2ra-1193/19 — constatarea incalcarii dreptului la executarea in termen rezonabil a hotaririi judecatoresti, incasarea prejudiciului material si a prejudiciului moral

2ra-1193/19 — constatarea incalcarii dreptului la executarea in termen rezonabil a hotaririi judecatoresti, incasarea prejudiciului material si a prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1193/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. O. Ionașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci)

DECIZIE

22 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând recursurile declarate de Ina Baicev, reprezentată de avocatul Cîșlari

Ion și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ina Baicev

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii

Primăria or. Căușeni și executorul judecătoresc Vladimir Bezede cu privire la

constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești și repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare,

împotriva deciziei din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 16 iunie 2017, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 19), Ina

Baicev și avocatul Ion Cîșlari a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției al RM solicitând constatarea încălcării dreptului la executarea

în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului moral cauzat

prin această încălcare în sumă de 8400 de euro, echivalentul în lei moldovenești la

data executării hotărârii judecătorești.

În motivarea acțiunii s-a indicat că prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 08

iulie 2003, Primăria or. Căușeni a fost obligată să-i acorde un apartament în

conformitate cu Legea cu privire la poliție și legislația locativă în vigoare a

Republicii Moldova. În baza hotărârii nominalizate a fost eliberat titlu executoriu,

executarea căruia a fost pusă în seama Oficiului de executare Căușeni al

Departamentului de executare a deciziilor judiciare. În cadrul executării

documentului executoriu nominalizat, Oficiul de executare Căușeni a constatat că

debitorul Primăria or. Căușeni nu dispune de spațiu locativ pentru a fi repartizat

creditoarei Inei Baicev, constatând, astfel, imposibilă executarea documentului

executoriu.

Reclamanta a susținut că la prezentarea Oficiului de executare Căușeni, prin

încheierea din 14 octombrie 2004 a Judecătoriei Căușeni a fost modificată

1

modalitatea de executare a hotărârii din 08 iulie 2003 a Judecătoriei Căușeni și a fost

obligată Primăria or. Căușeni, în termen de 6 luni, din data intrării în vigoare a

prezentei încheieri, să-i procure creditoarei Inei Baicev spațiu locativ, din sursele

bugetului local, conform prevederilor Legii cu privire la poliție. Însă, încheierea din

14 octombrie 2004 a Judecătoriei Căușeni, până în prezent, nu a fost executată, deși,

conform răspunsului Primăriei or. Căușeni din 24 mai 2005, nr. 02/1-24-636,

Primăria s-a obligat să depună efort pentru găsirea mijloacelor financiare întru

executarea încheierii menționate, specificând că acest subiect va fi pus în discuție la

Comisia de planificare și buget a Consiliului orășenesc Căușeni, însă totul a rămas

la nivel de promisiuni, între timp uitându-se de obligațiunile asumate.

Partea reclamantă a mai invocat că la 20 ianuarie 2011 a fost informată despre

faptul preluării procedurii de executare de către executorul judecătoresc Vladimir

Bezede, dosar de executare nr. 3-08/10, iar în urma nenumăratelor adresări a

creditoarei în vederea efectuării unor măsuri de executare în scopul executării

documentului executoriu, executorul judecătoresc Vladimir Bezede la 30 mai 2017,

a somat, în mod repetat, Primarul or. Căușeni și Consiliul orășenesc Căușeni privind

executarea documentului executoriu emis în temeiul încheierii Judecătoriei Căușeni

din 14 octombrie 2004. Astfel, în aceste circumstanțe de fapt, reclamanta a

concluzionat că a fost încălcat grav dreptul său la executarea hotărârii judecătorești

într-un termen rezonabil, în prezent, fiind în situația unei continue neexecutări,

cauzându-i-se prejudicii morale considerabile. La fel, a specificat reclamanta că nu

se poate bucura de posibilitatea locuirii în spațiul datorat de Primăria or. Căușeni,

fiind încălcat în continuu dreptul inerent la un trai decent.

Reclamanta este de părere că neexecutarea hotărârii judecătorești se datorează

comportamentului în primul rând a Primăriei or. Căușeni și a instituțiilor de

executare, ce au demonstrat pasivitate, lipsă îndelungată de reacție și amânări

nejustificate. Durata de neexecutare până în prezent constituie 14 ani sau 168 luni,

perioadă calculată începând cu data rămânerii definitive a hotărârii din 08 iulie 2003

a Judecătoriei Căușeni.

