2ra-929/19 — Cu privire la evacuare, repararea prejudiciului material si incasarea cheltuielilor de judecata

2ra-929/19 — Cu privire la evacuare, repararea prejudiciului material si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosar nr. 2ra-929/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (O. Cojocaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Secrieru, A. Danilov, I. Cimpoi)

D E C I Z I E

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Ion Mardari,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru Florea și

Iaroslava Florea împotriva lui Ion Mardari cu privire la evacuare, încasarea

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 20 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de Ion Mardari, s-a casat parțial hotărârea din 25 iulie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea admiterii parțiale a pretenției cu

privire la repararea prejudiciului moral și în această parte s-a pronunțat o nouă

hotărâre prin care s-a respins pretenția lui Dumitru Florea și Iaroslavei Florea privind

repararea prejudiciului moral, în rest hotărârea primei instanțe a fost menținută,

c o n s t a t ă:

La 18 iunie 2018, Dumitru Florea și Iaroslava Florea, reprezentați de avocatul

Eduard Platon au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Mardari cu

privire la evacuare, încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată (f.d. 5-

7).

În motivarea acțiunii, reclamanții Dumitru Florea și Iaroslava Florea au

invocat că faptul încălcării de către pârâtul Ion Mardari a dreptului de proprietate

asupra terenului cu suprafața de 0,0185 ha, nr. cadastral xxxxx, situat în or. Durlești,

str-la. Codrilor 16, este stabilit de instanța de judecată printr-o decizie definitiva și

irevocabilă.

Reclamanții Dumitru Florea și Iaroslava Florea au menționat că dreptul lor de

proprietate este lezat de către pârât mai bine de 10 ani, motiv din care sunt în

imposibilitate de a-și exercita dreptul de dispoziție, posesie și folosință asupra

propriului teren. De altfel, acțiunile pârâtului sunt intenționate, abuzive și contrare

prevederilor legislației în vigoare.

1

Reclamanții Dumitru Florea și Iaroslava Florea au solicitat evacuarea lui Ion

Mardari de pe terenul ocupat abuziv, cu suprafața de 0,0185 ha, nr. cadastral xxxxx,

situat în or. Durlești, str-la. Codrilor 16, repararea prejudiciului moral în mărime de

20000 de lei precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 25 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a

fost admisă parțial acțiunea depusă de Dumitru Florea și Iaroslava Florea și a fost

dispusă evacuarea lui Ion Mardari de pe terenul cu suprafața de 0,0185 ha, nr.

cadastral xxxxx, situat în or. Durlești, str-la. Codrilor 16, ce aparține cu drept de

proprietate lui Dumitru Florea. A fost încasat de la Ion Mardari în beneficiul lui

Dumitru Florea prejudiciul moral în mărime de 10000 de lei și taxa de stat în sumă

de 200 de lei, iar în total suma de 10200 de lei. În rest, pretenția lui Dumitru Florea

și Iaroslavei Florea cu privire la repararea prejudiciului moral, a fost respinsă.

Prin decizia din 20 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Ion Mardari, a fost casată parțial hotărârea din 25 iulie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea admiterii parțiale a pretenției cu

privire la repararea prejudiciului moral și în această parte a fost pronunțată o nouă

hotărâre prin care a fost respinsă pretenția lui Dumitru Florea și Iaroslavei Florea cu

privire la repararea prejudiciului moral, în rest hotărârea primei instanțe a fost

menținută.

La 28 februarie 2018 Ion Mardari a declarat recurs împotriva deciziei din

20 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel în partea menținerii în vigoarea a hotărârii instanței de fond

prin care a fost dispusă evacuarea sa de pe terenul cu suprafața de 0,0185 ha, nr.

cadastral xxxxx, situat în or. Durlești, str-la. Codrilor 16 cu pronunțarea în această

parte a unei noi hotărâri prin care acest capăt de cerere să fie respins ca neîntemeiat

sau dispunerea încetării procesului în privința evacuării sale de pe terenul cu

suprafața de 0,0185 ha, nr. cadastral xxxxx, situat în or. Durlești, str-la. Codrilor 16,

în rest decizia instanței de apel să fie menținută fără modificări. Totodată, a solicitat

încasarea în mod solidar de la Dumitru Florea și Iaroslava Florea în beneficiul său

cheltuielile suportate în legătura cu depunerea recursului.

