2ra-906/19 — constatarea încalcarii dreptului la executarea în termen rezonabil a hotăririi judecătorești și repararea prejudiciului moral

2ra-906/19 — constatarea încalcarii dreptului la executarea în termen rezonabil a hotăririi judecătorești și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-906/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (Jud: R. Pascari)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

D E C I Z I E

22 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Dumitru Mardari

Victor Burduh

examinând cererea de recurs declarată de către Diana Popova, reprezentată de

către avocatul Sorin Tighinean

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Diana Popova

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu executorul judecătoresc

Maxim Romaliischi cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea prejudiciului moral cauzat prin

încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești

împotriva deciziei din 4 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins apelul depus de Diana Popova, s-a admis cererea de apel depusă de

Ministerul Justiției, s-a casat hotărârea din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii,

constată:

La 28 martie 2018, Diana Popova a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu executorul judecătoresc

Maxim Romaliischi cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea prejudiciului moral cauzat prin

încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că prin hotărârea din 15 aprilie 2011

a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a fost desfăcută căsătoria încheiată între ea

și Anatolii Popov, fiind dispusă încasarea din contul lui Anatolii Popov în beneficiul

Dianei Popova pensia pentru întreținerea copiilor minori: XXXXX și XXXXX, în

mărime de 1500 lei lunar, începând cu 2 decembrie 2010 pînă la atingerea

majoratului.

1

Astfel reclamanta a menționat că în temeiul hotărârii judecătorești a fost emis

titlul executoriu nr.2-1048/11 din 15 aprilie 2011, care după intrarea în vigoare a fost

expediat executorului judecătoresc.

Diana Popova a accentuat că în perioada de aproximativ 7 ani, din momentul

din care a fost dispusă încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori, Anatolii

Popov nu a achitat nici un leu pentru întreținerea copiilor minori, în contul executării

hotărârii.

În acest sens, reclamanta a specificat că procedura de executare a fost

strămutată de la un executor la altul, fără să se întreprindă acțiuni eficiente întru

executarea titlului executoriu, iar plângerile sale expediate în adresa președintelui

Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești și alte autorități ale statului nu au

avut nici un rezultat.

La fel reclamanta a declarat că în toți acești 7 ani nu a avut nici o susținere

financiară de la fostul soț, fiind nevoită să îngrijească de doi copii minori cu

probleme de sănătate de la naștere, fapt care necesită un tratament costisitor.

Diana Popova, a notat că, la 9 octombrie 2015, restanța la plata pensiei

alimentare a debitorului Popov Anatolii constituie 129 000 lei.

Astfel, în opinia reclamantei, prejudiciul moral în mărime de 85 000 lei solicitat

este pe deplin justificat, fiind unul rezonabil ca mărime, avînd în vedere că de la

intentarea procedurii de executare au trecut aproape 7 ani și că nu s-au întreprins

acțiuni în identificarea și valorificarea bunurilor debitorului în scopul stingerii

datoriei.

Reclamanta Diana Popova a solicitat, constatarea încălcării dreptului său la

executarea în termen rezonabil a hotărârii din 15 aprilie 2011 a Judecătoriei Buiucani

mun. Chișinău, încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției

în folosul său a prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești în mărime de 85 000 lei și încasarea

cheltuielilor de asistență juridică.

Prin hotărârea din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

acțiunea a fost admisă parțial, fiind constată încălcarea dreptului Dianei Popova la

executarea în termen rezonabil a hotărârii din 15 aprilie 2011 a Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău. A fost încasat din contul bugetului de stat prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul Dianei Popova prejudiciu moral cauzat prin

încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii în sumă de 25000

lei. În rest acțiunea în partea ce excede suma de 25 000 lei a fost respinsă ca

neîntemeiată. A fost încasat din contul bugetului de stat prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul Dianei Popova cheltuielile de judecată pentru

servicii juridice în sumă de 3000 lei. În rest cerința în partea ce excede suma încasată

de 3000 lei a fost respinsă (f.d. 117-126).

Prin decizia din 4 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Diana Popova. A fost admisă cererea de apel depusă de Ministerul

Justiției, fiind casată hotărârea din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea depusă de Diana Popova a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 154-163).

2

La 10 ianuarie 2019, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei adoptate (f.d. 164).

La 14 martie 2019, Diana Popova, reprezentată de către avocatul Sorin

Tighinean, a depus recurs împotriva deciziei din 4 decembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe în partea respingerii acțiunii cu pronunțarea unei noi

hotărâri cu privire la admiterea integrală a acțiunii.

