3r-125/19 — interpretarea art. 61 alin. 2 din Regulamentul Găgăuziei

dosarul nr. 3r-125/19

prima instanță: Curtea de Apel Comrat (judecătorii: D. Fujenco, Ș. Starciuc, L. Caraianu)

DECIZIE

24 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către deputații Adunării Populare a Găgăuziei,

Vitalie Dragoi, Mihail Manolov și Serghei Cernev,

în cauza de contencios administrativ la cererea depusă de către deputații

Adunării Populare a Găgăuziei, Vitalie Dragoi, Mihail Manolov și Serghei Cernev

cu privire la interpretarea art. 61 alin. (2) din Regulamentul Găgăuziei,

împotriva încheierii din 17 aprilie 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care a

fost respinsă ca inadmisibilă cererea depusă de către deputații Adunării Populare a

Găgăuziei, Vitalie Dragoi, Mihail Manolov și Serghei Cernev cu privire la

interpretarea art. 61 alin. (2) din Regulamentul Găgăuziei,

constată:

La 10 aprilie 2019 deputații Adunării Populare a Găgăuziei, Vitalie Dragoi,

Mihail Manolov și Serghei Cernev au depus cerere cu privire la interpretarea art. 61

alin. (2) din Regulamentul Găgăuziei.

Prin încheierea din 17 aprilie 2019 a Curții de Apel Comrat a fost respinsă ca

inadmisibilă cererea depusă de către deputații Adunării Populare a Găgăuziei,

Vitalie Dragoi, Mihail Manolov și Serghei Cernev cu privire la interpretarea art. 61

alin. (2) din Regulamentul Găgăuziei.

La 25 aprilie 2019 deputații Adunării Populare a Găgăuziei, Vitalie Dragoi,

Mihail Manolov și Serghei Cernev au declarat recurs împotriva încheierii primei

instanțe, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii primei instanțe și

emiterea unei noi încheieri cu privire la interpretarea prevederilor art. 61 alin. (2)

din Regulamentul Găgăuziei.

În motivarea recursului au invocat că, nu sunt de acord cu încheierea primei

instanțe, deoarece concluziile primei instanțe sunt eronate.

Au menționat că, conform art. XIX alin. (1) lit. a), (6), (10), (11), (14) și (20)

din Legea nr. 191 din 08 mai 2003 pentru modificarea și completarea unor acte

legislative, sistemul instanțelor judecătorești se reorganizează după cum urmează:

tribunalele municipiilor Chișinău, Bălți, Bender, Cahul și Comrat se reorganizează

în curțile de apel Chișinău, Bălți, Bender, Cahul și Comrat. Judecătorii tribunalelor

1

se reconfirmă în calitatea de judecători ai curților de apel la propunerea Consiliului

Superior al Magistraturii, prin decret al Președintelui Republicii Moldova. Dosarele

și alte documente aflate în arhiva Curții de Apel cu sediul în municipiul Chișinău și

în arhivele tribunalelor la data începerii funcționării instanțelor judecătorești

reorganizate, precum și cele examinate în perioada de tranziție de către instanțele

menționate, se vor transmite spre păstrare în arhiva Curții Supreme de Justiție și în

arhivele curților de apel. Cauzele civile și cele penale care, la 12 iunie 2003, se află

în curs de judecată în primă instanță la Curtea de Apel cu sediul în municipiul

Chișinău și la tribunale se vor transmite, după competență, instanțelor judecătorești

pentru a fi judecate în fond, cu excepția cauzelor care se află în faza de terminare a

judecării. Actele și lucrările efectuate pînă la această dată conform legii anterioare

rămân valabile. Apelurile declarate împotriva hotărârilor tribunalelor, neexaminate

la data de 12 iunie 2003, se vor transmite, după competență, curților de apel sau,

după caz, se vor considera recursuri și se vor transmite Curții Supreme de Justiție

pentru a fi judecate în ordine de recurs în condițiile legii procesuale noi. Prezenta

lege intră în vigoare la data publicării, cu excepția articolului III punctul 2 referitor

la instituirea funcției de referent al judecătorului Curții Supreme de Justiție și a

articolului III punctul 22 poziția „Referenți ai judecătorului 48”, ale căror prevederi

intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2004.

Au susținut că, din conținutul prevederilor enunțate rezultă clar că, la data de

31 mai 2003 Tribunalul mun. Comrat a fost reorganizat în Curtea de Apel Comrat,

toți judecătorii Tribunalului mun. Comrat fiind reconfirmați în calitate de judecători

ai Curții de Apel Comrat.

Au mai susținut că, toate dosarele, inclusiv și cele aflate în arhiva Tribunalului

mun. Comrat au fost transmise Curții de Apel Comrat. Astfel, succesorul legal al

Tribunalului mun. Comrat este Curtea de Apel Comrat.