În motivarea recursului, recurentul Ion Mardari a invocat că din pretențiile

intimaților nu este clar de pe care teren solicită evacuarea sa și anume, de pe terenul

cu suprafața de 0,0185 ha, nr. cadastral xxxxx, situat în or. Durlești, str-la. Codrilor

16, care intră în componenta terenului cu suprafața de 0,0305 ha în privința căruia

deja există o hotărâre judecătorească irevocabilă, sau de pe un alt sector de pământ

cu suprafața de 0,185 ha de pe aceiași adresă.

Recurentul Ion Mardari a specificat că instanțele ierarhic inferioare nu au

clarificat acest fapt și nu s-au expus în acest sens.

Recurentul Ion Mardari a menționat că în situația în care instanțele ierarhic

inferioare au avut în vedere evacuarea sa de pe sectorul de pământ cu suprafața de

0,0185 ha, care intră în componența terenului cu suprafața de 0,0305 ha, nr. cadastral

xxxxx, situat în or. Durlești, str-la. Codrilor 16 în privința căruia există deja o

hotărâre judecătorească irevocabilă, consideră că instanța de judecată urmau să

înceteze procesul în temeiul art. 265 lit. b) Cod de procedură civilă, deoarece

noțiunile de „înlăturarea impedimentelor create în exercitarea dreptului de

proprietate” și „evacuarea de pe terenul ce-i aparține cu drept de proprietate”

constituie același obiect al litigiului.

2

Recurentul Ion Mardari a remarcat că în cazul în care instanțele ierarhic

inferioare au avut în vedere evacuarea sa de pe un alt sector de pământ cu suprafața

de 0,0185 ha, nr. cadastral xxxxx, situat în or. Durlești, str-la. Codrilor 16, atunci

acest capăt de cerere urmează a fi respins ca neîntemeiat, deoarece intimații nu au

prezentat careva probe, prin care ar fi demonstrat că ocupă un astfel de sector de

pământ cu suprafața de 0,0185 ha, nr. cadastral xxxxx, situat în or. Durlești, str-la.

Codrilor 16.

Recurentul Ion Mardari a specificat că, deși în partea motivată a deciziei

contestate, instanța de apel a dispus încasarea din contul lui Florea Dumitru în

folosul său a taxei de stat pentru judecarea apelului în mărime de 150 de lei, în partea

dispozitivă a deciziei, a omis de a se expune dacă încasează sau nu de la Florea

Dumitru cheltuielile de judecată. În circumstanțele descrise, consideră că

dispozitivul deciziei contravine părții motivate, fapt care atestă că instanța de apel la

adoptarea decizie a încălcat esențial normele de drept material și procedural.

La 10 aprilie 2019 în adresa intimaților Dumitru Florea și Iaroslava Florea au

fost expediate copiile recursului declarat de Ion Mardari, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței. Însă, aceștia nu și-au valorificat dreptul

procedural respectiv și nu au depus referințe în termenul stabilit.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Cod de procedură civilă, completul din 3

judecători prin încheierea din 22 mai 2019 a considerat recursul declarat de Ion

Mardari admisibil și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție îl consideră întemeiat și care

urmează a fi admis, cu casarea deciziei din 20 noiembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată, din considerentele ce succed.

În conformitate cu articolul 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Prin prisma art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În debutul analizei sale, Colegiul consideră imperioase dezideratele Curții

Europene a Drepturilor Omului reținute în cauza Zubac vs. Croația (hotărârea din 05

aprilie 2018) potrivit cărora, din moment ce preeminența dreptului constituie un

principiu fundamental al democrației și al Convenției, nu putea exista nicio

3

așteptare, în baza Convenției sau de altă natură, potrivit căreia Curtea Supremă

trebuia să ignore sau să nu aibă în vedere nereguli procedurale evidente.

Astfel, efectuând controlul judiciar al deciziei din 20 noiembrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel nu a elucidat toate

circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei, iar drept consecință a

adoptat o soluție greșită și nemotivată.