Recurenta Diana Popova, reprezentată de către avocatul Sorin Tighinean în

motivarea recursului, a indicat că instanțele de judecată la adoptarea hotărârilor

contestate, au aplicat și interpretat eronat normele dreptului material aplicabile

raportului juridic litigios.

Astfel recurenta a menționat că instanța de apel la examinarea cauzei a preluat

argumentele Ministerului Justiției, fără a intra în esența acestora. În acest sens,

recurenta a relatat că Curtea de Apel Chișinău a ajuns la concluzia că debitorul de

fapt întreprinde în continuare acțiuni în scopul achitării sumei integrale a datoriei,

însă recurenta concretizează că la materialele cauzei nu a fost prezentat nici un

document, care ar confirma faptul că debitorul Anatolii Popov a întreprins măsuri

de executare a hotărârii.

De asemenea recurenta a invocat că instanța de apel a indicat fără verificarea

corespunzătoare un alt argument formal preluat din apelul Ministerului Justiției

precum că legea specială care prevede repararea de către stat a prejudiciului nu

acordă intimatei dreptul de a solicita încasarea unor astfel de cheltuieli cu titlu de

prejudiciul material. Cu referire la această constatare a instanței de apel, recurenta a

specificat că conform cererii de chemare în judecată, nu a înaintat pretenții cu privire

la încasarea prejudiciului material.

Recurenta a accentuat că este neîntemeiată concluzia instanței de apel că statul

a întreprins măsuri pentru a asigura executarea hotărârii, în situația în care timp de

3 ani și 9 luni, patru executori judecătorești s-au stabilit competența teritorială, iar

timp de 2 ani și 5 luni, executorul judecătoresc nu a întreprins nici o acțiune întru

executarea hotărârii de încasare a pensiei alimentare.

La 9 aprilie 2019, în conformitate art. 439 alin. (2) din Codul de procedură

civilă, Curtea Supremă de Justiție i-a comunicat cererea de recurs Ministerului

Justiției și executorului judecătoresc Maxim Romaliischi, informându-i că referința

se depune în termen de o lună de la data primirii scrisorii. In mod corespunzător,

dacă referința nu a fost prezentată în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se

decide în lipsa acesteia.

La data stabilită pentru examinarea cauzei, Ministerul Justiției și executorul

judecătoresc nu au înaintat referință la cererea de recurs depusă de Diana Popova,

reprezentată de către avocatul Sorin Tighinean, prin care să-și exprime opinia

referitor la recursul declarat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

În procedura de filtru, instanța de recurs a reținut că decizia integrală a

instanței de apel din 4 decembrie 2018 a fost expediat în adresa părților la 10 ianuarie

3

2019 (f.d. 164) însă la materialele cauzei nu există dovada recepționării efective a

acesteia de către participanții la proces.

Suplimentar, instanța de recurs reține că decizia Curții de Apel Chișinău nu a

fost publicată pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată”.

Astfel, în atare situație, instanța de recurs a constatat că recursul declarat de

Diana Popova, reprezentată de către avocatul Sorin Tighinean la 14 martie 2019

este depus în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

În corespundere cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul s-a

examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost

plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul a decis

inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au

fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității

hotărârii atacate. Totodată, toate punctele de drept care puteau exista în această cauză

pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar.

În esență, recurentul și intimatul au avut posibilitatea să își prezinte poziția în scris

și să răspundă la concluziile părții adverse. Mai mult, nici un participant nu a solicitat

audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen

și alții v. Finlanda, 19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson v. Suedia, 12 aprilie

2012, parag. 66, 72, Pönkä v. Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34).

Suplimentar, în parag. 26 – 27 din decizia Curții Constituționale nr. 95 din 19

decembrie 2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 444 din Codul

de procedură civilă, Curtea a statuat că în cazul procedurilor care au ca obiect

autorizarea unui apel sau care consacră verificarea unor aspecte de drept, și nu de

fapt, sunt îndeplinite condițiile articolului 6 din Convenție chiar dacă instanța de apel

sau de recurs nu oferă reclamantului posibilitate să se exprime în fața sa, în persoană.

Iar, în esență nu este afectat accesul liber la justiție.

Verificând decizia contestată în raport cu criticile formulate, în limitele

controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Diana Popova, reprezentată de către avocatul Sorin Tighinean este

întemeiat și urmează a fi admis, cu casarea deciziei din 4 decembrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău și menținerea hotărîrii primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să caseze decizia instanței de apel și

să mențină hotărârea primei instanțe.

Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va formula un răspuns

detaliat pentru fiecare argument al recursului, ci va analiza doar motivele decisive

pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea

Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea

Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84, 98).

4

În conformitate cu articolul 432 alin. (2) lit. a) și c) din Codul de procedură

civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată

și a interpretat în mod eronat legea;

Alineatul 4 din lege citată prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Din perspectiva acestor temeiuri, recurenta a pretins că instanțele ierarhic

inferioare au apreciat arbitrar probele.

Cu privire la argumentele date, instanța de recurs învederează că are

competență de a efectua un control al legalității deciziei atacate, nu și temeiniciei ei

în fapt. Astfel, se vor reține circumstanțele de fapt, privite în ansamblu, care au fost

stabilite de instanțele de judecată în fazele procesual anterioare, cu excepția situației

în care constatările lor pot fi considerate arbitrare sau vădit nerezonabile.

Instanța de recurs notează că circumstanțele cauzei prezentate de părți și

determinate de instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare denotă că prin

hotărârea din 15 aprilie 2011 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a fost dispusă

încasarea din contul lui Anatolii Popov în beneficiul Dianei Popova pensia pentru

întreținerea copiilor minori: XXXXX și XXXXX, în mărime de 1500 lei lunar,

începînd cu 2 decembrie 2010 pînă la atingerea majoratului copiilor minori (f.d.7;

82).

La 30 mai 2011, titlu executoriu emis în temeiul hotărârii enunțate a fost

înregistrat spre executare la executorul judecătoresc George Boțan, iar drept urmare,

la 10 iunie 2011, au fost aplicate interdicții asupra bunului imobil ce aparține

debitorului, fapt ce se confirmă prin scrisoarea adresată executorului George Boțan

nr.11/3637 din iunie 2011 (f.d.93).

De asemenea, instanța stabilește că în urma acțiunilor întreprinse de

executorul judecătoresc George Boțan în cadrul procedurii de executare, i-au fost

aplicate debitorului restricții temporare în eliberarea pașaportului (f.d.94). Totodată

în rezultatul interpelării, efectuate de către executorul judecătoresc, ultimul a fost

informat că debitorul nu dispune de mijloace de transport cu drept de proprietate

(f.d.95).

Conform încheierii din 2 decembrie 2011 a executorului judecătoresc

Ungureanu Oleg, rezultă că acesta a preluat procedura de executare de la executorul

George Boțan, stabilind o restanță la pensia de întreținere în mărime de 18 000 lei

(f.d.92).

Colegiul judiciar observă că, în rezultatul măsurilor întreprinse în vederea

executării documentului executoriu a fost constatat că debitorul Anatolii Popov

activează la IVG „Transervice”, iar drept consecință documentul executoriu nr.2-

1084/11 din 15 aprilie 2011 a fost strămutat după competență, executorului

judecătoresc Nelea Sărătură.

5

La rîndul său, acest executor judecătoresc prin încheierea din 30 ianuarie 2012

a strămutat documentul executoriu, executorului Maxim Romaliischi (f.d.90).

Prin încheierea din 14 februarie 2012 a executorului judecătoresc Maxim

Romaliischi, a fost dispusă strămutarea titlului executoriu, deoarece în rezultatul

măsurilor a fost stabilit că debitorul activează la IVG„Transervice”, care are o nouă

adresă, iar executorul judecătoresc nu este competent teritorial (f.d.88).

La 22 februarie 2012, prin răspunsul executorului judecătoresc Furdui Ion,

procedura de executare a fost expediată în adresa executorului judecătoresc Maxim

Romaliischi, deoarece adresa IVG„Transervice”, unde activează debitorul nu ține de

competența sa (f.d.87).

Ulterior, la 24 februarie 2012, executorul judecătoresc Maxim Romaliischi a

strămutat din nou procedura de executare, invocând aceleiași motive și anume faptul

că debitorul activează la IVG „Transervice” și nu este competent teritorial (f.d.86).

Prin încheierea din 15 septembrie 2015 a executorului judecătoresc Casian

Oleg, procedura de executare a fost restituită fără executare, dat fiind faptul că nu

există o asemenea companie IVG „Transervice” (f.d.81).

Din această perspectivă, la 9 octombrie 2015, executorul judecătoresc Maxim

Romaliischi a întocmit un act de preluare a procedurii de executare, stabilind o

restanță la pensia de întreținere în mărime de 129 000 lei (f.d.80).