Ina Baicev a declarat că prejudiciul moral cauzat prin încălcarea dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești constituie suma de 8400 de

euro, cuantum stabilit rezultând din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului în cazurile de neexecutare.

În drept, în susținerea poziției sale, reclamanta a invocat prevederile art. 2 al

Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, Recomandarea Curții Supreme de Justiție nr. 6, art.

166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova.

Prin încheierea din 14 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Primăria or.

Căușeni și executorul judecătoresc Vladimir Bezede.

Prin hotărârea din 22 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ina Baicev; s-a constatat

încălcarea dreptului subiectiv a Inei Baicev la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești nr. 2-272/03, emisă de Judecătoria Căușeni la 08 iulie 2003,

în perioada 12 august 2003 până la 22 decembrie 2017; s-a încasat din contul

bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în

beneficiul Inei Baicev suma de 50000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin

neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 2-272/03, emisă de

2

Judecătoria Căușeni la 08 iulie 2003, în perioada 12 august 2003 până la 22

decembrie 2017; în rest, cererea de chemare în judecată depusă de către Ina Baicev

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii

Primăria orașului Căușeni și executorul judecătoresc Vladimir Bezede cu privire la

repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești s-a respins ca neîntemeiată.

Prin decizia din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-au respins, din

lipsă de temei, cererile de apel depuse de către Ina Baicev și de către Ministerul

Justiției al Republicii Moldova; s-a menținut hotărârea din 22 decembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de către Ina Baicev împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, intervenienți accesorii Primăria or. Căușeni și executorul judecătoresc

Vladimir Bezede cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului moral cauzat prin

această încălcare.

La 19 februarie 2019, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 184), Ina

Baicev, reprezentată de avocatul Cîșlari Ion, a declarat recurs împotriva deciziei din

11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea recursului,

casarea parțială a hotărârilor judecătorești, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că atât instanța de apel, cât și prima instanță

la examinarea cauzei au interpretat eronat normele de drept material privind

determinarea cuantumului prejudiciului moral care ar urma să fie acordat.

La 03 iunie 2019 Ministerul Justiției al RM a declarat recurs împotriva deciziei

din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea hotărârilor

judecătorești, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii depuse

de Ina Baicev.

În susținerea recursului declarat, recurentul a invocat că instanțele ierarhic

inferioare la judecarea litigiului au interpretat în mod eronat legea, deoarece

pretențiile reclamantei pentru neexecutarea hotărârii judecătorești nu are la baza un

temei legal, întrucât hotărârea judecătorească supusă executării nu mai poate fi

executată, aceasta fiind depășită (caducă).

Referitor la prejudiciul moral s-a menționat că despăgubirea acordată de

CtEDO în legătură cu daunele morale este menită să furnizeze o compensație

financiară pentru un prejudiciu moral, cum ar fi suferințe psihice și fizice. Prin natura

lor, Curtea Europeană a stabilit că în cazul acordării unei compensații cu titlu de

prejudiciu moral se va face o evaluare pe o bază echitabilă, luând în considerare

standardele care decurg din jurisprudența sa.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 11 decembrie 2018 și expediată în

adresa participanților la proces la 16 ianuarie 2019, în baza scrisorii de însoțire (f.d.

175.

Materialele cauzei atestă că Ina Baicev la 19 februarie 2019, conform ștampilei

aplicate pe plicul poștal (f.d. 184), a declarat recurs, ceea ce confirmă că recursul

este în termen.

3

Cu referire la recursul declarat de Ministerul Justiției al RM la 03 iunie 2019,

Colegiul menționează că, deoarece la materialele dosarului lipsesc date privind

recepționarea de către recurent a deciziei contestate, recursul se consideră depus în

termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 03 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție completul din 3

judecători a considerat recursurile admisibile și a decis examinarea acestora în fond

de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul

declarat de Ministerul Justiției al RM, va admite cererea de recurs depusă de Ina

Baicev și va modifica decizia instanței de apel în partea încasării prejudiciului moral

prin majorarea cuantumului acestuia și în rest va menține decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia

instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate

cu recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să modifice decizia

instanței de apel și/sau hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească: c) a interpretat în mod eronat legea.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Instanțele ierarhic inferioare, conform materialelor cauzei au stabilit că prin

hotărârea din 08 iulie 2003 a Judecătoriei Căușeni a fost admisă cererea de chemare

în judecată depusă de către Ina Baicev împotriva Primăriei or. Căușeni cu privire la

acordarea spațiului locativ sau a costului unui apartament; s-a obligat Primăria or.

