2r-190/20 — Încasarea platilor salariale

Dosarul nr. 2r-190/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător – A. Cucerescu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai

DECIZIE

06 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de avocatul Josan Vasile în interesele lui Moraru

Dorin,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Moraru Dorin către

SRL ,,M.H.Grup” cu privire la încasarea salariului restant, a dobânzii de întârziere,

a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost încetată procedura în apel inițiată la cererea de apel depusă de avocatul Josan

Vasile în interesele lui Moraru Dorin, împotriva hotărârii din 21 februarie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în temeiul art. 374 alin. (4) lit. b) din Codul

de procedură civilă,

con st ată:

La 27 decembrie 2017, Moraru Dorin, reprezentat de avocatul stagiar Grosu

Adrian, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SRL ,,M.H.Grup”,

prin care a solicitat încasarea salariului restant în sumă de 19500 lei, a compensației

legale în sumă de 18346,20 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 10888,30 lei,

a prejudiciului moral în sumă de 10000 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în

sumă de 2000 lei.

Prin hotărârea din 21 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasat de la SRL ,,M.H.Grup” salariul restant

neachitat pentru perioada 01 ianuarie 2015 - 06 iulie 2015 în mărime de 19500 lei și

cheltuielile legate de asistența juridică în mărime de 1500 lei. S-a încasat din contul

SRL ,,M.H.Grup” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 585 lei. În rest

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 04 martie 2019, Josan Vasile în

interesele lui Moraru Dorin, a contestat hotărârea din 21 februarie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Prin încheierea din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii

1

de apel, fiindu-i comunicat lui Moraru Dorin, reprezentat de avocatul Josan Vasile,

despre necesitatea prezentării cererii de apel întocmite în conformitate cu exigențele

legii, și acordându-i în acest sens un termen de 10 zile calendaristice din momentul

comunicării încheierii.

Prin încheierea din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost acceptată spre

examinare cererea de apel depusă de Josan Vasile în interesele lui Moraru Dorin,

împotriva hotărârii din 21 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Prin încheierea din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost încetată

procedura în apel inițiată la cererea de apel depusă de avocatul Josan Vasile în

interesele lui Moraru Dorin, împotriva hotărârii din 21 februarie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, în temeiul art. 374 alin. (4) lit. b) din Codul de procedură

civilă.

La 04 martie 2020, avocatul Josan Vasile în interesele lui Moraru Dorin, a

contestat cu recurs încheierea din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs a indicat că încheierea instanței de apel urmează a

fi casată, dat fiind faptul că avocatul Josan Vasile a dispus împuterniciri perfect

valabile pentru a contesta hotărârea primei instanțe în numele și interesele lui Moraru

Dorin, iar soluția instanței de apel cu privire la încetarea procedurii în apel constituie

o limitare a dreptului apelantului de acces la o instanță, fiind una arbitrară și

neîntemeiată.

Astfel, avocatul Josan Vasile a solicitat casarea încheierii din 28 noiembrie 2019

a Curții de Apel Chișinău.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de

recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către avocatul Josan

Vasile în interesele lui Moraru Dorin, este întemeiat și necesită a fi admis din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Potrivit materialelor cauzei, încheierea din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată recurentului și avocatului acestuia prin poșta electronică

la 19 februarie 2020 (f.d. 207), fiind recepționată de avocatul Josan Vasile în aceeași

zi, fapt confirmat de către ultimul în cererea de recurs (f.d. 212, alin. 7). Dat fiind

faptul că recursul a fost înregistrat la 04 martie 2020, Colegiul constată că acesta a

fost declarat în termen.

În conformitate cu art. 427 lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită

recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, soluționând prin decizie

problema respectivă.

În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de

recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă

din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.

Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.

În speță, se constată că prin încheierea din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, a fost încetată procedura în apel inițiată la cererea de apel depusă de

avocatul Josan Vasile în interesele lui Moraru Dorin, împotriva hotărârii din 21

februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în temeiul art. 374 alin. (4)

2

lit. b) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederile art. 374 alin. (4) lit. b) din Codul de procedură

civilă, după primirea cererii de apel, procedura de apel încetează din oficiu sau la

cerere dacă instanța de apel constată că cererea de apel a fost depusă de o persoană

care nu este în drept să declare apel.

Analiza situației de fapt și de drept atestă faptul că actul de discreție al instanței

de apel, prin care a fost încetată procedura în apel inițiată la cererea de apel depusă

de avocatul Josan Vasile în interesele lui Moraru Dorin, este unul neîntemeiat și

urmează a fi casat, cu restituirea pricinii în instanța de apel, pentru examinarea

cererii de apel în fond.

În această ordine de idei, este de menționat faptul că avocatul Josan Vasile a

acționat în temeiul mandatului nr. 1077509 din 12 noiembrie 2017, semnat de

Moraru Dorin, pe verso-ul căruia este consemnat în mod expres dreptul avocatului

de a contesta hotărârea judecătorească.

