2ra-41/22 — anularea ordinului de demisie, reincadrarea in functie etc

2ra-41/22 — anularea ordinului de demisie, reincadrarea in functie etc (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-41/22

(2-20012481-01-2ra-12012022)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. I. Pulbere)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, Iu. Cotruță, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

16 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul

recurentului Alexandr Grabovschii, avocatul Victor Felișcan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandr

Grabovschii împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Gările Auto Moderne”,

intervenient accesoriu Oleg Diacov cu privire la anularea ordinelor, constatarea

refuzului neîntemeiat de angajare în funcție, încasarea salariului restant, restabilirea

la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 07 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de către apelantul Societatea cu Răspundere Limitată

„Gările Auto Moderne”, a fost casată hotărârea din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru în partea contestată, și în această parte a fost emisă o nouă

hotărâre de respingere a acțiunii. În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută,

c o n s t a t ă:

La data de 29 ianuarie 2020, Alexandr Grabovschii a depus cerere de chemare

în judecată împotriva S.R.L. „Gările Auto Moderne” (completată ulterior) cu privire

la anularea ordinelor, constatarea refuzului neîntemeiat de angajare în funcție,

încasarea salariului restant, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru

absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 01 ianuarie 2019, a semnat cu

S.R.L. „Gările Auto Moderne” un acord suplimentar la contractul individual de muncă

nr. 204 din 01 iulie 2006, urmare a încheierii de către Agenția Proprietăți Publice și

S.R.L. „Gările Auto Moderne” a contractului de parteneriat public-privat.

A susținut reclamantul că, în acordul suplimentar la contractul individual de

muncă nr. 204 din 01 iulie 2006 au fost stabilite 4 clauze speciale inclusiv condițiile

de retribuire a muncii.

A menționat reclamantul că, la baza încheierii parteneriatului public-privat a

1

fost - Hotărârea Guvernului nr. 898 din 12 septembrie 2018, iar reclamantul nu a avut

de ales și a acceptat transferul la o altă unitate mizând pe ideea unei perioade

nedeterminate de muncă.

A relevat reclamantul că, la 12 noiembrie 2019, angajatorul în persoana lui Iurie

Moroz a emis ordinul nr. 759-p cu privire la preavizarea salariatului în legătură cu

reducerea statelor de personal.

Totodată, a considerat, ordinul de preavizare nr. 759-p din 12 noiembrie 2019,

ca fiind ilegal din motivul că acesta a fost emis pentru a scăpa de un angajat incomod,

deoarece anterior reclamantul a avut 5 litigii de muncă cu fostul și actualul angajator

S.R.L. „Gările Auto Moderne” care s-au soldat cu câștig de cauză în favoarea lui

Alexandr Grabovschii.

A menționat reclamantul că, în temeiul contractului individual de muncă nr.

204 din 01 iulie 2006 și acordurilor suplimentare din 01 ianuarie 2019, Alexandr

Grabovschii a deținut funcția de Șef Filială Soroca a Î.S. „Gările și Stațiile Auto”,

ulterior S.R.L. „Gările Auto Moderne”, iar în ordinul nr. 759-p din 12 noiembrie 2019

figurează o altă funcție și anume - Șef Gara Auto Soroca.

A susținut reclamantul că, angajatorul a derogat esențial de la prevederile

imperative ale legii deoarece conform ordinului nr. 760-p din 12 noiembrie 2019, cu

privire la propunerea salariatului preavizat a funcțiilor vacante existau 8 unități de

funcții vacante care trebuiau reduse în primul rând, evitând în așa mod reducerea

salariatului Alexandr Grabovschii.

Totodată, a mai menționat reclamantul că, din moment ce angajatorul a oferit

locuri de muncă, iar Alexandr Grabovschii prin cererea din 13 noiembrie 2019 a

acceptat funcția vacantă de șef autogara Bălți, angajatorul S.R.L. „Gările Auto

Moderne” nu era în drept să refuze angajarea.

