3rh-1/18 — anularea ordinului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului
- Temei legal
- temeiul declararii revizuirii
3rh-1/18 — anularea ordinului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3rh-1/18
Prima instanță: Judecătoria Centru, mun.Chișinău (jud. E. Palanciuc)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Cernat, L. Bulgac, A.Pahopol)
Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: T. Vieru, V. Clevadî, O. Sternioală)
ÎNCHEIERE
07 februarie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecător Tatiana Vieru
Judecători Iurie Bejenaru
Oleg Sternioală
examinând cererea de revizuire depusă de Muntean Ion,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Muntean
împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al
Republicii Moldova cu privire la contestarea ordinului de concediere, restabilirea în
funcția anterior deținută, încasarea salariului mediu pentru absență forțată de la
serviciu,
împotriva încheierii din 26 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție,
c o n s t a t ă:
La data de 03 august 2015, Ion Muntean s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne
al Republicii Moldova solicitând anularea ordinului nr.480 ef din 08 iulie 2015 al
Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii
Moldova, restabilirea în funcția de ofițer de investigații al Secției nr. 1 a Direcției „Sud”
al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției,
încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la serviciu începând cu 08 iulie
2015 până la pronunțarea hotărârii.
În motivarea cererii, reclamantul a invocat că a fost sancționat disciplinar cu
concedierea din organele de poliție, în temeiul ordinului Inspectoratului General al
Poliției nr.480 ef. din 08 iulie 2015, pentru acțiuni manifestate prin abuz de calitate
oficială, exprimată prin utilizarea legitimației în scopul influențării angajaților
Serviciului Vamal de a nu-și onora obligațiunile de serviciu, prin ce a compromis
prestigiul funcției și al autorității din care face parte.
A susținut reclamantul că, conform art. 38 pct. 1) și 3) al Statului disciplinar al
polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.502 din 09 iulie
2013, una din sarcinile anchetei de serviciu este examinarea sub toate aspectele,
completă și obiectivă a circumstanțelor, cauzelor abaterilor disciplinare comise de către
polițiști și identificarea persoanelor vinovate și asigurarea aplicării corecte a legislației
1
în vigoare, pentru ca fiecare persoană care a comis careva abateri disciplinare să fie
sancționată conform vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la
răspundere. În acest sens, specifică că în ordin se reflectă situația de fapt, însă nu sunt
menționate inacțiunile sale prin care ar fi fost realizat abuzul de calitate oficială. Atât
în partea descriptivă, cât și în dispozitivul ordinului, pârâtul invocă că a avut obligația
de a se conduce în exercitarea atribuțiilor de serviciu de legislație, însă, nu se indică
care atribuții și obligații au fost încălcate. A fost stopat în timpul deplasării cu
automobilul personal, însă, nu era în exercițiul funcției.
A remarcat reclamantul că, i se impută încălcarea art.312 alin. (2) Cod vamal,
conform căruia este interzisă imixtiunea în activitatea organelor vamale și a
colaboratorilor vamali sau exercitarea de influență asupra lor în luarea de decizii sau
efectuarea de operațiuni vamale. Încălcarea acestor interdicții atrage sancțiunile
prevăzute de prezentul cod. În opinia sa, norma respectivă este inaplicabilă, deoarece
nu a influențat angajații serviciului vamal. Mai mult, nu este clar care atribuții de
serviciu și care sarcini nu au fost exercitate în modul corespunzător, prin ce ar fi fost
realizat abuzul de serviciu și prin ce s-ar fi manifestat acest abuz, deoarece din actul de
sancționare contestat, nu se disting.
A afirmat reclamantul că, în ordin se menționează că ar fi ignorat prevederile art.
28 al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului. Însă, încetarea
serviciului în Poliție precum și a contractului individual de muncă poate avea loc pentru
astfel de încălcări în temeiul art.47 alin. (1) lit. l) al Legii cu privire la activitatea Poliției
și statutul polițistului, pe când, a fost concediat în temeiul art.47 alin. (1) lit. к) al Legii
cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului.
A indicat că, pârâtul a ignorat prevederile pct. 58 subpct. 3) al Statutului
disciplinar al polițistului, care stabilește, că persoana în privința căreia se desfășoară
ancheta de serviciu este în drept, la finalizarea anchetei de serviciu, să facă cunoștință
cu ordinul și materialele anchetei, cu respectarea legislației privind secretul de stat și
protecția datelor cu caracter personal.