Conform art. 60 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie

2002, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat.

Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și

modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.

Conform pct. 2 și 6 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu

privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și

al avocatului stagiar, formularul mandatului avocatului și al avocatului stagiar sunt

documente de strictă evidență, care confirmă împuternicirile acestora în instanța de

judecată. Formularul mandatului avocatului conține următoarele elemente

obligatorii: 1) pe recto se inserează: a) numărul și seria; b) denumirea biroului

asociat de avocați; c) denumirea cabinetului avocatului; d) datele de contact; e)

denumirea ,,MANDAT”; f) numele și prenumele avocatului; g) numărul licenței și

data eliberării; h) numărul contractului de asistență juridică și data semnării; i)

numărul deciziei coordonatorului Oficiului Teritorial al Consiliului Național pentru

Asistență Juridică Garantată de Stat și data semnării; j) semnătura avocatului,

certificată prin ștampilă; 2) pe verso se inserează: a) împuternicirile avocatului;

numele și prenumele clientului; b) semnătura clientului sau, după caz, a avocatului.

Potrivit pct. 8 din Hotărârea menționată, împuternicirile avocatului și ale

avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform art. 81 din Codul de procedură

civilă, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în procura

întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege. Dacă se întocmește o

procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe versoul mandatului textul

,,Conform procurii anexate” și va semna versoul mandatului în locul clientului.

Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar stabilite în procură sunt valabile

doar dacă aceasta se prezintă împreună cu mandatul.

Potrivit art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă, împuternicirea de

reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele

reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și

de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a

renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul

acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a

recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de

a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de

3

a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta

un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii

judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura

eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Reieșind din prevederile citate supra, Colegiul conchide că împuternicirile

avocatului Josan Vasile corespund întru totul în condițiilor de formă și conținut

stabilite de legislație.

Cu referire la concluzia instanței de apel în privința nulității din punct de vedere

procedural a actului juridic prezentat de avocatul Josan Vasile întru confirmarea

împuternicirilor sale, Colegiul o consideră eronată, or legislația Republicii Moldova

nu prevede obligația de a supralegaliza un mandat avocațial, precum și nu este

reglementată o procedură strictă sau niște restricții cu privire la modalitatea de

negociere a acordului de asistență juridică, ultima având o formă liberă.

Mai mult ca atât, este eronată și concluzia instanței de apel cu privire la existența

în prezentul litigiu a unui element de extraneitate, dat fiind faptul că părțile sunt cu

sediul/domiciuliul în Republica Moldova, iar aflarea reclamantului, în momentul

semnării contractului de asistență juridică, în afara teritoriului țării, nu constituie

temei de invocare a unui astfel de element.

În circumstanțele constatate și ținând cont de prevederile normelor citate,

Colegiul ajunge la concluzia că instanța de apel a dat dovadă de un formalism

excesiv, iar apelantului i-au fost lezate drepturile procedurale prevăzute de art. 56

din Codul de procedură civilă, fiind lipsit de posibilitatea de a-și apăra drepturile

încălcate sau contestate, libertățile și interesele legitime. Colegiul reiterează, că

dreptul de acces la un tribunal constituie un element inerent al tuturor garanțiilor

procedurale prevăzute în Convenție (CEDO, hot. Campbell și Fell vs. Marea

Britanie din 25.02.1982).

În cazul Airey vs. Irlanda Curtea a arătat că dreptul fiecărei persoane de a avea

acces la justiție se completează cu obligația statului de a facilita accesul. Statul este

ținut să asigure oricărei persoane toate facilitățile rezonabile de drept și de fapt

pentru a accede la instanță. Drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră

concretă și reală, iar nu iluzorie și teoretică. Imposibilitatea concretă de sesizare a

unei instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia

de acces la justiție.

Este de menționat că, potrivit jurisprudenței CEDO, părților pe dosar le revine

obligația de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la

justiție, însă, totodată, instanța de judecată trebuie să mențină echilibrul între puterea

pe care o deține partea și cea cu care este investită instanța prin lege, în scopul de a

exclude orice aparență, iar aplicarea dispozițiilor legale să fie în așa fel, încât să evite

aplicarea sancțiunilor procedurale, acolo unde este posibil.

În circumstanțele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral

încheierea din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza la

Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de apel în fond. În cadrul

examinării cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și,

examinând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul părților

la un proces echitabil.

4

Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. c), art. 428 din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de avocatul Josan Vasile în interesele lui Moraru

Dorin.

Se casează încheierea 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Moraru Dorin către SRL

,,M.H.Grup” cu privire la încasarea salariului restant, a dobânzii de întârziere, a

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, cu remiterea pricinii în instanța de

apel, pentru examinarea cererii de apel în fond.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru

5