Căușeni să-i acorde Inei Baicev un apartament în conformitate cu Legea cu privire

la poliție și legislația locativă în vigoare a Republicii Moldova și s-au încasat din

contul Primăriei or. Căușeni în beneficiul Inei Baicev cheltuielile judiciare în

mărime de 500 de lei.

4

În baza hotărârii nominalizate a fost eliberat titlu executoriu, executarea căruia

a fost pusă în seama Oficiului de Executare Căușeni al Departamentului de executare

a deciziilor judiciare, însă în cadrul executării documentului executoriu mentionat,

Oficiul de executare Căușeni a stabilit că debitorul Primăria or. Căușeni nu dispune

de spațiul locativ pentru a putea fi repartizat creditorului Ina Baicev, constatând

astfel imposibilă executarea.

Executorul Oficiului Căușeni al Departamentului de executare a deciziilor

judiciare T. Macarova s-a adresat Judecătoriei Căușeni cu o prezentare privind

schimbarea modului de executare a hotărârii din 08 iulie 2003 a Judecătoriei

Căușeni, prin obligarea Primăriei or. Căușeni să propună creditorului Ina Baicev un

apartament din fondurile bugetului local, stabilind un termen concret pentru

executare.

Prin încheierea din 14 octombrie 2004 a Judecătoriei Căușeni a fost dispusă

modificarea modului de executare a hotărârii din 08 iulie 2003 a Judecătoriei

Căușeni și a fost obligată Primăria or. Căușeni, în termen de 6 luni din data intrării

în vigoare a încheierii date, să procure spațiu locativ creditorului Ina Baicev din

sursele bugetului local conform prevederilor Legii cu privire la poliție a RM (art.

35).

La 09 august 2006 executorul judecătoresc din cadrul Oficiului de executare

Căușeni, Căpșună Petru, examinând cererea de înaintare a documetului executoriu

spre executare, prezentată de către creditorul Baicev Ina în baza titlului executoriu

nr. 2-272/2005 eliberat de Judecătoria Căușeni la 14 octombrie 2005 privind

modificarea modului de executare a hotărârii din 08 iulie 2003 a Judecătoriei

Căușeni a dispus primirea spre executare silită a documentului executoriu meționat

și a intentat procedura de executare, în baza acestuia stabilind debitorului Primăria

or. Căușeni un termen de până la 15 zile pentru executare benevolă.

La somațiile executorului judecătoresc Petru Căpșună din 25 septembrie 2006

și 20 octombrie 2006 privind rezultatele executării titlului executoriu, Primăria or.

Căușeni, prin răspunsul nr. 02/1-24-1595 din 31 octombrie 2006, a comunicat despre

imposibilitatea executării titlului executoriu respectiv, datorită lipsei mijloacelor

financiare.

Deci, din motivul neexecutării de către debitor a documentului executoriu

menționat supra, prin demersul executorului judecătoresc Petru Căpșună datat cu 07

august 2007 s-a solicitat Judecătoriei Căușeni stabilirea modului de executare a

titlului executoriu invocând argumentele debitorului și anume că nu dispune de surse

financiare în bugetul orășenesc pentru anul 2007 și a neplanificării mijloacelor

financiare pentru executarea titlului executoriu nr. 2-272/2005 din 14 octombrie

2005 în bugetul orășenesc pe anul 2007 și că executarea titlului va fi luată în calcul

la elaborarea bugetului orășenesc pe anul 2008.

Prin încheierea din 22 august 2007 a Judecătoriei Căușeni a fost respins, ca

neîntemeiat, demersul executorului judecătoresc privind stabilirea unui nou mod de

executare a încheierii din 14 octombrie 2005 a Judecătoriei Căușeni privind

procurarea pentru debitorul Ina Baicev a unei locuințe conform prevedrilor Legii cu

privire la poliție.