A susținut reclamantul că, cererea reclamantului Alexandr Grabovschii din 13

noiembrie 2019, prin care a solicitat transferul în funcția de șef autogara Bălți, a fost

recepționată de angajator, și la 15 noiembrie 2019 prin scrisoarea nr. 4134, a

comunicat că, prin ordinul nr. 868-p din 13 noiembrie 2019, Oleg Diacov, a fost

transferat în funcția șef gara auto Bălți.

A considerat reclamantul că, scrisoarea nr. 4134 din 15 noiembrie 2019,

reprezintă un refuz în angajare și îl apreciază ca fiind ilegal, deoarece administratorul

Iurie Moroz prin ordinul nr. 768-p din 13 noiembrie 2019 confirmă că, a dispus

transferul angajatului Oleg Diacov, în funcția de șef autogara Bălți, începând cu 13

noiembrie 2019. Din acest ordin rezultă cert că, Iurie Moroz a cunoscut despre

admiterea în funcție a lui Oleg Diacov deja la 13 noiembrie 2019. În pofida acestui

fapt, Iurie Moroz nu îl informează imediat pe Alexandr Grabovschii prin mijloacele

tehnice disponibile, fax, mobil, e-mail (de care a făcut uz anterior), dar abia la 15

noiembrie 2019, semnează scrisoarea nr. 4134 prin care îl informează că, funcția

acceptată de Alexandr Grabovschii nu mai este vacantă.

A indicat reclamantul că, motivele de fapt expuse în ordinul nr. 781-p din 14

noiembrie 2019 nu conțin motive economice obiective, decât restricționarea evidentă

și abuzivă de primire a salariului deplin, fiind dispusă achitarea lunară a indemnizației

de 50 % din salariul de funcție.

Suplimentar, reclamantul a considerat că, ordinul nr. 781-p din 14 noiembrie

2019, în special art. III reprezintă o limitare nejustificată, arbitrară a dreptului

2

salariatului de a beneficia de un salariu deplin.

Cu referire la pretenția privind anularea ordinului nr. 18-p din 12 ianuarie 2020,

cu privire la concedierea reclamantului în legătură cu reducerea numărului de

personal, reclamantul argumentează că, acest act este unul ilegal.

A invocat reclamantul faptul că, potrivit art. 88 alin. (2) Codul muncii, data-

limită la care a expirat termenul de emitere a ordinului de concediere este 12 ianuarie

2019, însă Alexandr Grabovschii a aflat pentru prima dată despre emiterea ordinului

abia la 16 ianuarie 2020, iar efectiv, sub semnătură a primit ordinul nr. 18-p la 17

ianuarie 2020 prin serviciul poștal.

A menționat reclamantul că, ordinul cu privire la concedierea lui Alexandr

Grabovschii, șef gara auto Soroca, urma să fie emis și comunicat acestuia nu mai

târziu de 12 ianuarie 2020, deoarece ordinul cu privire la preavizarea salariatului în

legătură cu reducerea statelor de personal a fost emis la 12 noiembrie 2019, iar

conform art. 88 alin. (1) lit. b) Codul muncii ordinul cu privire la preavizare trebuie

comunicat sub semnătură cu 2 luni înainte de lichidarea unității sau reducerea

numărului sau a statelor de personal.

A considerat reclamantul că, necomunicarea ordinului de concediere în termen

de 2 luni de la preavizare semnifică și se tratează ca acceptarea la locul de muncă și

prelungirea raporturilor de muncă, raționament ce rezultă din art. 81 alin. (2), art. 83

alin.(4) și art. 85 alin. (5) Codul muncii.

A susținut reclamantul că, în contradicție cu prevederile art. 88 alin. (3) Codul

muncii, angajatorul a creat noi locuri de muncă, care nu au fost propuse lui Alexandr

Grabovschii.

