțiunile persoanei a unei

componențe de infracțiune nu exclude aplicarea sancțiunii disciplinare, ori răspunderea

penală și cea disciplinară sunt categorii diferite ale răspunderii persoanei pentru fapta

comisă și nu se exclud.

4

În contextul dat, Completul consideră că revizuentul nu a prezentat careva

temeiuri care ar corespunde caracteristicilor cerute de norma de drept indicată prin

prisma art. 449 lit. b) CPC ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase

irevocabile.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci când instanțele judecătorești dau

o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție

(cazul Brumărescu contra României).

Desființarea hotărârii irevocabile ca urmare a admiterii revizuirii prin îndepărtarea

condiției evocării fondului conduce la probleme majore din perspectiva securității

raporturilor juridice conform jurisprudenței clare, constante și extrem de voluminoase

a CtEDO.

Concomitent, Completul reiterează asupra faptului că invocarea cadrului legal,

analizat și interpretat de revizuent prin interpunerea cu circumstanțele speței, nu

reprezintă temei de înaintare a cererii de revizuire. Ori, revizuirea se justifică de regulă,

prin aceea că, involuntar instanța a săvârșit o eroare în legătură cu starea de fapt

stabilită în hotărârea atacată fie în raport cu materialul existent la data pronunțării, fie

în raport cu noile împrejurări, apărute ulterior după pronunțarea hotărârii.

În atare circumstanțe, analizând argumentele invocate de către revizuent în raport

cu prevederile art. 449 lit. b) CPC, Completul le va respinge, deoarece nu pot servi

drept temei de revizuire și nu se încadrează în prevederile normei legale.

Din considerentele menționate supra, cererea de revizuire depusă de Muntean Ion

împotriva încheierii din 26 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție urmează a fi

respinsă ca inadmisibilă.

În conformitate cu art.art.art.269-270, 453, alin. (1), lit. a) CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Muntean Ion

împotriva încheierii din 26 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, adoptată în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Muntean împotriva

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova cu privire la contestarea ordinului de concediere, restabilirea în funcția

anterior deținută, încasarea salariului mediu pentru absență forțată de la serviciu.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru

Judecători Iurie Bejenaru

Oleg Sternioală

5