2r-730/19 — Cu privire la încasarea plăților salariale

Dosarul nr. 2r-730/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (Jud: N. Costaș)

Instanța de apel: Curtea de apel Bălți (Jud: I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

D E C I Z I E

24 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Galina Stratulat

Nina Vascan

examinând recursul declarat de către Iulia Dolea,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Iulia Dolea

împotriva Societății pe Acțiuni „Răut”, cu privire la încasarea plăților salariale și

repararea prejudiciului material,

împotriva încheierii din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care

s-a restituit cererea de apel depusă de către Iulia Dolea,

c o n s t a t ă :

La 28 martie 2019, Iulia Dolea a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Răut”, cu privire la încasarea plăților salariale și repararea

prejudiciului material.

Iulia Dolea a solicitat încasarea din contul pârâtei în beneficiul său a restanței

la salariu în sumă de 13227,26 lei și a prejudiciului material în sumă de 27222,47

lei.

Prin hotărârea din 13 august 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a

respins acțiunea înaintată de Iulia Dolea.

La 03 septembrie 2019, Iulia Dolea, reprezentată de avocatul Rodica Cojocar,

prin intermediul poștei electronice a depus cerere de apel nemotivată, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii din 13 august 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea Iuliei Dolea să fie

admisă.

Prin încheierea din 01 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, nu s-a dat curs

cererii de apel depusă de Iulia Dolea. S-a comunicat apelantei despre necesitatea

prezentării la Curtea de Apel Bălți a cererii de apel în care să fie indicată esența și

temeiurile apelului, argumentul ilegalității sau netemeiniciei hotărârii contestate,

motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul și probele invocate,

fiindu-i acordat termen până la 22 octombrie 2019, ora 16:00. S-a explicat apelantei

că dacă nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată

depusă și va fi restituită.

1

Prin încheierea din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a restituit

cererea de apel depusă de Iulia Dolea, din motivul că apelanta nu a prezentat în

cancelaria Curții de Apel Bălți, în termenul acordat, cererea de apel motivată.

La 16 noiembrie 2019, Iulia Dolea a declarat recurs împotriva încheierii din

23 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea

încheierii recurate, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului, Iulia Dolea a invocat că nu a recepționat încheierea

prin care nu s-a dat curs cererii de apel, iar restituirea apelului atestă netemeinicia

încheierii instanța de apel și faptul că nu a fost luat în calcul că recurenta/apelanta

nu a recepționat încheierea din 01 octombrie 2019.

Recurenta a menționat că avocatul Rodica Cojocar a fost desemnată din oficiu

și ca să depună apelul motivat, urma să se întâlnească cu aceasta, fapt care a fost

imposibil de realizat, deoarece nu se aflat în oraș și nu a avut posibilitatea să se

deplaseze la avocat, pe motive că și-a traumat legamentele la picior.

Mai mult, Iulia Dolea a considerat că instanța urma să nu dea curs cererii de

apel, cu acordarea unui termen pentru înlăturarea neajunsurilor în conformitate cu

prevederile art. 235 din Codul administrativ, în caz contrar, se îngrădește dreptul la

accesul liber la justiție.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Prin scrisoarea nr. 19597 din 31 octombrie 2019, Curtea de Apel Bălți a

expediat participanților la proces copia încheierii din 23 octombrie 2019, fiind

recepționată atât de recurentă, cât și de către avocatul acesteia la 04 noiembrie 2019

(f.d. 75-76).

Astfel, instanța de recurs constată că cererea de recurs declarată de recurentă

la 19 noiembrie 2019 este în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele dosarului, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii din 23

octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Din materialele dosarului rezultă că, la 28 martie 2019, Iulia Dolea a depus

cerere de chemare în judecată împotriva SA „Răut”, cu privire la încasarea plăților

salariale și repararea prejudiciului material.

Fiind investită cu examinarea prezentei cauze, Judecătoria Bălți, sediul

Central prin hotărârea din 13 august 2019 a respins acțiunea înaintată de Iulia Dolea

(f.d. 53, 56-59).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 03 septembrie 2019, Iulia

Dolea, reprezentată de avocatul Rodica Cojocar, prin intermediul poștei electronice

2

a depus cerere de apel nemotivată, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii

din 13 august 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care acțiunea Iuliei Dolea să fie admisă (f.d. 55).

În conformitate cu art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de

apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata

taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

În corespundere cu art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă

cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea

este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la

repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la

proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea

neajunsurilor.

Prin încheierea din 01 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, nu s-a dat curs

cererii de apel depusă de Iulia Dolea. S-a comunicat apelantei despre necesitatea

prezentării la Curtea de Apel Bălți a cererii de apel în care să fie indicată esența și

temeiurile apelului, argumentul ilegalității sau netemeiniciei hotărârii contestate,

motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul și probele invocate,

fiindu-i acordat termen până la 22 octombrie 2019, ora 16:00. S-a explicat apelantei

că dacă nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată

depusă și va fi restituită (f.d. 63-64).

Potrivit scrisorii de însoțire nr. 17761 din 07 octombrie 2019, se confirmă

faptul că instanța de apel a expediat în adresa recurentei copia încheierii din 01

octombrie 2019 (f.d. 65), iar la 09 octombrie 2019, prin intermediul poștei

electronice, aceeași încheiere a fost expediată și avocatului Rodica Cojocaru (f.d.

