2ra-1058/19 — cu privire la încasarea datoriei și a dobânzii de întârziere și anularea deciziei privind încălcarea de către consumatorul final a clauzelor contractuale

2ra-1058/19 — cu privire la încasarea datoriei și a dobânzii de întârziere și anularea deciziei privind încălcarea de către consumatorul final a clauzelor contractuale (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1058/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Central (jud. S. Dumitriu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. B. Bîrca, S. Iorgov, O. Cojocaru)

ÎNCHEIERE

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către

Alexandru Bușmachiu, Eugenia Bușmachiu, reprezentată de avocatul Viorel Gortolomei

și Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz”

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe

Acțiuni „Moldovagaz” împotriva Eugeniei Bușmachiu și lui Alexandru Bușmachiu cu

privire la încasarea datoriei și a dobânzii de întârziere și

la cererea reconvențională a Eugeniei Bușmachiu împotriva Societății pe

Acțiuni „Moldovagaz” cu privire la anularea deciziei privind încălcarea de către

consumatorul final a clauzelor contractuale

împotriva deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

fost respinse apelurile declarate de către Eugenia Bușmachiu, reprezentată de avocatul

Viorel Gortolomei, Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz” și Alexandru Bușmachiu și

menținută hotărârea din 8 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Central, prin care

acțiunea inițială a fost admisă parțial, iar cererea Eugeniei Bușmachiu cu privire la

repunerea în tetrenul de depunere a acțiunii reconvenționale a fost respinsă și respinsă

acțiunea reconvențională ca prescrisă

constată:

La 27 iunie 2016, SA „Moldovagaz” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Eugeniei Bușmachiu cu privire la încasarea datoriei și a dobânzii de întârziere.

În motivarea acțiunii a invocat că la 1 octombrie 2003, între SRL „Chișinău-Gaz”

și Alexandru Bușmachiu a fost încheiat contractul de furnizare a gazelor naturale

consumatorului casnic nr. 812067, conform căruia SRL „Chișinău-Gaz” în calitate de

furnizor, s-a obligat să furnizeze pârâtului gaze naturale la locul de consum din mun.

XXXXX com. XXXXX str. XXXXX.

A susținut că prin hotărârea nr. 513 din 12 martie 2013 a Agenției Naționale

pentru Reglementare în Energetică „Cu privire la modificarea condițiilor la licența

SA „Moldovagaz””, activitatea de furnizare a gazelor naturale la tarife reglementate în

1

mun. Chișinău, din 1 ianuarie 2013, a fost transmisă, de la titularul de licență

SRL „Chișinău-Gaz” titularului de licență pentru același gen de activitate

SA „Moldovagaz”.

Astfel, în conformite cu dispozițiile art. 566 Cod civil, SA „Moldovagaz” a

devenit succesor al drepturilor și obligațiilor contractuale ale SRL „Chișinău-Gaz” față

de consumatorii de gaze naturale din mun. Chișinău.

A indicat că conform datelor din Registrul bunurilor imobile nr. XXXXX,

proprietar al bunului imobil din mun. XXXXX com. XXXXX str. XXXXX, este

Eugenia Bușmachiu, în temeiul hotărârii judecătorești din 13 februarie 2002.

SA „Moldovagaz” în calitate de furnizor de gaze naturale, în perioada anilor 2013-

2014, a livrat la locul de consum din mun. XXXXX com. XXXXX str. XXXXX, gaze

naturale, conform condițiilor stipulate în contract, executându-și astfel obligațiile sale

integral, cu bună credință.

A susținut că la 20 decembrie 2014, în rezultatul verificării locului de consum din

mun. XXXXX com. XXXXX str. XXXXX, s-a constatat conectarea ilicită a instalației

de gaze la rețeaua de gaze naturale fără evidența consumului de gaze naturale, prin

intermediul unui furtun conectat la robinetul de până la echipamentul de măsurare gaze.

Prin decizia nr. 02 din 12 ianuarie 2015 privind încălcarea de către consumatorul

final a clauzelor contractuale, SA „Moldovagaz”, călăuzindu-se de prevederile pct. 151

din Regulamentul pentru furnizarea și utilizarea gazelor naturale, aprobat prin Hotărârea

ANRE nr. 415 din 25 mai 2011, a dispus efectuarea calculului consumului de gaze

naturale, la locul de consum din mun. XXXXX com. XXXXX str. XXXXX, conform

sistemului paușal, pentru o perioadă de 12 luni.

Astfel, în baza deciziei nr. 02 din 12 ianuarie 2015 privind încălcarea de către

consumatorul final a clauzelor contractuale, consumatorului i-a fost calculată datoria în

sumă de 39044, 33 de lei.

