2ra-940/19 — cu privire la incasarea platilor salariale, a imprumutului, a penalitatii, a dobanzii de intirziere, a prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la incasarea platilor salariale, a imprumutului, a penalitatii, a dobanzii de intirziere, a prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-940/19 — cu privire la incasarea platilor salariale, a imprumutului, a penalitatii, a dobanzii de intirziere, a prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-940/19
Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central – V. Păduraru
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – I. Talpa, E. Bejenaru, A. Toderaș
ÎNCHEIERE
22 mai 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Nina Vascan
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Liudmila Hohlova,
reprezentată de avocatul Tatiana Guțu,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Liudmila
Hohlova împotriva Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 14 cu privire la
încasarea plăților salariale, a împrumutului, a penalității, a dobânzii de întârziere și
a prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 15 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a
respins apelul declarat de către Liudmila Hohlova și s-a menținut hotărârea din 26
iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,
constată :
La 07 februarie 2017 Liudmila Hohlova s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată, concretizată la 15 mai 2018, împotriva CCL nr. 14, prin care a solicitat
încasarea salariului în mărime de 2500 lei, a plății suplimentare pentru reținerea
salariului în mărime totală de 5610 lei, a plății pentru concediul nefolosit în mărime
de 7240,80 lei, a plății suplimentare pentru reținerea indemnizației de concediu în
mărime de 16 248,35 lei, a datoriei în baza contractului de împrumut în mărime de
5000 lei, a penalității în sumă de 1800 lei și a dobânzii de întârziere în mărime de
1617,19 lei. (f.d.113-114)
În motivarea cererii reclamanta a indicat că la data de 09 martie 2009 a fost
angajată în calitate de președinte al CCL nr. 14, activând în această funcție până la
data de 29 aprilie 2016.
Reclamanta a mai indicat că la data concedierii nu i-a fost achitat salariul pentru
luna aprilie 2016, ce constituie suma de 2500 lei, plata pentru concediul nefolosit, și
anume, 84 zile, ce constituie suma de 7240,80 lei, prin care i-au fost încălcate
drepturile. Totodată, calculul indemnizației pentru concediul nefolosit și calculul
majorării de întârziere constituie suma de 5926 lei.
1
A menționat că a activat în calitate de președinte al CCL nr. 14 în perioada
09.03.2009-29.04.2016, însă CCL nr. 14 nu și-a onorat obligațiunea de achitare a
salariului și indemnizației pentru concediul nefolosit, motiv pentru care i s-a adus
un prejudiciu moral în mărime de 5000 lei.
Pe parcursul activării în calitate de președinte al CCL nr. 14 a dat cu împrumut
CCL nr. 14 suma de 6500 lei, conform contractului de împrumut nr. 3103/01-16 din
31 martie 2016. Din suma împrumutată i-a fost restituită suma de 1500 lei. Acest
împrumut CCL nr. 14 a fost nevoită să-l ia pe motiv că era necesar de a fi achitat
salariul muncitorilor, care efectuau lucrări de reparație a scărilor din casa nr. 3 din
str. Ștefan cel Mare, mun. Bălți.
Conform contractului de împrumut suma urma a fi rambursată în termen de 3
luni, însă nu a fost restituită în întregime în termenul stabilit. Pentru neachitarea în
termen clauzele contractului prevăd o penalitate în mărime de 0,2 % din suma
neachitată pentru fiecare zi de întârziere, ce constituie suma de 1800 lei și dobânda
de întârziere conform art. 619 Cod Civil ce constituie în sumă de 573,80 lei.
Prin hotărârea din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a respins
cererea de chemare în judecată depusă de către Liudmila Hohlova împotriva CCL
nr. 14 cu privire la încasarea plăților salariale, a împrumutului, a penalității, a
dobânzii de întârziere și a prejudiciului moral. (f.d. 136,140-145, vol. I)
Prin decizia din 15 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul
declarat de către Liudmila Hohlova și s-a menținut hotărârea din 26 iunie 2018 a
Judecătoriei Bălți, sediul Central. (f.d. 193, 194-203)
Pentru a ajunge la această concluzie instanțele au reținut că nu este întemeiată
cererea Liudmilei Hohlova cu privire la încasarea salariului pentru luna aprilie 2016,
or, prin ordinul nr. 1 din 28 martie 2016 a fost eliberată din funcția de președinte al
CCL nr. 14 în baza cererii de demisie începând cu data de 28 martie 2016.
Referitor la pretenția privind achitarea indemnizației pentru concediile
nefolosite pentru 3 ani, instanțele au reținut că Liudmila Hohlova, deținând funcția
de președinte al CCL nr. 14, avea obligația să achite în termen toate drepturile
salariale. Dovezi că aceste drepturi nu au fost achitate Liudmila Hohlova nu a
prezentat.
Pretențiile subsecvente, privind penalitatea pentru reținerea salariului în sumă
de 5610 lei și a prejudiciului moral în mărime de 5000 lei sunt, de asemenea,
neîntemeiate și neprobate.
Cât privește încasarea sumei împrumutului acordat CCL nr. 14 de către
Liudmila Hohlova, instanțele au reținut că Liudmila Hohlova nu avea împuterniciri
în numele CCL nr. 14 de a încheia contractul de împrumut nr. 3103/01-16 din
31.03.2016, prin care au fost luați cu împrumut suma de 6500 lei tot de la Liudmila
Hohlova și nici nu a probat că acești bani au fost introduși în casa CCL nr. 14 și au
fost folosiți în interesul cooperativei. Mai mult, la data încheierii contractului de
împrumut nr. 3103/01-16 din 31.03.2016 Liudmila Hohlova nu mai deținea funcția
de președinte al CCL nr. 14 și respectiv nu putea contracta în numele CCL nr. 14
împrumuturi bănești.
La 19 martie 2019 Liudmila Hohlova, reprezentată de avocatul Tatiana Guțu, a
declarat recurs împotriva deciziei din 15 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți și a
hotărârii din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, prin care a solicitat
2
casarea actelor judecătorești, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a admite cererea
de chemare în judecată. (f.d. 212-215)
În motivarea recursului recurenta a invocat că instanțele la examinarea cauzei
au apreciat eronat probele prezentate de recurentă, fiind emise soluții neîntemeiate
și ilegale.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 15 ianuarie 2019,
a publicat-o pe pagina web a instanței la 20 februarie 2019.
Prin scrisoarea de însoțire nr. 3712 din 22 februarie 2019 instanța de apel a
expediat recurentei copia deciziei, care a fost recepționată la data de 01 martie 2019.
Recursul depus la data de 19 martie 2019, se consideră în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Liudmila
Hohlova, reprezentată de avocatul Tatiana Guțu este inadmisibil din următoarele
considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,
că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel
a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi
reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea
probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele
expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
3
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie
să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul
declarat de către Liudmila Hohlova, reprezentată de avocatul Tatiana Guțu asemenea
aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de
apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot
constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa
cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de către Liudmila Hohlova, reprezentată de avocatul Tatiana Guțu,
inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin.
(1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune :
Recursul, declarat de către Liudmila Hohlova, reprezentată de avocatul Tatiana
Guțu, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Nina Vascan
Maria Ghervas
4