În acest sens, Colegiul invocă faptul că, reieșind din efectul devolutiv al

apelului, Curții de Apel Chișinău îi revenea o deosebită obligație de a determina

raportul material-litigios dintre litiganți întru constatarea corectă a specificului

obiectului acțiunii civile și temeiului acesteia. Subsecvent identificării raporturilor

dintre părți, instanța de apel urma să stabilească obiectul probațiunii pe cauza dedusă

judecății, circumstanță care presupune în sine conturarea faptelor juridice prin care

se justifică pretențiile și obiecțiile părților și fără de care este imposibilă soluționarea

justă a litigiului.

Or, conform principiilor dreptului procesual civil, acțiunea civilă este

ansamblul mijloacelor procesuale consacrate și garantate, pentru apărarea prin

intermediul instanței de judecată în ordinea stabilită de lege a dreptului subiectiv

prezumat încălcat sau prezumat contestat.

Implicit circumstanțelor cauzei, Colegiul constată că instanța de apel,

efectuând o examinare în fond a cauzei, în fapt și în drept, nu a determinat corect

specificul obiectelor acțiunii civile, care sunt formate din pretențiile reclamantului

formulate față de pârât, adresate instanței de judecată și în privința cărora aceasta

urmează să se expună prin hotărâre.

Sub acest aspect, este relevant de evidențiat că materialele cauzei atestă că

potrivit titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, Dumitru Florea

deține în proprietate privată, terenul cu suprafața de 0,0672 ha, situat în or. Durlești,

str. Codrilor 16 (f.d. 37).

Prin hotărârea din 19 martie 2014 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău,

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Mardari împotriva

Primăriei or. Durlești, Dumitru Florea, Iaroslava Florea, intervenient accesoriu ÎS

„Cadastru” cu privire la anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului

de teren, eliberarea titlurilor de autentificare, efectuarea rectificărilor în Registrul

bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă, iar acțiunea

intervenientului principal Dumitru Florea împotriva lui Ion Mardari cu privire la

înlăturarea impedimentelor create în exercitarea dreptului de proprietate, a fost

admisă și a fost obligat Ion Mardari să înlăture obstacolele create lui Dumitru Florea

în exercitarea dreptului de proprietate asupra terenului cu suprafața de 0,0185 han,

nr. cadastral xxxxx, situat în or. Durlești, str-la. Codrilor 16 (f.d. 8).

Prin decizia din 18 noiembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Ion Mardari și a fost menținută hotărârea din 19 martie 2014 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău.

Iar, prin încheierea din 06 mai 2015, recursul declarat de Ion Mardari,

reprezentat de avocatul Petr Coșleț împotriva deciziei decizia din 18 noiembrie 2014

a Curții de Apel Chișinău, a fost considerat inadmisibil (f.d. 11-14).

Totodată, din actele și lucrările dosarului se atestă că prin încheierea din

24 martie 2014 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, a fost dispus a citi în partea

4

rezolutivă a hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 19 martie 2014

/dispozitiv/, în loc de: ,,Acțiunea intervenientului principal cu pretenții proprii

Dumitru Florea împotriva lui Mardari privind înlăturarea impedimentelor create în

exercitarea dreptului de proprietate de admis integral și a-l obliga pe Ion Mardari să

înlăture obstacolele create lui Dumitru Florea în exercitarea dreptului de proprietate

asupra terenului cu suprafața de 0,0185 ha, nr. cadastral xxxxx, situat în or. Durlești,

str-la. Codrilor 16”, a citi: ,,Acțiunea intervenientului principal cu pretenții proprii

Dumitru Florea împotriva lui Ion Mardari privind înlăturarea impedimentelor create

în exercitarea dreptului de proprietate de admis parțial și a-l obliga pe Ion Mardari

să înlăture obstacolele create lui Dumitru Florea în exercitarea dreptului de

proprietate asupra terenului cu suprafața de 0,0305 ha, nr. cadastral xxxxx, situat în

or. Durlești, str-la. Codrilor 16”.

Așadar, înaintând prezenta acțiune, reclamanții Dumitru Florea și Iaroslava

Florea, reprezentați de avocatul Eduard Platon au solicitat evacuarea lui Ion Mardari

de pe terenul ocupat abuziv, cu suprafața de 0,0185 ha, nr. cadastral xxxxx, situat în

or. Durlești, str-la. Codrilor 16, repararea prejudiciului moral în mărime de 20000

de lei precum și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 5-7).