A insistat că consumatorul permanent a încălcat termenul de achitare a datoriei

expuse spre achitare, iar nerespectarea de către consumator a obligațiilor de plată a

generat apariția în sarcina sa a datoriei în sumă totală de 39687, 94 de lei, fapt ce se

confirmă prin factura de plată și extrasul din contul personal al consumatorului.

În vederea soluționării extrajudiciare a litigiului, în adresa Eugeniei Bușmachiu a

fost expediată pretenția de către SA „Moldovagaz”, cu nr. 05/2-1216 din 29 martie 2016,

care a fost lăsată fără răspuns și executare.

Cu referire la prevederile art. 572 alin. (2), 585, 602 alin. (1) și (2), 619 alin.

(1) Cod civil, a considerat că pârâta este obligată să achite SA „Moldovagaz” și dobânda

de întârziere, care conform calculelor constituie suma de 11378,15 de lei.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 6, 7, 39, 94, 166-168 CPC,

art. 512, 513, 514, 572 alin. (2), 585, 602 619, 668 Cod civil.

A solicitat admiterea acțiunii și încasarea din contul Eugeniei Bușmachiu în

beneficiul SA „Moldovagaz” a datoriei în sumă de 39687,94 de lei, a dobânzii de

întârziere în sumă de 11378,15 de lei și a taxei de stat în sumă de 1531,98 de lei.

La 9 martie 2017, Eugenia Bușmachiu a depus cerere reconvențională împotriva

SA „Moldovagaz” cu privire la anularea deciziei privind încălcarea de către

consumatorul final a clauzelor contractuale.

În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că despre decizia nr. 02 din

12 ianuarie 2015 privind încălcarea de către consumatorul final a clauzelor contractuale,

2

emisă de către SA „Moldovagaz”, a aflat când a fost citată la ședința de judecată a primei

instanțe, la acțiunea inițială a SA „Moldovagaz”.

A evidențiat că decizia nr. 02 din 12 ianuarie 2015 privind încălcarea de către

consumatorul final a clauzelor contractuale, emisă de către SA „Moldovagaz”, o

consideră ilegală și pasibilă anulării.

A menționat că în anul 2002, dânsa a divorțat de fostul său soț, Alexandru

Bușmachiu, divorțul fiind trecut în registrul actelor de stare civilă nr. 182 la data de

5 martie 2002.

Ulterior, în baza hotărârii din 13 februarie 2002 a Judecătoriei Botanica

mun. Chișinău, a devenit proprietară exclusivă a bunului imobil constituit din casa de

locuit individuală și terenul aferent acesteia, cu nr. cadastral XXXXX, amplasat în mun.

XXXXX com. XXXXX str. XXXXX.

Având în vedere că fostul soț, Alexandru Bușmachiu nu avea un loc de trai, a

convenit cu ultimul să încheie contractul de închiriere nr. 289, prin care i-a transmis în

posesie și folosință casa de locuit sus menționată și respectiv, în baza acestui contract,

Alexandru Bușmachiu a obținut dreptul de a încheia contracte de prestări servicii cum

ar fi energie electrică și gaze naturale și de a se racorda la rețelele respective, ceia ce și

s-a produs.

Reieșind din contractul de furnizare a gazelor naturale consumatorului casnic

nr. 812067 din 1 octombrie 2003, parte contractantă la prezentul contract este fostul său

soț, Alexandru Bușmachiu, care a semnat acest contract.

Potrivit art. 7 pct. a) și c) din contractul nr. 812067 din 1 octombrie 2003,

consumatorul poartă răspundere prevăzută de prezentul contract pentru că nu achită la

timp plata pentru volumul de gaze consumat și pentru constatarea consumului fraudulos

de gaze naturale.

Totodată, conform contractului de furnizare a gazelor naturale consumatorului

casnic din 1 octombrie 2003, s-au născut obligații contractuale doar între

SA „Moldovagaz” și Alexandru Bușmachiu, și nicidecum între SA „Moldovagaz” și

Eugenia Bușmachiu.

Or, conform contractului de comodat nr. 01 din 2 aprilie 2014 încheiat între

Bușmachiu Eugenia și Bușmachiu Alexandru, ultimului i-a fost transmis cu titlu gratuit

în posesie și folosință casa de locuit, cu obligația de a achita toate cheltuielile ce țin de

întreținerea casei, printre care și achitarea consumului de gaze naturale, energie

electrică, apă etc..

