2ra-944/19 — constatarea faptelor care au valoare juridică

Dosarul nr. 2ra-944/19

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Leova (S. Gurițanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (Ș.Starciuc, A. Curdov, L.Caraianu)

ÎNCHEIERE

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza civilă, la cererea depusă de Nicolae Mumji, persoană interesată

Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la constatarea faptelor care au

valoare juridică,

împotriva deciziei din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Comrat prin care a

fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost

menținută hotărârea din 25 aprilie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova,

c o n s t a t ă :

La 02 noiembrie 2017 petiționarul Nicolae Mumji, persoană interesată Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus cerere cu privire la constatarea faptelor

care au valoare juridică.

În motivarea cererii petiționarul a invocat că are un stagiu complet de

cotizare mai mare de 34 de ani, iar în luna mai 2017 s-a adresat CTAS Leova cu

cerere privind stabilirea pensiei anticipate pentru limită de vârstă.

Prin decizia CNAS, Oficiul Teritorial Leova din 02 august 2017 i-a fost

refuzată stabilirea pensiei pentru limita de vârstă, din motiv că din documentele

prezentate s-a confirmat un stagiu de cotizare de 27 de ani, 7 luni și o zi, fapt ce

nu permite stabilirea pensiei anticipate pentru limita de vârstă. Totodată a fost

indicat că o parte din mențiunile din carnetul de muncă și anume perioada 31

ianuarie 1980 – 03 iunie 1999 nu au fost confirmate prin ștampila umedă a

angajatorului.

A relatat Nicolae Mumji că a fost angajat în câmpul muncii și a lucrat

conform înscrisurilor din carnetul de muncă, fapt ce poate fi confirmat de către

martori și prin răspunsul Serviciului Arhivă din 30 mai 2017.

Petiționarul a mai indicat că este în imposibilitate de a obține documentele

confirmatoare sau de a le reconstitui pe cele pierdute.

A solicitat constatarea faptului că înscrisurile din carnetul de muncă din 07

septembrie 1974 pe numele lui Nicolae Mumji pentru perioada 31 ianuarie 1980 –

03 iunie 1999 și anume – poziția nr.12 din 1980.01.31 „Sovhozul Tehnic de

Mecanizare Agricolă Leova, angajat la lucru ca electrician categoria a 4-a la

1

ferma de porci – Ordinul nr.19-k din 30.01.1980”; poziția nr. 13 din 1987.10.26

„În legătură cu lichidarea Sovhoz-Tehnicumului de Mecanizare Agricolă Leova

este transferat în Sovhozul – 50 let Octiabria” ca electrician categoria a 3-a - Odin

nr.220-k”; poziția nr.14 din 1988.07.26 „Transferat ca șef al Centralei Termice-

Ordin nr.149-k”; poziția nr.15 din 1989.01.02 „Transferat ca inspector-electrician

al Sovhozului – Ordin nr.02-k din 02.01.1989”; poziția nr.16 din 1993.03.24 „În

legătură cu redenumirea gospodăriei este transferat în Sovhozul „Sărata Nouă” ca

inginer-electrician al Sovhozului – Ordin nr.13-k din 24.03.1993”; poziția nr.17

din 1996.05.06 „În legătură cu redenumirea Sovhozului „Sărata Nouă” de

transferat în SA „Sepotca” ca inginer-electrician – Ordin nr.34-k din 06.05.1996”;

poziția nr.18 din 1996.06.03 „În legătură cu lichidarea SA „Sepotca” (proces nr.2

din 29.05.1999) de transferat în SRL „Ocrus-SN”-Ordinnr.25-k din 03.06.1999”-

are valoare juridică.