66).

Suplimentar, instanța de recurs menționează că plicul expediat în adresa

recurentei, mun. Bălți, str. Bulgară 79, ap. 66, indicată în cererea de chemare în

judecată a fost restituit cu mențiunea „nereclamat” (f.d. 69-70).

Astfel, prin încheierea din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a

restituit cererea de apel depusă de Iulia Dolea, din motivul că apelanta nu a prezentat

în cancelaria Curții de Apel Bălți, în termenul acordat, cererea de apel motivată (f.d.

71-73).

Sub acest aspect, Colegiul consideră că, încheierea instanței de apel este emisă

în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. Or, în temeiul art. 369 alin. (1)

lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere,

cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din

încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1).

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Instanța de recurs menționează că atât recurenta, reprezentată de avocatul

Rodica Cojocaru au beneficiat de termen suficient pentru a înlătura neajunsurile și

urma să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența

CEDO (cauza Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de

3

a-și asigura drepturile sale de acces la instanță, fapt însă, ignorate cu desăvârșire de

către ultimele.

Instanța de recurs menționează că litigiul respectiv nu a fost examinat de către

instanțele ierarhic inferioare în procedura contenciosului administrativ, dar în

procedura contencioasă generală, fiind aplicabile prevederile Codului de procedură

civilă.

În corespundere cu art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de

chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și

persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite,

prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului

executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în

judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a

dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act

și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că afirmația recurentei despre faptul că instanța de

apel nu a ținut cont că aceasta nu a recepționat încheierea din 01 octombrie 2019, nu

poate fi luată în considerare, deoarece la 09 octombrie 2019, ora 10:18, Curtea de

Apel Bălți a expediat încheierea la adresa electronică jurrod.80@mail.ru, indicată de

avocatul Rodica Cojocaru în mandatul anexat la materialele cauzei. Prin urmare,

luând în considerare că adresa electronică a fost indicată însăși de avocat și

legiuitorul prevede comunicarea actelor de procedură electronic, avocatul recurentei

urma să depună suficientă diligență pentru a-și urmări și actualiza zilnic poșta

electronică.

Totodată, instanța de recurs stipulează prevederile capitolului IV, pct. 75 din

Hotărârea de Guvern nr. 1457 din 30 decembrie 2016 pentru aprobarea Regulilor

privind prestarea serviciilor poștale, care stipulează că trimiterile poștale sosite în

oficiile poștale de destinație se distribuie destinatarului la domiciliu (la parterul

sediului persoanei juridice) conform adresei sau se înmânează la ghișeul oficiului

poștal în aceeași zi, dar nu mai târziu de a doua zi de la sosire, iar faptul că plicul a

fost restituit cu mențiunea „nereclamat”, demonstrează că recurenta nu a monitorizat

procesul dat, fiind conștientă despre existența prezentei acțiuni în judecată.

Mai mult, Colegiul constată că în cererea de apel nemotivată, avocatul Rodica

Cojocar a menționat că partea motivată a cererii de apel urmează a fi depusă după

comunicarea hotărârii integrale. Astfel, la 03 octombrie 2019, hotărârea motivată a

fost recepționată de aceasta, însă cererea de apel în care să fie indicate argumentule

ilegalității sau netemeiniciei hotărârii contestate nu a fost prezentată instanței de

apel, ceea ce demonstrează lipsa de responsabilitate și nerespectarea procedurii

prevăzută de legislația procesual civilă.

În acest context, instanța de recurs conchide că avocatul recurentei, fiind

conștientă de faptul că la 03 septembrie 2019, prin intermediul poștei electronice a

depus cererea de apel nemotivată, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, de

a proteja drepturile recurentei de acces la instanță și anume depunerea cererii de apel

motivate.

În concluzie, instanța de recurs atestă că recurenta fiind reprezentată de avocat

urmează să suporte consecințele neîndeplinirii de către aceasta a indicațiilor instanței

de apel, iar avocatul Rodica Cojocar, este obligat să presteze servicii juridice în

4

modul corespunzător, or, potrivit, art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sânt

obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de

ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

În conformitate cu art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă, participanții

la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor

procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor

procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

Colegiul consideră că instanța de apel a creat posibilități egale, suficiente și

adecvate în folosirea mijloacelor procedurale întru susținerea poziției ambelor părți

și nu a defavorizat nicio parte.

În conformitate cu art. 27 alin.(1) din Codul de procedură civilă,

disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în

primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de

interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale,

de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu

standardele înserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, stabilind în jurisprudența degajată că în situația în care legislația procesuală

permite declararea apelului împotriva hotărârii instanței de fond, instanța superioară

poate restricționa dreptul la apel doar dacă constată că apelul respectiv nu

corespunde cerințelor legale aplicabile (speța Tudor-Comerț c. Moldovei, hotărârea

din 04 noiembrie 2008, definitivă din 04 februarie 2009).

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea contestată este

întemeiată și emisă cu respectarea cadrului legal, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul

depus împotriva încheierii din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți este

neîntemeiat și necesită să fie respins, cu menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Iulia Dolea.

Se menține încheierea din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Iulia Dolea împotriva

Societății pe Acțiuni „Răut”, cu privire la încasarea plăților salariale și repararea

prejudiciului material.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Galina Stratulat

Nina Vascan

5