3ra-683/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inamdisibilitatii recursului
3ra-683/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
dosarul nr. 3ra-683/19
prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul central (O. Jamba)
instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)
ÎNCHEIERE
29 mai 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
Judecătorii Nicolae Craiu
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursului depus de Grabovschi Alexandr,
reprezentat de avocatul Felișcan Victor,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă
de Grabovschi Alexandr împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii și Stăvilă
Dumitru cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți prin care a
fost respins apelul depus de Grabovschi Alexandr și a fost menținută hotărârea din
26 iulie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central
c o n s t a t ă
La 17 aprilie 2018 Grabovschi Alexandr a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii și Stăvilă Dumitru cu privire la
contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că prin decizia Curții de Apel
Bălți s-a decis restabilirea sa în funcția de șef al filialei Soroca ÎS „Gările și Stațiile
Auto”, încasarea unui salariu mediu lunar pentru absența forțată de la muncă în
mărime de 5164,7 lei.
La 07 februarie 2017, în prezența colaboratorilor Inspectoratului de Poliție
Soroca i-a fost înmânată copia ordinului nr.32-p din 06.02.2018 cu privire la
restabilirea sa în funcție, deoarece reprezentantul angajatorului a refuzat să-i
înmâneze o copie autentificată a ordinului.
A menționat că în pofida faptului că a fost restabilit în funcție și avea statut
de salariat al unității, angajatorul a continuat să creeze impedimente în realizarea
efectivă a drepturilor și obligațiilor salariale, în special nu i-a permis să aibă acces la
locul de muncă, i-a creat condiții inumane de muncă etc.
A depus o plângere la Inspectoratul de Stat al Muncii, recepționată la
23.02.2018, în care s-a plâns pe următoarele grave încălcări ale legislației muncii :
angajatorul nu i-a oferit loc de muncă; nu dispune elementar de un scaun, masă de
lucru; s-a ordonat să nu i se permită accesul în toate încăperile de lucru ale filialei;
dânsul stă ca un pasager în holul gării, în condiții de frig, umezeală și vânt. A notat
că condițiile în care lucrează sunt inumane, degradante, îi cauzează daune sănătății
fizice și psihice, determinîndu-1 să părăsească locul de muncă.
A formulat următoarele revendicări în cererea prealabilă: examinarea în
regim de urgență a plângerii; inspectarea locului și condițiilor de muncă; verificarea
și consemnarea într-un act de inspectare a corespunderii condițiilor de muncă oferite
lui în raport cu normele naționale, Codul Muncii și Convențiile OIM; aplicarea
sancțiunii față de angajator pentru tratamentul inuman, degradant, umilitor,
ofensator, ostil îndreptat împotriva lui; în caz de depistare a încălcărilor, să prescrie
înlăturarea neajunsurilor depistate la unitate în termen cel mai restrâns; informarea
lui în scris despre rezultatele controlului efectuat.
De asemenea, ținând cond de faptul că alți angajați ai filialei activează în
condiții necorespunzătoare, nu sunt respectate alte obligații esențiale din partea
angajatorului, a formulat suplimentar cerința să fie examinată de autoritatea publică
respectarea timpului de muncă de 40 ore pe săptămână și a repaosului la filiala
Soroca ÎS „Gările și Stațiile Auto”; corectitudinea elaborării și respectarea turelor,
acceptarea graficului de către salariat în ordinea art. 49, 68 Codul Muncii;
respectarea și achitarea remunerației angajaților filialei Soroca ÎS „Gările și Stațiile
Auto” în raport cu timpul de muncă efectiv îndeplinit; publicitatea și respectarea
actelor interne de către angajator; lipsa căldurii pe perioada rece a anului.
Ca răspuns la cererea prealabilă reprezentantul său, avocatul Felișcan Victor,
a recepționat la 21.03.2018 scrisoarea nr.G-207/18 din 16.03.2018, expediată abia la
19.03.2018, pe care studiind-o a ajuns la concluzia că autoritatea publică în mod
neîntemeiat a refuzat să soluționeze cerințele din cererea prealabilă.
A susținut că autoritatea publică era obligată se efectueze controlul indiferent
de faptul dacă instanța de judecată examinează dezacordul reclamantului cu
suspendarea de către angajator al contractului individual de muncă, deoarece legea
nu prevede excepții și condiționări. Obiectul cererii de chemare în judecată în
dosarul civil nr.46-2-681-09022018 este diferit de cerințele formulate în cererea
prealabilă. Autoritatea a ignorat și nu a soluționat posibilitatea examinării unor
revendicări suplimentare, care nu au tangență cu restabilirea sau suspendarea
salariatului la locul de muncă.