Prin hotărârea din 25 aprilie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova s-a

admis cererea petiționarului Nicolae Mumji cu privire la constatarea faptelor care

au valoare juridică; s-a constat faptul că, înscrisul din carnetul de muncă din 07

septembrie 1975 pe numele lui Nicolae Mumji pentru perioada 31 ianuarie 1980 –

03 iunie 1999 și anume – poziția nr.12 din 1980.01.31 „Sovhozul Tehnic de

Mecanizare Agricolă Leova, angajat la lucru ca electrician categoria a 4-a la

ferma de porci – Ordinul nr.19-k din 30.01.1980”; poziția nr. 13 din 1987.10.26

„În legătură cu lichidarea Sovhoz-Tehnicumului de Mecanizare Agricolă Leova

este transferat în Sovhozul – 50 let Octiabria” ca electrician categoria a 3-a- Odin

nr.220-k”; poziția nr.14 din 1988.07.26 „Transferat ca șef al Centralei Termice-

Ordin nr.149-k”; poziția nr.15 din 1989.01.02 „Transferat ca inspector-electrician

al Sovhozului – Ordin nr.02-k din 02.01.1989”; poziția nr.16 din 1993.03.24 „În

legătură cu redenumirea gospodăriei este transferat în Sovhozul „Sărata Nouă” ca

inginer-electrician al Sovhozului – Ordin nr.13-k din 24.03.1993”; poziția nr.17

din 1996.05.06 „În legătură cu redenumirea Sovhozului „Sărata Nouă” de

transferat în SA „Sepotca” ca inginer-electrician – Ordin nr.34-k din 06.05.1996”;

poziția nr.18 din 1996.06.03 „În legătură cu lichidarea SA „Sepotca” (proces nr.2

din 29.05.1999) de transferat în SRL „Ocrus-SN”-Ordinnr.25-k din 03.06.1999”-

are valoare juridică, pentru stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă.

La 22 mai 2018 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de apel

împotriva hotărârii din 25 aprilie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova,

solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei

noi hotărâri prin care cererea depusă de Nicolae Mumji să fie respinsă.

Prin decizia din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Comrat a fost respins

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută

hotărârea din 25 aprilie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova.

În acest sens, instanța de apel a considerat că sunt confirmate înscrierile în

cartea de muncă a lui Nicolae Mumji referitor la activitatea lui de muncă în

perioada 31.01.1980 – 03.06.1999, or, există acte care confirmă acest fapt și

corectarea acestor omisiuni din carnetul de muncă este imposibilă, iar

întreprinderile în care a activat Nicolae Mumji la moment sunt desființate, astfel

că ținerea și evidența carnetelor de muncă reprezintă obligația angajatorului.

2

Drept urmare, instanța de apel a conchis că instanța de fond a examinat

cauza sub toate aspectele, a verificat și apreciat corect probele prezentate, având

la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare.

La 14 martie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de

recurs împotriva deciziei din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Comrat, solicitând

admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea încetării

procesului ori scoaterea cererii de pe rol.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârile instanțelor de

judecată ierarhic inferioare, menționând că cererea petiționarului privind

constatarea faptului care are valoare juridică nu poate fi obiectul examinării în

procedură specială, deoarece constatarea faptului este legată de soluționarea unui

litigiu de drept ce ține de competența instanțelor de judecată.

Astfel, a relatat că la data de 02 aprilie 2017 Casa Națională de Asigurări

Sociale a emis decizia privind refuzul de stabilire a pensiei. În decizia dată sunt

reflectate toate perioadele de activitate care au fost incluse la stabilirea pensiei.

Or, toate înscrisurile din carnetul de muncă ce reflectă perioada de activitate

din 01.01.1985 – 03.06.1999 nu au fost confirmate cu ștampila și semnătura

persoanei responsabile și până în prezent intimatul nu a prezentat acte ce ar

confirma înscrierile date (ordine, certificat de salariu), iar această perioadă nu

poate fi inclusă în stagiul de cotizare pentru calcularea pensiei.

La 08 mai 2019 Nicolae Mumji a depus referință împotriva recursului Casei

Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat declararea acestuia ca fiind

inadmisibil.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la data de 24 ianuarie

2019.

Materialele cauzei atestă faptul că decizia contestată a fost expediată părților

la data de 27 februarie 2019, fiind recepționată de către Casa Națională de

Asigurări Sociale la 01 martie 2019, fapt confirmat prin avizul de recepție

(f.d.131).

Astfel, recursul declarat la data de 14 martie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

3

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod

de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în

cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea

flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, ca fiind

inadmisibil.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale împotriva deciziei din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Comrat.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

5