Prin demersul din 20 noiembrie 2007, Oficiul de Executare Căușeni a solicitat

informarea dacă a fost aprobat bugetul pentru anul 2008, în care urma să fie

prevăzută și alocată suma necesară pentru executarea titlului executoriu nr. 2-272

5

din 14 octombrie 2005 privind obligarea Primăriei or. Căușeni de a procura spațiu

locativ pentru Ina Baicev, iar în caz dacă nu a fost aprobat bugetul pentru anul 2008

a solicitat discutarea întrebării date la ședința Consiliului orășenesc, în caz contrar

avertizând consilierii despre posibila sancționare.

Efectuând controlul la fața locului în vederea stabilirii posibilității executării

silite, executorul judecătoresc al Oficiului de executare Căușeni, Petru Căpșună, din

declarațiile secretarului Consiliului or. Căușeni a constatat că la ședința Consiliului

în anul 2008 nu a fost examinată întrebarea privind procurarea spațiului locativ

pentru Ina Baicev, fapt confirmat prin procesul-verbal de constatatre a imposibilității

executării din 30 iunie 2008.

Prin procesul-verbal de constatare a imposibilității executării din 18 martie

2009, executorul judecătoresc, efectuând controlul repetat la fața locului, din

cuvintele viceprimarului, Ciobanu Filip, a stabilit că documentul executoriu sus

indicat nu a fost executat, din motiv că executarea acestuia ține de competența

Consiliului orășenesc și nu este la curent când va fi executat.

În urma acțiunilor efectuate de către executorul judecătoresc și nesoluționate

de către debitor, prin încheierea șefului Oficiului de executare Căușeni din 11 mai

2009, debitorul a fost sancționat cu amendă în mărime de 100 u.c. ce constituie suma

de 2000 de lei, însă nici de această dată, Primăria or. Căușeni nu a întreprins măsuri

efective întru executarea documentului executoriu.

Ulterior, în legătură cu intrararea în vigoare a Legii nr. 584 privind modificarea

și completarea Codului de executare nr. 443-XV, publicat în MO nr. 160-162 din 07

septembrie 2010, și a Legii nr. 113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătorești,

procedura de executare a documentului executoriu nr. 2-272/2005 din 14 octombrie

2005 emis de Judecătoria Căușeni a fost preluată de către executorul judecătoresc

Vladimir Bezede.

După preluarea executării, conform actului din 20 ianuarie 2011, părțile

procedurii de executare au fost înștiințate despre preluarea executării și au fost citate

în vederea comunicării dacă hotărârea a fost executată și dacă se solicită continuarea

executării silite în condițiile noii Legi după reorganizare.

Prin somația din 08 februarie 2011, debitorului Primăria or. Căușeni i s-a

solicitat repetat comunicarea informației despre măsurile întreprinse în vederea

executării documentului executoriu, fiind obligată la executarea acestuia în mod

neîntârziat. La actul de preluare și somațiile expediate părțile nu au reacționat, astfel

încât, nici debitorul nu a comunicat motivul neexecutării, dar nici creditorul Ina

Baicev nu a reacționat și nu a comunicat dacă solicită executarea hotărârii în urma

reorganizării sistemuluii de executare. În legătură cu faptul că părțile nu au prezentat

anumite dovezi privind executarea hotărârii judecătorești, executorul judecătoresc.

în temeiul art. 152 Cod de executare, prin somația din 11 februarie 2014, a solicitat

repetat debitorului Primăria or. Căușeni prezentarea informației privind executarea

documentului executoriu nr. 2-272/2005 din 14 octombrie 2005, obligându-l la

executarea întocmai a documentului executoriu menționat.

Prin răspunsul nr. 02/1-24-513 din 11 aprilie 2014, Primăria or. Căușeni a

comunicat executorului judecătoresc Vladimir Bezede precum că somația remisă a

fost inclusă în ordinea de zi și examinată în cadrul ședinței Consiliului orășenesc

Căușeni din 28 februarie 2014. Prin decizia Consiliului orășenesc Căușeni nr. 4/19

din 28 februarie 2014 s-a luat act de informația prezentată de către juristul Primăriei,

6

Șipitca Dumitru, privind somațiile executorului judecătoresc Vladimir Bezede, însă

în final hotărârea nu a fost executată.

La 16 aprilie 2015 creditorul Ina Baiceva s-a prezentat la executorul

judecătoresc Vladimir Bezede și a comunicat că solicită continuarea executării,

întocmind în acest sens și o cerere.