Dat fiind refuzul de a soluționa cererea prealabilă, consideră că pîrîtul a
încălcat obligația de a examina și consecințele prejudiciabile sub formă de suferințe
fizice și afective, a fost formulată cerința privind încasarea de la pârâți în mod
solidar în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 10000 lei.
În susținerea pretenției de încasare a prejudiciului moral a invocat că prin
nesoluționarea în termen legal a cererii prealabile pârâtul care este investit prin lege
cu atribuții speciale, nu a intervenit imediat, dar nici mai târziu în scopul inspectării
locului de muncă, dând dovadă de lipsă de respect pentru petiționar care s-a aflat în
incertitudine, frustrare, pericol; inacțiunile pârâtului au dus la activarea sa în
condiții inumane provocându-i suferințe fizice.
Consideră că ultimul se face vinovat de nesoluționarea în termen legal a
cererii și pentru un răspuns eronat inclusiv directorul Stavilă Dumitru care a semnat
sub răspuns, din care motiv a fost atras în calitate de copârât. Dl. Stavilă Dumitru ar
fi trebuit să dea dovadă de inițiativă, fiind principalul inspector.
2
A solicitat Grabovschii Alexandr constatarea încălcării de către Inspectoratul
de Stat al Muncii a termenului legal de examinare a cererii prealabile din
21.02.2018; constatarea ilegalității refuzului Inspectoratului de Stat al Muncii din
scrisoarea nr.G-207/18 din 16.03.2018 să soluționeze toate revendicările din cererea
prealabilă; încasarea de la pârâți în mod solidar în beneficiul său a prejudiciului
moral în mărime de 10000 pentru refuzul neîntemeiat de a satisface cerințele din
cererea prealabilă și pentru nesoluționarea în termen legal a cererii prealabile;
obligarea Inspectoratului de Stat al Muncii să satisfacă cerințele din cererea
prealabilă; acceptarea competenței aleasă de reclamant în favoarea Judecătoriei
Soroca; încasarea de la pârâți în mod solidar în beneficiul lui a cheltuielilor de
judecată.
Prin hotărârea din 26 iulie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central acțiunea
a fost respinsă.
Grabovschi Alexandr a declarat apel împotriva hotărârii din 26 iulie 2018 a
Judecătoriei Soroca, sediul central, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi
hotărâri de admitere a acțiunii.
Prin decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul
depus de Grabovschi Alexandr și a fost menținută hotărârea din 26 iulie 2018 a
Judecătoriei Soroca, sediul central.
La 19 februarie 2019 Grabovschi Alexandr, reprezentat de avocatul Felișcan
Victor, a depus recurs împotriva deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel
Bălți, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi
hotărâri de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului a indicat că nu au fost constatate și elucidate pe
deplin circumstanțele pricinii și nu au fost aplica eronat normele de drept material.
Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul
specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.
După cum rezultă din speță litigiul a fost soluționat în baza Legii
contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod
intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a
prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data
de 10 februarie 2000.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la
intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
3
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Prin urmare, completul specializat în cauze de contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu
prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform
reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.
În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Completul denotă că Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa recurentului
copia deciziei integrale. Conform avizului de recepție se atestă că Grabovschi
Alexandr a primi copia deciziei instanței de apel la data de 18 decembrie 2018. Prin
urmare, recursul depus la 19 februarie 2019 este în termen.
În conformitate cu art. 439 alin. (2, 3) Cod de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea
recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în
prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața
completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2).
Examinând temeiurile recursului, completul specializat în cauze de contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2,3) și (4)
al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că
4
recursul declarat de Grabovschi Alexandr, reprezentat de avocatul Felișcan Victor,
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de
procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul specializat în cauze de contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv
numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul specializat în cauze de contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție, reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea
faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432.
alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu
se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr.26561/1995).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu
conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
Având în vedere cele expuse, Completul Colegiului consideră că recursul
declarat de Grabovschi Alexandr, reprezentat de avocatul Felișcan Victor, nu se
5
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2,3,4) al Codului de procedură
civilă și, drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ
și art. 433 lit. a) al Cod de procedură civilă, completul specializat în cauze de
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Grabovschi Alexandr, reprezentat de avocatul Felișcan
Victor, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
Judecătorii Nicolae Craiu
Iurie Bejenaru
6