2ra-1320/21 — Încasarea platilor salariale

Dosarul nr. 2ra-1320/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – L. Mitrofan

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – N. Budăi, V. Mihaila, Iu. Cotruță

Î N C H E I E R E

13 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Guștiuc Valeriu, prin

intermediul avocatului Cașu Iulian,

în cauza civilă la cererea înaintată de Guștiuc Valeriu împotriva APLP 54/35 cu

privire la achitarea integrală a salariului, a sporului lunar pentru vechimea în muncă,

a sporului lunar pentru cumularea funcției, a dobânzii de întârziere, a prejudiciului

material și moral,

împotriva deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Guștiuc Valeriu, fiind menținută hotărârea din 12

iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 28 februarie 2020, Guștiuc Valeriu a depus cerere de chemare în judecată către

APLP 54/35 prin care a solicitat achitarea integrală a salariului de funcție restant

pentru perioada 17 august 2015 – 01 martie 2017 în sumă de 20 857,82 lei, a sporului

lunar pentru vechimea în muncă în mărime de 15% din salariul de funcție în sumă

de 10 569 lei, a sporului pentru cumulul funcției în mărime de 50% din salariul de

funcție, cumulate proporțional timpului lucrat în sumă de 11 700 lei, a dobânzii de

întârziere în mărime de 3% pentru fiecare zi de întârziere în sumă de 11 219,20 lei,

a prejudiciului material în mărime de 66 000 lei și a prejudiciului moral în mărime

de 99 000 lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul Guștiuc Valeriu a indicat că fost angajat în

funcția de inginer-șef la APLP 54/35 prin contractul individual de muncă nr. 13 din

17 august 2015, întocmit între APLP 54/35 și Guștiuc Valeriu, care a fost semnat de

ex-președintele APLP 54/35, Ana Stavila, cu salariul net de 3 200 lei lunar.

Potrivit reclamantului, ex-președintele APLP 54/35, Ana Stavila, care a primit

toate actele, urma să-i elibereze în termen de 15 zile calendaristice un duplicat al

carnetului de muncă, în care să se indice numărul total de ani de muncă, iar conform

HG nr. 1449 din 24 decembrie 2007 pct. 74, 76 și 82 din Regulament, să i se acorde

ajutorul necesar în vederea soluționării pierderii carnetului de muncă seria AA nr.

0394987, eliberat de SRL ,,Europartener” la 25 octombrie 1999. Pierderea carnetului

1

de muncă a fost adusă la cunoștință publică prin intermediul Monitorului Oficial nr.

332-339 (5374-5381).

Reclamantul nu este de acord cu demisia sa ilegală din funcția de inginer-șef de

la APLP 54/35 începând cu 28 februarie 2017, considerând că a fost eliberat la

comandă de către administrația APLP 54/35, și anume președinta Gangan Carolina

care activează în funcția de președinte al APLP 54/35 din 07 decembrie 2016, cu

reținerea carnetului său de muncă, pe care până în prezent nu l-a primit, și

neachitarea restanțelor salariului lunar, pe care administrația era obligată să-l

calculeze în mărime de 3 200 lei lunar (net) și să-l transfere prin proiect salarial la

BC ,,Moldindconbank” SA, suma neachitată constituind pentru perioada 17 august

2015 – 28 februarie 2017, 20 857,82 lei. Totodată nu i-au fost achitate 15% pentru

vechimea în muncă și 50% sporul din salariul prevăzut pentru funcția cumulată în

APLP 54/35 pentru fiecare zi neachitată proporțional timpului lucrat în funcția de

președinte cu salariul de 4 600 lei, ce constituie 2 300 lei lunar.

Mai mult, din cauza reținerii carnetului de muncă din 28 februarie 2017 și până

în present, reclamantul nu se poate angaja în câmpul muncii.

Potrivit reclamantului, suma totală ce urmează a-i fi achitată constituie 74 800

lei, fără sporul de 15% pentru vechimea în muncă, iar diferența de 20 857,82 lei nu

a primit-o de la APLP 54/35 din cauza administrației care intenționat reține carnetul

său de muncă. Totodată, sporul de 15 % pentru vechimea în muncă și 50% din

cumularea funcției de președinte al APLP 54/35 nu au fost achitate până în prezent.