Prin somațiile nr. 009-2021r-2029r/14 din 16 iunie 2014, nr. 009-2017r-

2024r/l5 din 03 martie 2015 și nr. 009-2013r/17 din 30 mai 2017, executorul

judecătoresc a obligat Primarul or. Căușeni de a convoca ședința Consiliului

orășenesc Căușeni cu includerea chestiunii privind executarea documentului

executoriu nr. 2-272/2005 din 14 octombrie 2005 emis de Judecătoria Căușeni.

Prin răspunsul nr. 02/1-24-720 din 29 iunie 2017, Primăria or. Căușeni a

comunicat executorului judecătoresc despre adoptarea de către Consiliul orășenesc

Căușeni a deciziei nr. 6/18 din 16 iunie 2017 „Cu privire la somație”, prin care a fost

admisă somația depusă de executorul judecătoresc Vladimir Bezede cu nr. de

înregistrare 02/1-25-287 din 06 iunie 2017, însă hotărârea nu a fost executată nici

până la data depunerii prezentei acțiuni.

Prin prezenta cerere de chemare în judecată, înregistrată la 16 iunie 2017,

conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 19), Ina Baicev și avocatul Ion

Cîșlari au solicitat constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil

a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare

în sumă de 8400 de euro, echivalentul în lei moldovenești la data executării hotărârii

judecătorești.

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, prin hotărârea din 22 decembrie 2017, a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ina Baicev; a constatat

încălcarea dreptului subiectiv a Inei Baicev la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești nr. 2-272/03, emisă de Judecătoria Căușeni la 08 iulie 2003,

în perioada 12 august 2003 până la 22 decembrie 2017; a încasat din contul bugetului

de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul

Inei Baicev suma de 50000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin

neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 2-272/03, emisă de

Judecătoria Căușeni la 08 iulie 2003, în perioada 12 august 2003 până la 22

decembrie 2017; în rest, cererea de chemare în judecată depusă de către Ina Baicev

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii

Primăria orașului Căușeni și executorul judecătoresc Vladimir Bezede cu privire la

repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești a respins-o ca neîntemeiată.

Curtea de Apel Chișinău, verificând legalitatea actului contestat, prin decizia

din 11 decembrie 2018, a respins, din lipsă de temei, cererile de apel depuse de către

Ina Baicev și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și a menținut hotărârea

din 22 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de către Ina Baicev împotriva Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Primăria or. Căușeni și

executorul judecătoresc Vladimir Bezede cu privire la constatarea încălcării

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea

prejudiciului moral cauzat prin această încălcare.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut ca fiind justă concluzia instanței

de fond privind constatarea încălcării dreptului subiectiv al Inei Baicev la executarea

7

în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 2-272/03, emisă de Judecătoria

Căușeni la 08 iulie 2003, în perioada 12 august 2003 până la 22 decembrie 2017,

care nu a fost executată până în prezent după expirarea a mai mult de 14 ani 4 luni

și 10 zile, termen foarte îndelungat și inechitabil, fiind constatată indubitabil

neîntreprinderea de către organul responsabil de executare a hotărârii judecătorești

a tuturor măsurilor necesare pentru executarea în termen rezonabil a documentului

executoriu.

La fel, instanța de apel a remarcat că în materia executărilor obligațiilor cu

privire la drepturi inerente unui trai decent, la caz acordarea de spațiu locativ,

aprecierea prejudiciilor morale va fi ghidată de unele standarde mai ridicate, miza

pentru reclamant fiind primordială. Drept urmare, cuantumul prejudiciului moral

încasat de către instanța de fond în sumă de 50000 de lei este rezonabilă și constituie

o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul cauzat Inei Baicev prin neexecutarea în

termen rezonabil a hotărârii din 08 iulie 2003 a Judecătoriei Căușeni, în perioada 12

august 2003 până la 22 decembrie 2017, or, la determinarea cuantumului urmează

să se respecte criteriul echității, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul

moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel încât

să asigure efectiv o compensare suficientă a prejudiciului moral cauzat, cu

menținerea echilibrului între daunele efectiv pricinuite și suma acordată.

Analizând circumstanțele expuse, Colegiul relevă că instanța de apel verificând

legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe corect a conchis referitor la

cauzarea prejudiciului moral Inei Baicev în rezultatul încălcării dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești 2-272/03, emisă de

Judecătoria Căușeni la 08 iulie 2003, însă cuantumul prejudiciului dispus spre

încasare nu acoperă suferințele Inei Baicev, prin ce se impune modificarea

cuantumului acestuia în sensul majorării.