În continuarea ordinii de idei, reclamantul a considerat că, ordinul de

concediere este ilegal și din motivul că în acordul suplimentar din 01 ianuarie 2019,

la contractul individual de muncă nr. 204 din 01 iulie 2006 și fișa postului, funcția

deținută de Alexandr Grabovschii este „Șef filială” însă în ordinul cu privire la

preavizare și cel de concediere este indicată o altă funcție „Șef gara auto Soroca”.

A menționat reclamantul că, prejudiciul moral în mărime de 3 salarii lunare va

constitui o despăgubire echitabilă acordată salariatului pentru gravitatea acțiunilor

comise de angajator care în mod abuziv, fără un temei legal în mod unilateral prin

încălcarea termenului stabilit a încetat raporturile de muncă. În acest sens a făcut

trimitere la prevederile art. 90 alin. (2) lit. c) și alin. (3) Codul muncii.

A solicitat reclamantul, anularea ordinului nr. 759-p/a din 12 noiembrie 2019,

cu privire la preavizarea salariatului în legătură cu reducerea statelor de personal;

anularea ca fiind ilegal a refuzului angajatorului, exprimat în scrisoarea nr. 4134 din

15 noiembrie 2019, de angajare prin transfer a salariatului Alexandr Grabovschii, șef

filiala Soroca „Gările și Stațiile Moderne” în funcția de șef la autogara Bălți vacantă

propusă prin ordinul nr. 760-p din 12 noiembrie 2019 cu privire la propunerea

salariatului preavizat a funcțiilor vacante; obligarea S.R.L. „Gările și Stațiile Auto

Moderne” să semneze cu reclamantul Alexandr Grabovschii contractul individual de

muncă pentru ocuparea funcției de șef la autogara Bălți; anularea ca fiind ilegal a

ordinului nr. 781-p din 14 noiembrie 2019 cu privire la trimiterea în șomaj tehnic a

lui Alexandr Grabovschii, șef Gara Auto Soroca; încasarea de la pârât în beneficiul

reclamantului diferența de salariu de 50 % de salariul neachitat în legătură cu

trimiterea ilegală în șomaj tehnic a lui Alexandr Grabovschii, șef gara auto în baza

3

ordinului nr. 781-p din 14 noiembrie 2019 cu privire la trimiterea în șomaj tehnic a

lui Alexandr Grabovschii; anularea ca fiind ilegal a ordinului nr. 18-p din 11 ianuarie

2020 cu privire la concedierea lui Alexandr Grabovschii, șef Gara Auto Soroca, în

legătură cu reducerea numărului de personal; încasarea de la pârât în beneficiul

reclamantului a prejudiciului moral în valoare de 3 salarii medii, pentru concedierea

ilegală dispusă în baza ordinului nr. 18-p din 11 ianuarie 2020; încasarea de la pârât

în beneficiul reclamantului salariului mediu pentru întreaga absență forțată de la

muncă; încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost admisă parțial. Respectiv:

S-a anulat ordinul nr. 759-p din 12 noiembrie 2019 cu privire la preavizarea

salariatului Alexandr Grabovschii în legătură cu reducerea statelor de personal.

S-a anulat ca fiind nelegitim ordinul nr. 781-p din 14 noiembrie 2019 cu privire

la trimiterea în șomaj tehnic a lui Alexandr Grabovschii, șef Gara Auto Soroca.

S-a anulat ca fiind nelegitim ordinul nr. 18-p din 11 ianuarie 2020 cu privire la

concedierea lui Alexandr Grabovschii, șef Gara Auto Soroca, în legătură cu reducerea

numărului de personal.

S-a restabilit Alexandr Grabovschii, născut la XXXXX, cod personal: XXXXX

în funcția anterior deținută la S.R.L. „Gările Auto Moderne”, șef gara auto Soroca.

S-a obligat S.R.L. „Gările Auto Moderne”, cod fiscal XXXXX să semneze cu

Alexandr Grabovschii, născut la XXXXX, cod personal: XXXXX, contract individual

de muncă pentru ocuparea funcției de șef autogară Bălți.