Fiind investită cu examinarea prezentei cauze, prima instanță a admis parțial

acțiunea depusă de Dumitru Florea și Iaroslava Florea și a dispus evacuarea lui Ion

Mardari de pe terenul cu suprafața de 0,0185 ha, nr. cadastral xxxxx, situat în or.

Durlești, str-la. Codrilor 16, ce aparține cu drept de proprietate lui Dumitru Florea.

Totodată, a încasat de la Ion Mardari în beneficiul lui Dumitru Florea prejudiciul

moral în mărime de 10000 de lei și taxa de stat în sumă de 200 de lei, iar în total

suma de 10200 de lei. În rest, pretenția lui Dumitru Florea și Iaroslavei Florea cu

privire la repararea prejudiciului moral, a fost respinsă.

Judecând pricina în ordine de apel, instanța de apel a conchis asupra

necesității admiterii apelului declarat de Ion Mardari și a casa parțial hotărârea din

25 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea admiterii parțiale a

pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și, în această parte a pronunțat

o nouă hotărâre prin care a fost respinsă pretenția lui Dumitru Florea și Iaroslavei

Florea cu privire la repararea prejudiciului moral. În rest hotărârea primei instanțe a

fost menținută.

Instanța de recurs conchide, însă, că o astfel de soluție este greșită, fapt ce

rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care

presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele,

mai mult că concluziile instanței de apel sunt bazate pe aceleași aprecieri arbitrare

date de prima instanță și fără a intra în esența obiectului litigiului dedus judecății.

La caz, Colegiul lărgit va raporta circumstanțele prezentate mai sus la normele

de drept relevante speței, pe care le va aplica în redacția anului 2018. Or, conform

articolului 7 alin. (1) din Codul civil, legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu

modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a unei situații juridice constituite

anterior, nici condițiile de stingere a unei situații juridice stinse anterior. De

asemenea, legea nouă nu modifică și nu desființează efectele deja produse ale unei

situații juridice stinse sau în curs de realizare.

În conformitate cu art. 312 alin. (1) Cod civil, posesorul de rea-credință

trebuie să predea titularului de drept atât bunul, cât și fructul bunului.

5

Articolul 315 alin. (1), (2) Cod civil, prevede că proprietarul are drept de

posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului. Dreptul de proprietate este

perpetuu.

Conform art. 316 alin. (1) și (2) Cod civil, proprietatea este, în condițiile legii,

inviolabilă. Dreptul de proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda

proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă și

prealabilă despăgubire. Exproprierea se efectuează în condițiile legii.

În conformitate cu prevederile art. 374 alin. (1) și (4) Cod civil, proprietarul

este în drept să-și revendice bunurile aflate în posesiunea nelegitimă a altuia. În

legătură cu revendicarea bunului proprietarului se vor aplica în modul corespunzător

prevederile art.307, 310-312.

Conform art. 376 alin. (1) Cod civil, dacă dreptul proprietarului este încălcat

în alt mod decât prin uzurpare sau privare ilicită de posesiune, proprietarul poate

cere autorului încetarea încălcării. El poate cere, de asemenea, despăgubiri pentru

prejudiciul cauzat. Pot fi solicitate despăgubiri și în cazul în care nu se cere încetarea

încălcării sau executarea acestei cerințe este imposibilă.

Astfel, recurentul Ion Mardari, declarând prezentul recurs, a invocat

dezacordul cu hotărârile instanțelor ierarhic inferioare, insistând asupra faptului că,

din pretențiile reclamanților nu este clar de pe care teren aceștia solicită evacuarea

sa și anume, de pe terenul cu suprafața de 0,0185 ha, nr. cadastral xxxxx, situat în

or. Durlești, str-la. Codrilor 16, care intră în componența terenului cu suprafața de

0,0305 ha, în privința căruia deja există o hotărâre judecătorească irevocabilă, sau

de pe un alt sector de pământ cu suprafața de 0,185 ha de pe aceiași adresă, iar

instanțele ierarhic inferioare nu au clarificat acest fapt și nu s-au expus în acest sens.

În conformitate cu art. 376 alin. (1) CPC, dispozițiile de procedură privind

judecarea cauzelor civile în primă instanță se aplică și în instanța de apel în măsura

în care nu sânt contrare dispozițiilor prezentului capitol.