Conform art. 14 alin. (1) Cod civil, în redacția în vigoare până la data de 01

martie 2019, persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a

prejudiciului cauzat astfel.

În conformitate cu art. 2 alin. (1) din Legea cu privire la repararea de către stat

a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești

nr.87 din 21 aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost

încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea

în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o

cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea

prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și

de legislația procesuală civilă. Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a

avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de

reparare a prejudiciului.

Respectiv, în sensul dispozițiilor citate este de înțeles că orice persoană poate

pretinde la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, dacă se constată o atare

încălcare.

8

La caz, este de menționat faptul că termenul rezonabil trebuie raportat la fiecare

caz în parte, luând în considerare durata procedurii, natura pretențiilor,

complexitatea procesului, comportamentul autorităților competente și al părților.

În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa a

instituit anumite criterii de apreciere a noțiunii de termen rezonabil (a se vedea

cauzele Josan, § 18, Mazepa, § 42, Holomiov, § 137) și anume: complexitatea

cauzei, care se apreciază după caz și individual (se va ține cont de natura obiectului

litigiului, precum și faptul dacă acțiunea a cuprins doar un singur obiect sau a fost

conexate mai multe obiecte și/sau cereri, inclusiv ale unor persoane terțe);

comportamentul părților, care include aprecierea comportamentului reclamantului.

Se va aprecia bona/mala fides a tuturor părților implicate în proces, inclusiv

existența unor întârzieri inexplicabile, amânări neîntemeiate, etc.

La fel, trebuie luat în considerare și comportamentul autorităților (a instanțelor

de judecată sau a organelor abilitate implicate în proces); miza (interesul) pentru

reclamant, care relevă importanța sau scopul pentru persoana care pretinde violarea

dreptului său la un termen nerezonabil.

Colegiul susține că instanțele de judecată corect au constatat încălcarea

dreptului Inei Baicev la executarea documentului executoriu care a fost înaintat spre

executare la 12 august 2003 și până la depunerea acțiunii în instanța de judecată titlul

executoriu nu a fost executat, ori, obiectul procedurii de executare era constituit din

obligația autorităților publice de a acorda creditoarei spațiu locativ.

Or, din circumstanțele enumerate supra se atestă că principalul motiv de

neexecutare a hotărârii judecătorești este inacțiunea debitorului procedurii de

executare, nedemonstrând întreprinderea anumitor acțiuni de către autoritatea

publică în scopul executării documentului executoriu.

În contextul dat, este de menționat că o autoritate de stat nu poate invoca lipsa

fondurilor sau alte motive ca scuză pentru neexecutarea unei hotărâri judecătorești.

Firește, o întârziere în executarea unei hotărâri ar putea fi justificată de circumstanțe

speciale. Dar, întârzierea nu poate, astfel, încât să prejudicieze esența dreptului

protejat conform art. 6 §1 din Convenție. (Immobiliare vs Italy, nr. 22774/93. § 74)

În aceste ordine de idei s-a constatat cu certitudine că prin neexecutarea titlului

executoriu emis în baza unei hotărârii judecătorești de către autoritățile publice

locale din lipsa surselor financiare în bugetul orășenesc și a lipsei spațiului locativ

nu justifică o scuză pentru întârziere a executării documentului executoriu.

Sub aspectul dat, Colegiul reține ca relevant speței jurisprudența CtEDO (cauza

Metaxas v. Grecia, nr. 8415/02) în care s-a indicat că nu poate fi trecut cu vederea

că reclamantul a trebuit să recurgă la o procedură de executare forțată pentru a obține

rambursarea creanțelor sale.

În viziunea Curții Europene în cauza Karahalios c. Grecia, no 62503/00 din 11

decembrie 2003, nu este oportun de a cere unui individ, care a obținut o creanță

împotriva statului, în urma unei proceduri judiciare, să mai angajeze și o procedură

de executare forțată pentru a obține o satisfacție, iar o executare tardivă, nu poate

remedia omisiunea autorităților de a se conforma o lungă perioadă de timp, unei

hotărâri judecătorești și nu poate fi apreciată ca o reparație adecvată.