A considerat că decizia nr. 02 din 12 ianuarie 2015 privind încălcarea de către

consumatorul final a clauzelor contractuale, a fost emisă ilegal, abuziv și fară temei

juridic și din motivul că SA „Moldovagaz” în calitatea sa de furnizor nu i-a adus la

cunoștință despre constatarea consumului fraudulos, nu i-a prezentat careva acte și nu a

fost invitată la adoptarea deciziei pentru a-și înainta argumentele și actele care ar

demonstra că nu are nicio tangență cu conectarea și consumul gazelor naturale.

La 12 ianuarie 2017, a depus o cerere prealabilă către SA „Moldovagaz” privind

anularea deciziei nr. 02 din 12 ianuarie 2015 privind încălcarea de către consumatorul

final a clauzelor contractuale, cu emiterea unei alte decizii privind încălcarea de către

consumatorul final a clauzelor contractuale pe numele lui Alexandru Bușmachiu și la

23 ianuarie 2017 a depus către SA „Moldovagaz” o cerere privind completarea

3

argumentelor expuse în cererea prealabilă, iar prin răspunsul SA „Moldovagaz” nr. B-

06/17 din 13 februarie 2017, cererea sa a fost lăsată fără examinare.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 172-173 CPC.

A solicitat repunerea în termenul de depunere a acțiunii reconvenționale,

admiterea acțiunii reconvenționale și anularea deciziei nr. 02 din 12 ianuarie 2015

privind încălcarea de către consumatorul final a clauzelor contractuale, emisă de către

SA „Moldovagaz”.

Prin încheierea protocolară din 9 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul

Central, au fost atrași în proces în calitate de copârât Alexandru Bușmachiu și în calitate

de intervenient accesoriu SRL „Chișinău-Gaz”.

Prin hotărârea din 8 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Central, a fost admisă

parțial acțiunea inițială a SA „Moldovagaz” și încasate din contul Eugeniei Bușmachiu

și Alexandru Bușmachiu, în mod solidar, în beneficiul SA „Moldovagaz” suma datoriei

de 39687,94 de lei și suma cheltuielilor de judecată în mărime de 1190,64 de lei, iar în

total suma de 40878,58 de lei.

În rest, acțiunea în partea dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

A fost respinsă cererea Eugeniei Bușmachiu cu privire la repunerea în termenul

de depunere a acțiunii reconvenționale.

A fost respinsă acțiunea reconvențională a Eugeniei Bușmachiu ca prescrisă.

Prin decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile declarate de către Eugenia Bușmachiu, reprezentată de avocatul Viorel

Gortolomei, SA „Moldovagaz” și Alexandru Bușmachiu și menținută hotărârea din

8 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Central.

La 14 martie 2019, Alexandru Bușmachiu a declarat recurs împotriva deciziei din

22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii reconvenționale și respingere a cererii inițiale ca

nefondată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, considerându-le ca ilegale și neîntemeiate.

A considerat eronată concluzia primei instanțe, precum că Eugenia Bușmachiu și

Alexandru Bușmachiu erau coproprietari în temeiul art. 19 Codul familiei, care prevede

că bunruile dobândite de către soți în timpul căsătoriei sunt supuse regimului proprietății

în devălmășie, ce nu corespunde adevărului.

Or, proprietar al imobilului din str. XXXXX com. XXXXX mun. XXXXX a fost

doar el, obținând dreptul de proprietate prin moștenire de la părinții lui, iar Eugenia

Bușmachiu nu avea niciun drept asupra imobilului dat, ultima devenind proprietară

numai la 13 februarie 2002, în temeiul hotărârii judecătorești.

De aceea, la momentul încheierii contractului de furnizare a gazelor naturale

consumatorului casnic nr. 812067 din 1 octombrie 2003, colaboratorii SRL „Chișinău-

Gaz” au fost informați și au știut că proprietara imobilului, la acel moment era Eugenia

Bușmachiu, însă au acceptat încheierea contractului cu dânsul, Alexandru Bușmachiu.

A obiectat că la 20 decembrie 2014, colaboratorii SRL „Chișinău-Gaz” și

SA „Moldovagaz” au întocmit pe numele lui un proces pe faptul furtului de gaze, ca

apoi tot la data de 20 decembrie 2014 să întocmească un act de deconectare a gazelor la

4

locul de consum din mun. XXXXX com. XXXXX str. XXXXX, iar toate aceste acțiuni

au fost efectuate în lipsa lui, fără ca el să semneze careva acte, aceștia săvârșind violarea

la domiciliu, fără prezența organelor de drept sau careva martori.