S-a încasat de la S.R.L. „Gările Auto Moderne”, cod fiscal: XXXXX în

beneficiul lui Alexandr Grabovschii, născut la XXXXX, cod personal: XXXXX,

diferența de salariu de 50% de salariu neachitat în legătură cu trimiterea ilegală în

șomaj tehnic a lui Alexandr Grabovschii, șef gara auto în baza ordinului nr. 781-p din

14 noiembrie 2019 cu privire la trimiterea în șomaj tehnic a lui Alexandr Grabovschii,

șef Gara Auto Soroca.

S-a încasat de la S.R.L. „Gările Auto Moderne”, cod fiscal: XXXXX, în

beneficiul lui Alexandr Grabovschii, născut la XXXXX, cod personal: XXXXX

prejudiciul moral în valoare de 3 salarii medii, pentru concedierea ilegală, dispusă în

baza ordinului nr. 18-p din 11 ianuarie 2020.

S-a încasat de la S.R.L. „Gările Auto Moderne”, cod fiscal: XXXXX, în

beneficiul lui Alexandr Grabovschii, născut la XXXXX, cod personal: XXXXX,

salariul mediu pentru întreaga absență forțată de la muncă 12 ianuarie 2020 – pînă la

restabilirea în funcție, salariu mediu brut de referință fiind de 9126 lei și cel net fiind

de 7187 lei.

S-a încasat din contul S.R.L. „Gările Auto Moderne”, cod fiscal:

1018600047267, în beneficiul lui Alexandr Grabovschii, născut la XXXXX, cod

personal: XXXXX, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 8000 lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 07 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de către apelantul S.R.L. „Gările Auto Moderne”, a fost casată

hotărârea din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea

contestată, și în această parte a fost emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii. În

4

rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că, soluția dată de către

prima instanță în partea contestată, este în contradicție cu faptele constatate, astfel,

instanța nu a interpretat corect normele de drept material, concluziile fiind

neîntemeiate și contradictorii cu materialele cauzei.

Din materialele cauzei rezultă că, la 29 ianuarie 2020, Alexandr Grabovschii a

depus cerere de chemare în judecată împotriva S.R.L. „Gările Auto Moderne”

(completată ulterior) cu privire la anularea ordinelor, constatarea refuzului

neîntemeiat de angajare în funcție, încasarea salariului restant, restabilirea la locul de

muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului

moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Astfel, instanța de apel a constatat că, la data de 17 decembrie 2018, între

Agenția Proprietății Publice și S.R.L. „Gările Auto Moderne” a fost încheiat

contractul nr. 3/09 de parteneriat public-privat privind modernizarea și eficientizarea

activității Î.S. „Gările și Stațiile Auto” (f.d.195-245, Vol. I).

În corespundere cu pct. 8.2 lit. y) al contractului menționat, S.R.L. „Gările Auto

Moderne” s-au obligat „să respecte legislația în vigoare a Republicii Moldova ce

reglementează relațiile de muncă, inclusiv să angajeze prin transfer la muncă

permanentă, potrivit prevederilor alin. (1) art. 74 Codul muncii, personalul ce asigură

activitatea operațională a filialelor Î.S. „Gările și Stațiile Auto”, care este de acord cu

transferul la partenerul privat și, ca urmare a transferului personalului Î.S. „Gările și

Stațiile Auto”, să preia toate drepturile și obligațiile existente la momentul

transferului, cu obligația de a încheia un contract colectiv de muncă, conform

prevederilor legislației în vigoare. Pe parcursul activității sale, partenerul privat nu are

obligația de păstrare a statelor de personal și numărul locurilor de muncă în forma

existentă la momentul semnării prezentului contract” (f.d. 80-84, Vol. I).

Așadar, instanța de apel a conchis că, prima instanță nu a determinat corect

raportul juridic dedus judecății, iar circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei nu au fost stabilite și elucidate pe deplin, nefiind dată o apreciere completă a

probelor, iar în consecință fiind emisă o soluție greșită în partea contestată.