Din analiza ipotezei reținute de către Curtea Europeană se constată că

debitorului nu-i poate fi imputată imposibilitatea executării unei hotărâri

judecătorești din anumite motive, deoarece obligația instituită de lege printr-o

9

hotărâre definitivă pronunțată de instanțele naționale prevalează față de opinia

autorităților administrative, iar acestea sunt obligate să se conformeze în întregime

sau să asigure executarea prin echivalent.

Așadar, este cert că prin neexecutarea de către debitor a documentului

executoriu emis în baza unei hotărârii judecătorești atrage după sine acordarea

creditorului unei satisfacții echitabile, care constituie o indemnizație pentru

despăgubirea suportată în rezultatul imposibilității obiective de executare.

În temeiul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea

vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect

compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor

și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

Astfel, la aprecierea cuantumului compensației pentru prejudiciu moral,

instanța de judecată trebuie să țină cont de comportamentul părților, importanța

procesului pentru reclamant, precum și de durata neexecutării hotărârii judecătorești,

fiind apreciat ce a pierdut persoana pe plan fizic, psihic, social, profesional și

familial, atât la moment, cât și pentru viitor. Caracterul și gravitatea suferințelor

psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțe

în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate.

Despăgubirea acordată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în legătură

cu daunele morale este menită să furnizeze o compensație financiară pentru un

prejudiciu moral, cum ar fi suferințe fizice sau psihice. Dacă se stabilește existenta

unor astfel de daune și în cazul în care Curtea consideră că este necesară o

compensație bănească, ea va face o evaluare pe o bază echitabilă, luând în

considerare standardele care decurg din jurisprudența sa.

În materia duratei nerezonabile a procedurilor judiciare, sumele acordate cu

titlu de prejudiciu moral variază între 1000 de euro și 2500 de euro, pentru 5 sau 10

ani. Cea mai mică sumă s-a acordat în „Deservire” SRL, 600 de euro, pentru 6 ani

și cea mai mare în cauza Cravcenco 3000 de euro pentru 10 ani de examinare a unui

litigiu de muncă.

În consecința celor relatate și având în vedere principiile compensării echitabile

și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate, starea de stres și

frustrare cauzate Inei Baicev, instanța de recurs apreciază că în cauză sunt motive de

a majora cuantumul prejudiciului moral stabilit de instanța de apel pentru a fi încasat

în beneficiul recurentei de la 50000 de lei până la 100000 de lei, sumă care, în opinia

instanței de recurs, poate fi considerată ca o compensare ce ar aduce la o satisfacție

echitabilă persoanei vătămate, la caz Inei Baicev și este una corelativă cu practica

judiciară pe cazuri analogice.

În concluzia celor relatate, Colegiul apreciază că argumente invocate de

recurenți, în susținerea pozițiilor sale privind dezacordul cu soluțiile adoptate de

către instanțele ierarhic inferioare, nu pot fi reținute de către instanța de recurs,

deoarece se combat cu cele invocate supra și se axează asupra circumstanțelor care

au fost constatate și elucidate pe deplin de instanța de apel, având la bază cumulul

de probe, care au fost administrate și apreciate cu respectarea normelor de drept

procedural și susținute de normele de drept material.

10

Referitor la recursul Ministerului Justiției al RM, Colegiul îl va respinge ca

fiind unul neîntemeiat, ori acesta conține aceleași critici indicate și în cererea de

apel.

Din considerentele menționate și având în vedere că circumstanțele cauzei au

fost constatate de către instanța de apel, iar verificarea suplimentară a anumitor

dovezi nefiind necesară, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat

de Ministerul Justiției al RM; de a admite recursul declarat de către Ina Baicev,

reprezentată de avocatul Cîșlari Ion, și de a modifica decizia instanței de apel în

partea majorării sumei încasate cu titlu de prejudiciul moral cauzat în urma încălcării

dreptului Inei Baicev la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, iar

în rest de a menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe fără

modificări.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. a), e), alin.

(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Se admite recursul declarat de Ina Baicev, reprezentată de avocatul Cîșlari Ion.

Se modifică decizia din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 22 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ina Baicev împotriva Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Primăria or. Căușeni și

executorul judecătoresc Vladimir Bezede cu privire la constatarea încălcării

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea

prejudiciului moral cauzat prin această încălcare în partea încasării prejudiciului

moral în sumă de 50000 (cincizeci mii) de lei cu majorarea acesteia până la suma de

100000 (una suta mie) de lei.

În rest, decizia din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 22 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani se mențin fără

modificări.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

11