Prin încheierea din 12 februarie 2018 a executorului judecătoresc Maxim

Romaliischi, a fost dispusă aplicarea sechestrului pe mijloacele financiare ale

debitorului Anatolii Popov, deținute la instituțiile financiare, precum și sechestrul pe

bunurile mobile (f.d.72-73).

La 28 martie 2018, Diana Popova a depus prezenta cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu executorul

judecătoresc Maxim Romaliischi cu privire la constatarea încălcării dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea prejudiciului

moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești.

Instanța de recurs remarcă că, prima instanța, a ajuns la concluzia temeiniciei

parțiale a acțiunii, constatând încălcarea dreptului Dianei Popova la executarea în

termen rezonabil a hotărârii din 15 aprilie 2011 a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău și dispunând încasarea prejudiciului moral în sumă de 25 000 lei.

La rândul său, Curtea de Apel Chișinău, fiind învestită cu judecarea prezentei

cauze, a hotărât că pretențiile înaintate de Diana Popova sunt neîntemeiate și a

respins acțiunea, invocând că executorul judecătoresc a reacționat imediat la toate

cererile intimatului și a întreprins toate măsurile care puteau fi în mod rațional

întreprinse pentru executarea procedurii de executare.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră concluziile instanței de apel neîntemeiate, rezultate

din aprecierea incorectă a circumstanțelor pricinii, fapt care constituie temei de

casare a deciziei pronunțate și menținere a hotărîrii primei instanțe din următoarele.

În acest context, colegiul remarcă că instanța de apel s-a călăuzit de articolele

1, 2 din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, privind privind repararea de către stat a

6

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, precum și

art. 15, 60 Codul de executare.

Prin urmare, instanța de recurs conchide că elementele descrise mai sus se

circumscriu temeiului prevăzut la articolul 432 alin. (2) lit. b) din Codul de procedură

civilă. În acest caz, Colegiului lărgit îi revine obligația de a verifica dacă erorile

judiciare pot fi calificate esențiale și dacă pot fi corectate în baza argumentelor livrate

de părți, coroborate prin înscrisurile anexate la materialele cauzei.

Efectul omisiunii instanței de apel va fi analizat prin prisma consecințelor

juridice pe care aceste le produc în soluționarea cauzei, în special, în limitele

standardelor impuse de articolul 239 din Codul de procedură civilă. Or, în

conformitate cu acesta, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată.

Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de

instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

În mod corespunzător, instanța de recurs va raporta circumstanțele prezentate

mai sus la normele de drept invocate de recurent, dar și la dispozițiile legale care sunt

relevante speței.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizînd situația de fapt din cauza dată, în raport cu probele anexate la

dosar, consideră oportun de a reitera prevederile art. 2 alin (1-2) al Legii privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii

judecătorești nr. 87 din data de 21 aprilie 2011, care prevede că orice persoană fizică

sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil

a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate

adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei

astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile

stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă. Repararea prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se face doar în

măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei

care a depus cererea de reparare a prejudiciului.

Art. 1 alin. (2) din Legea precitată, prevede că aplicarea și interpretarea

termenilor din prezenta lege se fac prin prisma legislației naționale, a prevederilor

Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale

și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

Instanța de recurs, în acest sens menționează că potrivit jurisprudenței sale

constante, CEDO a opinat că executarea unei hotărâri sau decizii, indiferent de

instanță, trebuie să fie considerată ca făcând parte integrantă din „proces” în sensul

art. 6 din Convenție (cauza Hornsby împotriva Greciei, hotărârea din 19 martie 1997,

Mai mult, CEDO consideră că omisiunea autorităților de a se conforma întrun

termen rezonabil unei decizii definitive, poate determina încălcarea art. 6 alin. (1) din

Convenție, mai ales atunci când obligația de a solicita executarea deciziei în cauză

7

aparține unei autorități administrative. Or, nu a prezentat nici un argument de natură

să justifice întârzierea observată în cauză în executarea hotărârii definitive favorabile

reclamantei. Curtea consideră că această întârziere este imputabilă exclusiv

autorităților administrative (cauza Acatrinei împotriva României, nr. 7114/02, § 40).

Instanța de recurs menționează că, în cauza dată, se pretinde neexecutarea unui

titlu executoriu nr. 2-1084 emis în baza hotărârii din 15 aprilie 2011 a Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău, iar acțiunea cu privire la constatarea încălcării dreptului la

executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, a fost depusă la 28 martie

2018.

Astfel, Colegiul remarcă faptul că termenul de neexecutare a documentului

executoriu, constituie aproximativ 7 ani.

