2ra-225/19 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei

Dosarul nr. 2ra-225/19

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) V. Lastavețchi

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) A. Panov, M. Moraru, M. Anton

Î N C H E I E R E

06 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Zaharova Irina,

reprezentată de avocatul Daniliuc Nicolae,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Zaharova Irina

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 27 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Zaharova Irina și s-a menținut hotărârea din 02 aprilie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă :

La 07 decembrie 2017, Zaharova Irina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamanta a menționat că la 07 iulie 2017 a depus la

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.

A relatat că în temeiul art. 4 alin. (4) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, cererea de chemare în judecată se examinează de instanța de judecată

sesizată în cel mult 3 luni de la depunerea ei.

A specificat că cererea de chemare în judecată a fost depusă la 07 iulie 2017, iar

instanța de judecată a examinat cererea numai la 07 decembrie 2017, adică peste

termenul limită prevăzut de norma legală menționată.

1

A invocat că prin examinarea cererii de chemare în judecată cu încălcarea

termenului legal de examinare, instanța de judecată i-a încălcat dreptul la judecarea în

termenul legaln a cauzei.

A solicitat reclamanta constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei și încasarea de la bugetul de stat a sumei de 25 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral, cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei și încasarea sumei de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărârea din 02 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Zaharova Irina.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei a

reținut că cauza a fost examinată în mai puțin de 5 luni de la depunerea cererii, iar

toate amânările ședințelor de judecată au avut loc din motive obiective.

Astfel, prima instanță a concluzionat că în speță, nu a fost constatată încălcarea

termenului rezonabil de examinare a cauzei și prin urmare, pretenția cu privire la

prejudiciul moral urmează a fi respinsă.

Prin decizia din 27 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Zaharova Irina și s-a menținut hotărârea din 02 aprilie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

La 08 decembrie 2018, Zaharova Irina reprezentată de avocatul Daniliuc

Nicolae, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri,

prin care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului a menționat că instanța de apel a interpretat eronat și a

aplicat greșit prevederile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești.

A relatat că prevederile legale menționate se aplică prin prisma jurisprudenței

Curții Europene a Drepturilor Omului, iar reieșind din practica Curții Europene a

Drepturilor Omului, o reparația echitabilă a prejudiciului moral pentru încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei constituie suma de 25 000 lei.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 27

septembrie 2018, însă date referitor la recepționarea de către părți a deciziei motivate,

la materialele cauzei lipsesc.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Recursul a fost declarat la 08 decembrie 2018, respectiv se consideră depus în

termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

2

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului,

care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

3

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Zaharova Irina,

reprezentată de avocatul Daniliuc Nicolae, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură

civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Zaharova Irina, reprezentată de

avocatul Daniliuc Nicolae.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Dumitru Mardari

4