Au afirmat că, competența Curții de Apel Comrat de a adopta acte cu privire

la interpretarea oficială a normelor prevăzute în Regulamentul Găgăuziei rezultă

nemijlocit din prevederile Regulamentului Găgăuziei și, anume, din prevederile

art.85.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis

încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești

împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Materialele cauzei atestă că, copia încheierii din 17 aprilie 2019 a Curții de

Apel Comrat (f. d. 9-10) a fost expediată în adresa părților la 18 aprilie 2019, fapt

confirmat prin copia scrisorii de însoțire a Curții de Apel Comrat (f. d. 11), fiind

recepționată de Vitalie Dragoi și Manolov Mihail la data de 18 aprilie 2019 (f. d. 11

verso), iar de către Serghei Cernev la 22 aprilie 2019, conform avizului de recepție

anexat la dosar. (f. d. 12) În circumstanțele relevate, recursul declarat la 25 aprilie

2

2019 de către deputații Adunării Populare a Găgăuziei, Vitalie Dragoi, Mihail

Manolov și Serghei Cernev se consideră depus în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța

competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de

judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la

proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Completul

specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ a Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

admisibil și întemeiat din următoarele considerente.

Instanța de recurs reține că, prin art. XIX alin. (1) lit. a) din Legea nr. 191 din

08 mai 2003 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Monitorul

Oficial 97-98/43, 31.05.2003) „Sistemul instanțelor judecătorești se reorganizează

după cum urmează: tribunalele municipiilor Chișinău, Bălți, Bender, Cahul și

Comrat se reorganizează în curțile de apel Chișinău, Bălți, Bender, Cahul și

Comrat…”.

Astfel, Tribunalul municipiului Comrat a fost reorganizat în Curtea de Apel

Comrat. Prin această normă procesuală de organizare judiciară din arhitectura

sistemului judecătoresc din Republica Moldova au fost excluse prin reorganizare

tribunalele ca verigă de instanțe judecătorești, iar în activitatea de înfăptuire a

justiției în limita competenței jurisdicționale materiale și teritoriale inter alia au fost

succedate de curțile de apel.

Din raționamentul expus, argumentul Curții de Apel Comrat precum că,

aceasta nu este succesor al Tribunalului mun. Comrat nu poate fi reținut ca fiind

întemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (1) din Codul administrativ, în

procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a

recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme

de fapt și de drept.

Relaționând starea de fapt concretă, stabilită de către instanța de recurs în

urma aprecierii probelor dosarului, la temeiul juridic de inadmisibilitate a acțiunii în

contencios administrativ invocat în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2)

lit.e) din Codul administrativ de către Curtea de Apel Comrat în actul judecătoresc

contestat de recurenți se rețin următoarele.

În concepția prevederilor art. 38 din Codul administrativ, controlul

judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi îngrădit. Orice

persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.

17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței

de judecată competente”.

Dispozițiile legale enunțate instanța de recurs le va interpreta și aplica în

corelație sistemică cu noțiunile legale de acțiune în contencios administrativ și

condițiile de admisibilitate ale acesteia, după cum urmează.

Conform art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită de lege, acest drept

poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care

decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

3

Conform art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană care

revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități

publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ,

acțiunea în contencios administrativ de declară inadmisibilă în special când: e)

reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui

drept în sensul art. 17.

Activitatea administrativă, conform art. 5 din Codul administrativ, reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

În speță, instanța de recurs reține că, Regulamentul Găgăuziei constituie un

act administrativ normativ și prin urmare, o formă de realizare a activității

administrative. Conform art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ

normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate

publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului

constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr

nedeterminat de situații identice.

Prin drept vătămat se înțelege, conform art. 17 din Codul administrativ, orice

drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin

activitatea administrativă.

Pentru înaintarea acțiunii în contencios administrativ și admisibilitatea

acesteia este suficient ca reclamantul să justifice un drept recunoscut de lege prin

alegația circumstanțelor de fapt și motivelor juridice în cererea de chemare în

judecată.

La caz, prima instanță a confundat noțiunea de revendicare a dreptului cu

temeinicia acestuia, și pe cale de consecință, examinarea admisibilității cu

temeinicia acțiunii în contenciosul administrativ.

Recurenții-reclamanți invocă un drept de interpretare a Regulamentului

Găgăuziei ce se referă la realizarea dreptului electoral privind alegerea Bașcanului

Găgăuziei, drept care trebuie înțeles în corelație strânsă, în primul rând cu statutul

recurenților-reclamanți de deputați ai Adunării Populare a Găgăuziei, Dragoi V.,

Manolov M. și Cernev S., în al doilea rând cu particularitățile Găgăuziei ca unitate

administrativă autonomă cu statut juridic special a Republicii Moldova și de

asemenea cu conceptul de acțiune atipică de control normativ.

Conform art. 206 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ, prin acțiunea de

control normativ se solicită examinarea legalității unui act administrativ normativ,

și anularea în tot sau în parte a acestuia dacă este ilegal.

Astfel, în esență, interpretarea de către Curtea de Apel Comrat a

Regulamentului Găgăuziei urmează a fi înțeleasă ca un aspect al legalității actului

administrativ normativ și ca pe o acțiune atipică de control normativ.

Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a anula încheierea din 17 aprilie 2019 a Curții de Apel

Comrat și de a restitui cauza Curții de Apel Comrat pentru examinare.

4

Reieșind din cele expuse, în baza art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul

administrativ, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

decide:

Se anulează încheierea din 17 aprilie 2019 a Curții de Apel Comrat, în cauza

de contencios administrativ la cererea depusă de către deputații Adunării Populare a

Găgăuziei, Vitalie Dragoi, Mihail Manolov și Serghei Cernev cu privire la

interpretarea art. 61 alin. (2) din Regulamentul Găgăuziei și se restituie cauza Curții

de Apel Comrat.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

5