A insistat că colaboratorii furnizorului au încălcat pct. 76 (m) din Regulamentul

pentru furnizarea și utilizarea gazelor naturale, aprobat prin hotărârea Agenției

Naționale pentru Reglementare în Energetică nr. 415 din 25 mai 2011, potrivit căruia

operatorul de rețea are obligațiunea să întocmească actul de depistare a clauzelor

contractuale și în cazul conectării neautorizate a aparatelor și a instalațiilor de gaze

naturale la rețea să transmită actul întocmit și probele aferente.

De asemenea, colaboratorii furnizorului au încălcat prevederile pct. 81 din

Regulament, potrivit căruia avizul de decontare se expediază sau se înmânează

consumatorului casnic cel puțin cu 5 zile calendaristice înainte de data preconizării

pentru deconectare, pe când la caz, furnizorul a întocmit procesul-verbal, actul de

deconectare și au efectuat deconectarea în aceeași zi.

A mai susținut că furnizorul a încălcat și prevederile pct. 121 din același

Regulament, potrivit cărora în cazul depistării încălcării clauzelor contractuale de către

consumator, care a dus la neînregistrarea sau înregistrarea incompletă a volumului de

gaze naturale consumat, personalul operatorului de rețea este obligat să demonstreze

acest fapt consumatorului, la care aceasta nu s-a petrecut.

A obiectat că numai la 6 ianuarie 2015, a fost chemat la ședința comisiei

furnizorului, la care deși s-a prezentat, aceasta nu a avut loc.

În luna februarie 2015 a recepționat factura în sumă de 39687,94 de lei, care până

în prezent în fiecare lună o primește, ulterior a primit pretenția nr. 2783 din

12 decembrie 2017 de încasare a sumei de 39687,94 de lei, în lipsa unei decizii a

comisiei în cauză a SRL „Chișinău-Gaz”.

A evidențiat că conform calculului paușal, suma datoriei a constituit 39044,33 de

lei, pe când instanța de judecată a stabilit achitarea sumei de 39687,94 de lei, or,

diferența de 643,61 de lei constituie procentele pentru întârziere care SA „Moldovagaz”

nu le-a solicitat oficial, dar samovolnic le-a introdus în factură.

A subliniat că în cererea de chemare în judecată, SA „Moldovagaz” a solicitat

încasarea sumei doar de la Eugenia Bușmachiu, pe când instanța de judecată a încasat

datoria în mod solidar și de la Alexandru Bușmachiu, solicitare care nu a existat de la

SA „Moldovagaz”.

Cât privește acțiunea reconvențională, a obiectat că prima instanță nu a luat în

considerație raportul de expertiză extrajudiciară din 15 martie 2018, din care rezultă că

semnătura de pe avizul de recepție nu este a Eugeniei Bușmachiu.

A indicat că copiii lor sunt stabiliți peste hotare, iar Eugenia Bușmachiu periodic

pleacă peste hotare la muncă, iar în imobilul din str. XXXXX com. XXXXX, locuiește

doar el, însă nici el nu a semnat nimic.

A solicitat audierea în calitate de martor a poștașului Stepan Dogari, pentru a da

explicații cine a semnat avizul, dar instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au luat

în vedere această solicitare.

La 14 martie 2019, Eugenia Bușmachiu, reprezentată de avocatul Viorel

Gortolomei a declarat recurs împotriva deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

5

a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii

reconvenționale și respingerea cererii inițiale ca nefondată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, considerându-le ca ilegale și neîntemeiate.

A menționat că de către instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au fost

constatate și elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei în

fond, nu au fost dovedite circumstanțele considerate ca fiind stabilite și încălcate și

aplicate greșit normele de drept material.

A obiectat că instanța de apel greșit a concluzionat asupra faptului că obligația

asumată prin contract de un coproprietar și anume Alexandru Bușmachiu, are un caracter

solidar pentru ambii pârâți, ori conform contractului de furnizare a gazelor naturale

consumatorului casnic nr. 812067 din 1 octombrie 2003, s-au născut obligații

contractuale doar între SA „Moldovagaz” și Alexandru Bușmachiu și nicidecum între

SA „Moldovagaz” și Eugenia Bușmachiu, dânșii nefiind în căsătorie la data contractării.

De asemenea, instanța de apel nu s-a expus asupra deciziei nr. 02 din

12 ianuarie 2015 emisă de SA „Moldovagaz”, fiind indicat doar faptul că decizia dată a

fost emisă în baza actului de depistare a încălcării clauzelor contractuale din

20 decembrie 2014, pe numele lui Alexandru Bușmachiu, care este parte contractantă

conform contractului de furnizare a gazelor naturale consumatorului casnic nr. 812067

din 1 octombrie 2003 și nicidecum pe numele Eugeniei Bușmachiu.