În conformitate cu art. 373 alin. (1), (2), (5) CPC, instanța de apel verifică, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanța.

În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile

juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite,

dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanța de apel de către participanții la proces.

Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Reieșind din normele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, instanța de apel, judecând

apelul, a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a examina sub

toate aspectele legalitatea și temeinicia hotărârii supuse apelului. Or, în scopul

stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei cerințelor solicitate în acțiune, era

indispensabil de a supune controlului legalitatea hotărârii atacate cu apel în baza

argumentelor aduse în cererea de apel, cu expunerea poziției instanței pe fiecare din

argumentele invocate.

Așadar, analizând situația de fapt reținută la examinarea prezentei cauzei,

Colegiul indică asupra faptului că instanțele ierarhic inferioare au concluzionat că

6

pretenția reclamanților Dumitru Florea și Iaroslava Florea cu privire la evacuarea lui

Ion Mardari de pe terenul cu suprafața de 0,0185 ha, nr. cadastral xxxxx, situat în

or. Durlești, str-la. Codrilor 16, ce aparține cu drept de proprietate lui Dumitru

Florea, este întemeiată, fără însă să analizeze și să se expună în mod cert dacă terenul

cu suprafața de 0,0185 ha, nr. cadastral xxxxx, situat în or. Durlești, str-la. Codrilor

16, în privința căruia s-a solicitant evacuarea lui Ion Mardari, se include în terenul

cu suprafața de 0,0305 ha, nr. cadastral xxxxx, situat în or. Durlești, str-la. Codrilor

16, asupra căruia prin hotărârea irevocabilă din 19 martie 2014 a Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău, a fost dispusă obligarea lui Ion Mardari să înlăture

obstacolele create lui Florea Dumitru în exercitarea dreptului de proprietate asupra

terenului cu suprafața de 0,0305 ha, nr. cadastral xxxxx, situat în or. Durlești, str-la.

Codrilor 16 sau este o altă porțiune din terenul cu nr. cadastral xxxxx, situat în or.

Durlești, str-la. Codrilor 16, cei aparține cu drept de proprietate lui Dumitru Florea

(f.d. 37).

Or, la materialele cauzei lipsește actul de constatare, prin care să fie stabilită

și marcată prin borne porțiunea din terenul cu nr. cadastral xxxxx, situat în or.

Durlești, str-la. Codrilor 16, care se invocă de reclamanți că ar fi ocupată nelegitim

de Ion Mardari.

La acest capitol, se va menționa că în cazul neelucidării acestor circumstanțe,

care au o importanță primordială pentru soluționarea prezentului litigiului, vor fi

create aceleași premise care vor duce la neexecutare unei eventuale hotărâri

judecătorești, or după cum rezultă din acte și lucrările dosarului, executorul

judecătoresc este în imposibilitate de a executa hotărârea din 19 martie 2014 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, care a stat la baza adoptării hotărârii

contestate, astfel că dreptul la o instanța, garantat de articolul 6 §1, ar fi iluzoriu dacă

sistemul de drept al unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească

irevocabilă și obligatorie să rămână neexecutată în detrimentul unei părți (cauza

Grițco c. Moldova, hotărârea din 29 noiembrie 2005).

Astfel, ținând cont de cele expuse supra, instanța de recurs constată că instanța

de apel a evitat să aplice art. 118 alin. (5) combinat cu obligațiile procedurale

prevăzute la art. 376 alin. (1), 194 alin. (2) și 211 alin. (1) din Codul de procedură

civilă.

Totodată, instanța de recurs constată că în decizia instanței de apel nu este

reflectat nici un răspuns specific și explicit la argumentele pârâtului/apelant Ion

Mardari precum că procesul civil urmează a fi încetat în temeiul art. 265 lit. b) Cod

de procedură civilă, deoarece înlăturarea impedimentelor create în exercitarea

dreptului de proprietate și evacuarea de pe terenul ce-i aparține cu drept de

proprietate lui Dumitru Florea, constitute același obiect al litigiului și intimații nu au

prezentat careva probe, prin care ar fi demonstrat că el ocupă sectorul de pământ cu

suprafața de 0,0185 ha, nr. cadastral xxxxx, situat în or. Durlești, str-la. Codrilor 16.