Respectiv, prejudiciul material pentru anul 2015 constituie suma de 525,41 lei,

pentru anul 2016 – 10 639 lei, iar în total pentru perioada de activitate 05 septembrie

2015 – 05 martie 2017, constituie suma de 260 646 lei.

Prejudiciul moral reclamantul îl estimează la suma de 99 000 lei.

De asemenea, la 03 martie 2017, Guștiuc Valeriu a înaintat cerere de angajare la

ÎI ,,Vioara Cristina” în funcția de expert tehnic. Cererea a fost acceptată la 03 martie

2017, oferindu-i-se salariul de 5500 lei și solicitându-i prezentarea până la data de

07 martie 2017 a actelor necesare, inclusiv a carnetului de muncă. Astfel, din cauza

că nu i-a fost eliberat carnetul de muncă de către pârâtă, reclamantul nu s-a putut

angaja în câmpul muncii, iar prejudicial material l-a calculat după formula 5500 lei

x cu 12 luni = 66 000 lei.

Suplimentar a menționat că, funcția de inginer-șef a fost redusă prin ordinul cu

privire la reducerea statelor de personal emis la 25 ianuarie 2017, cu care nu a fost

de acord, deoarece contravine legislației muncii.

Prin hotărârea din 12 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Guștiuc Valeriu către APLP 54/35

cu privire la achitarea integrală a salariului, a sporului lunar pentru vechimea în

muncă, a sporului lunar pentru cumularea funcției, a dobânzii de întârziere, a

prejudiciului material și moral, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Guștiuc Valeriu, fiind menținută hotărârea din 12 iunie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel instanța de apel a conchis că, angajatorul nu are nicio

datorie față de fostul său salariat, respectiv cerințele sale, inclusiv cerința cu privire

la achitarea dobânzii de întârziere, sunt neîntemeiate.

La 29 iunie 2021, Guștiuc Valeriu, prin intermediul avocatului Cașu Iulian, a

înaintat recurs asupra deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

2

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Suplimentar au fost invocate motive și circumstanțe similare celor din

cererea de chemare în judecată și cererea de apel, indicându-se asupra necitării

apelantului în instanța de apel.

Astfel, recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 29

aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Guștiuc

Valeriu, prin intermediul avocatului Cașu Iulian, este neîntemeiat și urmează a fi

declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

29 aprilie 2021 și expediată participanților la proces la 12 mai 2021 (f.d. 204-205,

vol. II). Astfel, având în vedere faptul că recursul declarat împotriva deciziei din 29

aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost înregistrat la 29 iunie 2021 (f.d. 1-4,

vol. III), în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, acesta se

consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

3

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de Guștiuc Valeriu, prin intermediul avocatului Cașu

Iulian.

Cu referire la motivul recurentului privind necitarea acestuia în ședința de

judecată a instanței de apel, Completul de judecată reține că acesta nu corespunde

realității. Astfel, prin citația din 22 martie 2021 (f.d. 181, 182, vol. II), Guștiuc

Valeriu, a fost citat pentru 29 aprilie 2021, ora 12.00, citația fiind recepționată de

recurent la 02 aprilie 2021 (f.d. 183, vol. II). Ulterior, instanța de apel i-a expediat

la 12 aprilie 2021 nota informativă, prin care i-a comunicat lui Guștiuc Valeriu

modificarea orei ședinței de judecată, în conformitate cu Dispoziția Președintelui

Curții de Apel Chișinău nr. 14 din 02 aprilie 2021 (f.d. 188, 189, vol. II), act

recepționat de recurent la 20 aprilie 2021 (f.d. 190, vol. II). Respectiv, argumentul

recurentului cu privire la citarea acestuia la o oră eronată, este combătut prin

înscrisurile anexate la materialele cauzei.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Guștiuc Valeriu, prin intermediul

avocatului Cașu Iulian.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru

4