A relevat reclamantul că, actul de sancționare contestat i-a fost adus la cunoștință
de către subdiviziunea unde a activat - Inspectoratul Național de Investigații, pe când
materialele anchetei de serviciu se păstrează în Serviciul securitate internă și combatere
a corupției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, care a și efectuat
ancheta de serviciu, iar acest fapt confirmă că nu a cunoscut despre finalizarea anchetei
de serviciu. Careva scrisori prin care ar fi fost informat despre finalizarea anchetei de
serviciu precum și despre necesitatea de a se prezenta în Serviciul de referință pentru a
lua cunoștință de materialele anchetei de serviciu la o dată și o oră stabilită, nu a fost
informat. Neaducerea la cunoștință a materialelor anchetei de serviciu la finalizare, în
opinia sa, confirmă lipsa acesteia.
Prin hotărârea din 11 decembrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun.Chișinău s-a
respins cererea de chemare în judecată depusă de Ion Muntean împotriva
Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii
Moldova cu privire la contestarea ordinului de concediere, restabilirea în funcția
deținută, încasarea salariului mediu pentru absență forțată de la serviciu.
Prin decizia din 28 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de
apel depusă de Ion Muntean și s-a menținut hotărârea din 11 decembrie 2015 a
Judecătoriei Centru mun.Chișinău.
2
La data de 26 august 2016, Ion Muntean a declarat recurs împotriva deciziei din
28 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și hotărârii din 11
decembrie 2015 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, cu pronunțarea unei noi hotărâri
de admitere a acțiunii.
Prin încheierea din 26 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat
inadmisibil recursul declarat de Ion Muntean împotriva deciziei din 28 iunie 2016 a
Curții de Apel Chișinău.
La 18 august 2017 Muntean Ion a depus cerere de revizuire împotriva încheierii
din 26 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție solicitând casarea acesteia cu
emiterea unei noi hotărâri de casare a hotărârilor judecătorești adoptate de instanțele
ierarhic inferioare.
În motivarea cererii de revizuire s-a invocat că, după emiterea încheierii contestate
cu revizuire, au apărut circumstanțe care duc la admiterea cererii de revizuire și anume
– ordonanța Procuraturii Anticorupție din 09 iunie 2017 pe materialele cauzei penale
nr. 2015869067, prin care s-a constatat faptul că acuzațiile aduse de către organul de
urmărire penală reclamantului nu sunt probate, totodată fiind dispusă scoaterea de sub
urmărire penală a lui Muntean Ion.
Astfel, prin ordonanța nominalizată a fost stabilit faptul că de către revizuent nu
a fost comisă infracțiunea prevăzută de art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, nu a fost
încălcat art. 312 alin. (2) Cod Vamal, nu a fost eludat controlul vamal, nu a fost folosită
fraudarea documentelor sau nedeclararea, fiind evidentă netemeinicia controlului
vamal și abuzul colaboratorilor vamali și respectiv, concluziile instanțelor judecătorești
expuse în actele de dispoziție adoptate nu mai sunt veridice.
Revizuentul ca temei de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b) Cod de
procedură civilă.
Studiind materialele dosarului, Colegiul consideră că cererea de revizuire este
neîntemeiată și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 448, alin. (4) CPC, cererile de revizuire împotriva
deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat
printr-o decizie asupra inadmisibilității se examinează de Curtea Supremă de Justiție.
În conformitate cu art.449, lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au
devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și
nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate
măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare
a pricinii.
Este de menționat că, pentru a invoca prevederile art. 449 CPC, este important ca
circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze
esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice fapte necunoscute anterior
pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinate pentru judecarea justă
a cauzei.
Completul reține că Muntean Ion a depus cerere de revizuire invocând existența
de circumstanțe noi și anume ordonanța Procuraturii Anticorupție din 09 iunie 2017 pe
materialele cauzei penale nr. 2015869067, prin care s-a constatat faptul că acuzațiile
aduse de către organul de urmărire penală reclamantului nu sunt probate, totodată fiind
dispusă scoaterea de sub urmărire penală a lui Muntean Ion.
Totodată, ca temei de drept revizuentul a invocat prevederile art. 449, lit. b) CPC.
3
Completul remarcă că motivele expuse în prezenta cerere de revizuire nu
corespund temeiurilor prevăzute de art. 449 lit. b) CPC rezultând din următoarele
circumstanțe.
Completul reține că, circumstanțele noi – descoperite, sunt totalitatea de fapte
juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor
și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei
civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu
au fost cunoscute revizuenților anterior, dar existau până la momentul pronunțării
hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.
Completul precizează că pentru a invoca temeiul dat este necesar ca circumstanța
nouă să îndeplinească o condiție esențială, adică să existe anterior pronunțării hotărârii,
dar revizuentului să-i devină cunoscută ulterior.