Mai mult, cu privire la solicitările intimatului/reclamant Alexandr Grabovschii

privind anularea ordinului nr. 759-p/a din 12 noiembrie 2019, cu privire la preavizarea

salariatului în legătură cu reducerea statelor de personal; obligarea pârâtului S.R.L.

„Gările și Stațiile Auto Moderne” să semneze cu reclamantul Alexandr Grabovschii

un contract individual de muncă pentru ocuparea funcției de șef-autogara Bălți;

anularea ca fiind ilegal a ordinului nr. 781-p din 14 noiembrie 2019 cu privire la

trimiterea în șomaj tehnic a lui Alexandr Grabovschii, șef Gara Auto Soroca; anularea

ca fiind ilegal a ordinului nr. 18-p din 11 ianuarie 2020 cu privire la concedierea din

funcția de șef Gara Auto Soroca, în legătură cu reducerea numărului de personal și

restabilirea la locul de muncă deținut anterior, instanța de apel le-a considerat ca fiind

neîntemeiate și urmează a fi respinse.

De asemenea, nu pot fi reținute constatările primei instanțe cu privire la faptul

că nu a fost justificată starea economico-financiară defavorabilă și existența

imposibilității temporare a continuității activității de producție de către șeful gara auto

Soroca, funcție care a fost redusă prin ordinul nr. 758-p din 12 noiembrie 2019, or, cu

referire la dreptul angajatorului de a-și organiza activitatea internă a întreprinderii,

5

Curtea Constituțională, a statuat cu titlu de principiu în hotărârea nr. 34 din 08

decembrie 2017 că, protecția salariaților nu poate fi asigurată prin neglijarea totală a

intereselor angajatorului, care, în limitele stabilite de lege, trebuie să dispună de o

anumită autonomie în organizarea și funcționarea propriei instituții.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că, dreptul la muncă, alegerea profesiei,

precum și a locului de muncă, vizează posibilitatea oricărei persoane de a exercita

profesia sau meseria pe care și-o dorește, în condițiile prevăzute de legislator, și nu

vizează obligația statului de a garanta accesul tuturor persoanelor la toate profesiile.

La caz, instanța de apel a apreciat drept incorecte concluziile primei instanțe cu

privire la faptul că, nu a fost respectat dreptul preferențial al intimatului, acesta avînd

la întreținerea sa doi copii minori cu dizabilități, or, atunci cînd se decide cu privire la

dreptul preferențial de a fi lăsat la lucru urmează a se lua în considerare prevederile

art.183 Codul muncii. În cazul în care mai mulți salariați pretind la un post vacant,

atunci regula dreptului preferențial nu se va aplica. În acest caz numai angajatorul este

în drept de a decide cui din salariații care urmează a fi concediați în legătură cu

reducerea numărului de personal din unitate să-i propună prin transfer funcția vacantă,

ținând totodată cont de cerințele art. 49 alin. (1) Codul muncii privitor la specialitatea,

profesia, calificarea, funcția pretendenților.

Totodată, afirmațiile cu privire la expedierea ulterioară tardivă a ordinului de

concedierea lui Alexandr Grabovschii, nu constituie temei de anulare a ordinului, în

condițiile în care au fost respectate prevederile legale menționate anterior, precum și

dreptul reclamantului/intimat de a contesta ordinul în cauză.

Cu referire la cerința privind anularea ca fiind ilegal a refuzului angajatorului,

exprimat în scrisoarea nr. 4134 din 15 noiembrie 2019, de angajare prin transfer a

salariatului Alexandr Grabovschii, șef filiala Soroca „Gările și Stațiile Moderne” în

funcția de șef autogara Bălți vacantă propusă prin ordinul nr. 760-p din 12 noiembrie

2019 cu privire la propunerea salariatului preavizat a funcțiilor vacante, instanța de

apel a conchis asupra temeiniciei concluziei primei instanțe, or, scrisoarea respectivă

reprezintă un răspuns al pârâtului și nu produce careva efecte juridice, din care motiv

o califică drept neîntemeiată și urmează a fi respinsă, cu atât mai mult că, careva

obiecții nu au fost înaintate.