Instanța de recurs menționează că în cazul din speță vinovăția în tergiversarea

executării în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nu poate fi imputată Dianei

Popova, or, reieșind din circumstanțele cauzei, rezultă că în perioada 24 februarie

2012 - 14 septembrie 2015, aproximativ 3 ani și 6 luni, titlul executoriu a fost

strămutat de la un executor la altul, iar în perioada 9 octombrie 2015-8 februarie 2018,

executorul judecătoresc nu a întreprins nici o măsură în vederea executării hotărârii

judecătorești.

Prin urmare, în cauza dată este cert stabilit că, autoritatea responsabilă de

executarea hotărârii judecătorești, nu a întreprins toate măsurile corespunzătoare în

vederea executării hotărârii judecătorești irevocabile, iar ca urmare Diana Popova nu

a putut beneficia de succesul obținut în urma examinării litigiului, care se referea la

încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.

Instanța de recurs, în circumstanțele relatate supra, constată încălcarea

dreptului Dianei Popova la executarea în termen rezonabil a hotărârii din 15 aprilie

2011 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău.

Cu referire la pretenția reclamantei, Diana Popova privind încasarea din bugetul

de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM, a sumei în mărime de 85 000

lei, cu titlu de prejudiciul moral, instanța de recurs relevă următoarele.

Conform art. 2 alin. (3) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de

către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești se repară indiferent de vinovăția instanței de judecată, a organului de

urmărire penală, a organului responsabil de executarea hotărârilor judecătorești sau a

instituției de stat debitoare.

Art. 2 alin. (6) al Legii citate supra, statuează că, mărimea reparației

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se stabilește

de instanța de judecată în fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele cauzei în

cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum și de pretențiile invocate de reclamant,

de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de

8

urmărire penală, a instanței de judecată și a autorităților relevante, de durata încălcării

și de importanța procesului pentru reclamant.

Iar, art. 4 alin. (1) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către

stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

prevede că, sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești și a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiției

al RM.

Totodată, conform art. 1422 alin. (1-2) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-

a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la

drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație,

instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația

prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de

existența și întinderea prejudiciului patrimonial.

Astfel, cu referire la cuantumul prejudiciului moral, Colegiul relevă că, unul

din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul

echității, care exprimă că, indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală

despăgubire. În temeiul CEDO, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca, partea

vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect

compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor

și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

Conform prevederilor art. 5 alin.(1) și (2) al Legii nr.87 din 21 aprilie 2011, în

urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a

cauzei, instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la

bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor

și a cheltuielilor de judecată.

În speță, Colegiul consideră că prejudiciul moral în mărime de 85 000 lei

solicitat de către Diana Popova este exagerat, având în vedere circumstanțele cauzei,

însă suma de 25 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, stabilită de prima instanță este

suficientă pentru acoperirea prejudiciului, cauzat prin neexecutarea hotărârii din 15

aprilie 2011 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău. Or, suma de 25 000 lei este

rezonabilă pentru acoperirea diferenței de prejudiciu, cauzat prin neexecutarea

continuă a documentului executoriu, pentru perioada de referință.

În acest sens, instanța de recurs notează asupra faptului că la determinarea

cuantumului prejudiciului moral, instanțele de judecată trebuie să respecte criteriul

echității, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie

juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilit în așa fel încît să asigure efectiv o

compensare suficientă pentru a menține echilibrul între daunele efectiv pricinuite și

suma acordată.

În temeiul celor expuse, Colegiul consideră că în speță urmează de a fi

menținută hotărârea primei instanțe cu privire la încasarea din bugetul de stat prin

intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Dianei Popova suma de 25 000 lei cu

9

titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră neîntemeiată concluzia instanței de apel că executorul

judecătoresc a reacționat imediat la toate cererile intimatului și a întreprins toate

măsurile care puteau fi în mod rațional întreprinse pentru executarea procedurii de

executare. Or materialele cauzei au demonstrat o lipsă de inacțiune a executorilor

judecătorești în ceea ce privește executarea hotărârii judecătorești.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi

admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei

instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f), Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Diana Popova, reprezentată de către

avocatul Sorin Tighinean.

Se casează decizia 4 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Diana Popova împotriva Ministerului

Justiției, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Maxim Romaliischi cu

privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești și încasarea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești .

Hotărârea din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani se

menține.

Decizia este irevocabilă

Președintele ședinței, judecător

Judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Dumitru Mardari

Victor Burduh

10