Din textul cererii de revizuire rezultă că revizuentul își exprimă dezacordul cu
încheierea contestată prin faptul că prin ordonanța Procuraturii Anticorupție din 09
iunie 2017 s-a constatat faptul că acuzațiile aduse de către organul de urmărire penală
lui Muntean Ion nu sunt probate.
Totodată, revizuentul a reținut că prin ordonanța nominalizată a fost stabilit faptul
că de către revizuent nu a fost comisă infracțiunea prevăzută de art. 248 alin. (5) lit. d)
Cod penal, nu a fost încălcat art. 312 alin. (2) Cod Vamal, nu a fost eludat controlul
vamal, nu a fost folosită fraudarea documentelor sau nedeclararea, fiind evidentă
netemeinicia controlului vamal și abuzul colaboratorilor vamali și respectiv,
concluziile instanțelor judecătorești expuse în actele de dispoziție adoptate nu mai sunt
veridice.
Completul analizând argumentul indicat supra în raport cu proba prezentată de
revizuent în acest sens, îl consideră nesubstanțial și incapabil de a servi ca temei pentru
casarea actului de dispoziție a instanței de recurs, deoarece prin ordonanța prezentată
de revizuent a fost scos de sub urmărire penală Muntean Ion, indicându-se că nu a
comis infracțiunea prevăzută de art. 248 Cod penal - contrabandă, iar din materialele
cauzei civile rezultă că Muntean Ion a fost sancționat disciplinar cu concedierea din
organele de poliție, în temeiul ordinului Inspectoratului General al Poliției nr.480 ef.
din 08 iulie 2015, pentru acțiuni manifestate prin abuz de calitate oficială, exprimată
prin utilizarea legitimației în scopul influențării angajaților Serviciului Vamal de a nu-
și onora obligațiunile de serviciu, prin ce a compromis prestigiul funcției și al autorității
din care face parte.
Respectiv, ordonanța prezentată nu are relevanță cazului dat, deoarece revizuentul
nu a fost concediat pentru presupusa comitere a infracțiunii de contrabandă, dar pentru
încălcarea disciplinei de muncă.
Completul menționează că la judecarea în fond a cauzei, inclusiv și în ordine de
apel și recurs nu s-a luat în considerare pornirea unui proces penal privind comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 248 Cod penal, dar a fost supus analizei comportamentul,
acțiunile revizuentului în coraport cu disciplina muncii și statutul funcției ocupate de
Muntean Ion.
Mai mult ca atât, Completul decelează că lipsa în acțiunile persoanei a unei
componențe de infracțiune nu exclude aplicarea sancțiunii disciplinare, ori răspunderea
penală și cea disciplinară sunt categorii diferite ale răspunderii persoanei pentru fapta
comisă și nu se exclud.
4
În contextul dat, Completul consideră că revizuentul nu a prezentat careva
temeiuri care ar corespunde caracteristicilor cerute de norma de drept indicată prin
prisma art. 449 lit. b) CPC ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase
irevocabile.
Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din
aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității
raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci când instanțele judecătorești dau
o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție
(cazul Brumărescu contra României).
Desființarea hotărârii irevocabile ca urmare a admiterii revizuirii prin îndepărtarea
condiției evocării fondului conduce la probleme majore din perspectiva securității
raporturilor juridice conform jurisprudenței clare, constante și extrem de voluminoase
a CtEDO.
Concomitent, Completul reiterează asupra faptului că invocarea cadrului legal,
analizat și interpretat de revizuent prin interpunerea cu circumstanțele speței, nu
reprezintă temei de înaintare a cererii de revizuire. Ori, revizuirea se justifică de regulă,
prin aceea că, involuntar instanța a săvârșit o eroare în legătură cu starea de fapt
stabilită în hotărârea atacată fie în raport cu materialul existent la data pronunțării, fie
în raport cu noile împrejurări, apărute ulterior după pronunțarea hotărârii.
În atare circumstanțe, analizând argumentele invocate de către revizuent în raport
cu prevederile art. 449 lit. b) CPC, Completul le va respinge, deoarece nu pot servi
drept temei de revizuire și nu se încadrează în prevederile normei legale.
Din considerentele menționate supra, cererea de revizuire depusă de Muntean Ion
împotriva încheierii din 26 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție urmează a fi
respinsă ca inadmisibilă.
În conformitate cu art.art.art.269-270, 453, alin. (1), lit. a) CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e :
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Muntean Ion
împotriva încheierii din 26 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, adoptată în
cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Muntean împotriva
Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii
Moldova cu privire la contestarea ordinului de concediere, restabilirea în funcția
anterior deținută, încasarea salariului mediu pentru absență forțată de la serviciu.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele completului, judecător Tatiana Vieru
Judecători Iurie Bejenaru
Oleg Sternioală
5