Cu referire la pretențiile reclamantului/intimat cu privire la încasarea de la

pârât/apelant în beneficiul său a diferenței de salariu de 50 % de salariu neachitat în

legătură cu trimiterea ilegală în șomaj tehnic a lui Alexandr Grabovschii, a prejudiciul

moral în valoare de 3 salarii medii, pentru concedierea ilegală dispusă în baza

ordinului nr. 18-p din 11 ianuarie 2020, precum și salariului mediu pentru întreaga

absență forțată de la muncă și încasarea cheltuielilor de judecată, instanța de apel a

considerat că, acestea sunt neîntemeiate, fiind de fapt subsecvente pretențiilor de bază

cu privire la anularea ordinelor, pretenții care au fost respinse ca neîntemeiate,

corespunzător urmează a fi respinse și pretențiile în cauză, or, odată cu constatarea

caracterului legal al ordinelor menționate supra nu există careva temeiuri de a admite

pretențiile subsecvente ale reclamantului/intimat.

În atare condiții, instanța de apel a conchis că, hotărârea primei instanțe în

partea contestată este în contradicție cu prevederile legale, instanța a interpretat eronat

normele de drept material, astfel, instanța de apel just a dispus casarea hotărârii în

partea contestată cu admiterea cererii de apel.

6

Din considerentele menționate, Colegiul conchide că, instanța de apel corect a

ajuns la concluzia de a admite apelul declarat de către apelantul S.R.L. „Gările Auto

Moderne” și de a casa hotărârea din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru în partea contestată, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâre de

respingere a acțiunii. În rest, menținerea hotărârii primei instanțe.

La 20 decembrie 2021, reprezentantul recurentului Alexandr Grabovschii,

avocatul Victor Felișcan, a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel

din 07 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii din 17 decembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru prin a fost dispusă admiterea parțială a

acțiunii.

În motivarea recursului, reprezentantul recurentului a exprimat dezacordul cu

decizia recurată, calificând-o ca fiind neîntemeiată și pasibilă de casare în temeiul

prevederilor art. 432 alin. (1), (2) lit. a) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, reprezentantul recurentului Alexandr Grabovschii, avocatul Victor

Felișcan, a opinat că, instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a

constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, a

apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la proces, iar concluziile

instanței de apel sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 12 ianuarie 2022,

instanța de recurs a comunicat participanților la proces recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței (f.d. 175, Vol. II).

Prin referința depusă la 02 februarie 2022, reprezentantul intimatului S.R.L.

„Gările Auto Moderne", administratorul, Iurie Moroz, a solicitat de a considera

recursul declarat de către reprezentantul recurentului Alexandr Grabovschii, avocatul

Victor Felișcan, ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 07 octombrie 2021, iar cererea de

recurs a fost depusă la 20 decembrie 2021.

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale participanților la

proces la 20 octombrie 2021 (prin poșta electronică) și, ulterior la 21 octombrie 2021

(prin intermediul oficiului poștal), conform scrisorii de însoțire (f.d. 136, 139, Vol.

II), iar la 27 octombrie 2021, a fost recepționată de către reprezentantul recurentului

Alexandr Grabovschii, avocatul Victor Felișcan, fapt menționat în cererea de recurs

depusă (f.d. 148, Vol. II). Astfel, recursul este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către reprezentantul recurentului

Alexandr Grabovschii, avocatul Victor Felișcan, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

7

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul recurentului

Alexandr Grabovschii, avocatul Victor Felișcan, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII, Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

8

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera ca fiind inadmisibil recursul declarat de către reprezentantul recurentului

Alexandr Grabovschii, avocatul Victor Felișcan.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către reprezentantul recurentului

Alexandr Grabovschii, avocatul Victor Felișcan, împotriva deciziei din 07 octombrie

2021 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

9