De altfel, instanța de recurs stabilește că, instanța de apel a omis să răspundă

la aceste solicitări invocate într-un mod clar și precis de Ion Mardari, deși în

conformitate cu art. 373 alin. (5) Cod de procedură civilă, ultima era obligată să

depună diligență maximă în acest sens. Cu atât mai mult că, art. 239 Cod de

procedură civilă, prevede că hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și

întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate

nemijlocit de instanța și pe probele cercetate în ședința de judecată.

7

Prin urmare, Colegiul reține că, toate aceste circumstanțe nu au fost clarificate

de instanța de apel, deși au o importanță majoră în soluționarea justă a cauzei, iar

conținutul deciziei nu este altceva decât reflectarea concluziei primei instanțe, fapt

care generează casarea deciziei contestate, or, menținerea acesteia, în condițiile

enunțate, ar constitui o încălcare a drepturilor recurentului Ion Mardari, care sunt

garantate și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale.

Suplimentar, instanța de recurs menționează că, deși în partea motivată a

deciziei contestate, instanța de apel a concluzionat asupra necesității încasării de la

Florea Dumitru în beneficiul lui Ion Mardari a taxei de stat pentru depunerea apelului

în mărime de 150 de lei, în partea dispozitivă a decizie nu este reflectată o asemenea

soluție, fapt care generează suplimentar casarea deciziei contestate, cu restituirea

cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Conjunctura descrisă supra profilează faptul că, instanța de apel nu a exercitat

un control judiciar complet, în fapt și în drept, cu respectarea efectului devolutiv al

apelului, asupra ceea ce a hotărât prima instanță, iar drept consecință a interpretat și

aplicat în mod eronat normele de drept material și procedural pertinente speței, fapt

ce a succedat adoptarea unei soluții nemotivate.

La caz, Colegiul învederează că, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului, care statuează că întinderea motivării depinde de diversitatea mijloacelor

pe care o parte le poate ridica în instanță, precum și de prevederile legale, de

obiceiuri, de principiile doctrinale și de practicile diferite privind prezentarea și

redactarea sentințelor și hotărârilor în diferite state (Boldea împotriva României din

15 februarie 2007, paragraful 29; Van den Hurk împotriva Olandei din 19 aprilie

1994, paragraful 61). Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar

trebui să evidențieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce

i-au fost prezentate (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful

29; Helle împotriva Finlandei din 19 februarie 1997, paragraful 60).

La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența CtEDO

în repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde funcția

unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a

fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de asemenea

o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru

care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. CtEDO a menționat că, este

motivată în mod corespunzător o decizie care permite părților să facă uz efectiv de

dreptul lor de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlande).

În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și

explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest

fapt se va considera o încălcare a articolului 6 §1 din CEDO (Hiro Balani vs. Spania).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de

drept, să fie clar, înțeles de pârțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și

expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță lipsește.

În speță, este evident că constatările instanței de apel nu conțin o argumentare

clară, bazată pe suportul probator existent la materialele cauzei, din care să rezulte

procesul deliberării și adoptării soluției emise, astfel încât instanța de recurs fiind în

8

dificultate de a exercita controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice

temeinicia și legalitatea soluției adoptate.

Coroborând circumstanțele ce preced, instanța de recurs conchide necesitatea

casării deciziei din 20 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău atât din argumentele

invocate de Ion Mardari, cât și din alte motive considerate de instanța de recurs din

oficiu, deoarece soluția instanței de apel este bazată pe neelucidarea circumstanțelor

speței.

Dat fiind faptul că instanța de apel a emis o decizie neîntemeiată, dictată de

concluzii nemotivate și nu a elucidat toate circumstanțele pertinente speței, iar

lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă,

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia necesității admiterii recursului declarat de Ion Mardari

și casării deciziei din 20 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea

cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de circumstanțele

constatate și concluziile deduse de instanța de recurs și, reexaminând cauza, să emită

o hotărâre legală și întemeiată cu respectarea normelor de drept material și

procedural pertinente speței, precum și cercetarea multiaspectuală a suportului

probator.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Ion Mardari.

Se casează decizia din 20 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru Florea și Iaroslava

Florea împotriva lui Ion Mardari cu privire la evacuare, încasarea prejudiciului

moral și cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Nina Vascan

9