Tot, instanța de apel a dat o apreciere greșită contractului de funrizare a gazelor

naturale consumatorului casnic nr. 812067 din 1 octombrie 2003, care până în prezent

este în vigoare, astfel, instanța în hotărârea sa nu a dat nicio argumentare juridică

raporturilor juridice contractuale născute între SA „Moldovagaz” și Alexandru

Bușmachiu.

La 18 martie 2019, SA „Moldovagaz” a declarat recurs împotriva deciziei din

22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea parțială a deciziei instanței de apel și casarea parțială a hotărârii primei instanțe,

cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii inițiale a

SA „Moldovagaz” și încasarea dobânzii de întârziere în sumă de 11378,15 de lei, a taxei

de stat în mărime de 341,34 de lei la depunerea cererii de chemare în judecată, a taxei

de stat în mărime de 256 de lei achitată în instanța de apel, a taxei de stat în mărime de

170,67 de lei achitată la depunerea recursului și a cheltuielilor de judecată în sumă de

1820 de lei.

În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare la

examinarea cerinței cu privire la încasarea dobânzii de întârziere nu au constatat și

elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și au dat o

interpretare eronată motivelor de fapt și a normelor de drept material aplicate.

Cu referire la prevederile art. 619, 942 Cod civil, Hotărârea Plenului Curții

Supreme de Justiție nr. 9 din 24 decembrie 2010 privind aplicarea de către instanțele

judecătorești a legislației ce reglementează modalitățile de reparare a prejudiciului

cauzat prin întârziere sau executare necorespunzătoare a obligațiilor pecuniare, cu

excepția celor izvorâte din contractul de credit bancar sau împrumut, a indicat că

dobânda de întârziere prevăzută de art. 619 Cod civil, reprezintă o modalitate de

despăgubire pentru întârzierea executării obligațiilor pecuniare, considerându-se că are

loc folosirea mijloacelor financiare străine și că dobânda de întârziere pentru întârzierea

6

executării obligațiilor pecuniare curge de drept, chiar dacă nu a fost stabilită prin

contract scris între părți.

A explicat că obligațiile sunt pecuniare dacă au ca obiect prestația de a da o sumă

de bani.

A obiectat ca fiind neîntemeiată concluzia instanței de apel precum că obligația

nu era certă, aceasta având caracter litigios, or, la momentul depunerii acțiunii în instanța

de judecată, suma datoriei exista o perioadă mai mare de 1 an de zile, mai mult ca atât,

factura pentru gaze naturale nu a fost contestată sau anulată prin hotărâre a instanței de

judecată.

Astfel, a considerat recurentul SA „Moldovagaz” că nu poate fi reținut nici

argumentul instanței de apel, precum că chitanța de plată nu conține efectele punerii în

întârziere, deoarece consumatorul lunar primea factura de plată, în care este indicată

expres data limită pentru plată, iar conform art. 617 Cod civil, nu este necesară o somație

în cazul în care este stabilită o dată calendaristică pentru executarea obligației.

La 22 mai 2019, SA „Moldovagaz” depus referință, prin care a solicitat

respingerea recursurilor declarate de către Alexandru Bușmachiu și Eugenia Bușmachiu,

reprezentată de avocatul Viorel Gortolomei.

La 22 mai 2019, SRL „Chișinău-Gaz” a depus referință, prin care a solicitat

respingerea recursurilor declarate de către Alexandru Bușmachiu și Eugenia Bușmachiu,

reprezentată de avocatul Viorel Gortolomei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 11 ianuarie 2019, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 43

vol. II) careva date cu privire la recepționarea acesteia de către recurenți la materialele

dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat

recursurile împotriva deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în

termenul legal.

Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt

inadmisibile din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) CPC.

7

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de către Alexandru Bușmachiu,

Eugenia Bușmachiu, reprezentată de avocatul Viorel Gortolomei și SA „Moldovagaz”

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursurile declarate de către

Alexandru Bușmachiu, Eugenia Bușmachiu, reprezentată de avocatul Viorel Gortolomei

și SA „Moldovagaz”, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile

declarate de către Alexandru Bușmachiu, Eugenia Bușmachiu, reprezentată de avocatul

Viorel Gortolomei și SA „Moldovagaz” ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile declarate de către Alexandru Bușmachiu, Eugenia Bușmachiu,

reprezentată de avocatul Viorel Gortolomei și Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz” se

consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

8