3ra-577/19 — contestarea actului administrativ, obligarea stabilirii corecte a vechimii în muncă, recalcularea mărimii pensiei stabilite

3ra-577/19 — contestarea actului administrativ, obligarea stabilirii corecte a vechimii în muncă, recalcularea mărimii pensiei stabilite (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosarul nr.3ra-577/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (judecătorul: C. Roșca)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecătorii: V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

ÎNCHEIERE

22 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Liviu Scobioală împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ, obligarea stabilirii corecte a vechimii în muncă,

recalcularea mărimii pensiei stabilite,

împotriva deciziei din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost

respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, a fost admis apelul depus

de către Liviu Scobioală, casată hotărârea din 2 august 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru și pronunțată o nouă hotărâre,

constată:

La 14 iulie 2016, Liviu Scobioală a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale (în continuare CNAS) cu privire la

contestarea actului administrativ, obligarea stabilirii corecte a vechimii în muncă,

recalcularea mărimii pensiei stabilite.

În motivarea acțiunii, reclamantul Liviu Scobioală a indicat că începînd cu

1 februarie 2016 beneficiază de pensie parțială pentru limită de vîrstă, cu un stagiu de

cotizare realizat până la 1 ianuarie 1999 de 23,2 ani și după 1 ianuarie 1999 de 5,7

ani, în total 28,9 ani, din vechimea în muncă necesară de 32,5 ani.

Reclamantul a menționat că la 22 martie 2016 s-a adresat cu cerere către CNAS

prin care a solicitat anularea deciziei CTAS Botanica nr.94/2016/1579, prin care i-a

fost refuzată luarea în calcul a stagiului de lucru din perioada 1968-1971, în colhozul

„Drujba”, raionul Rîșcani, precum și perioada de muncă din anul 1992, și anii 1996-

2002, iar la stabilirea mărimii pensiei n-au fost luate în calcul mai multe sume care

i-au fost achitate.

Reclamantul Liviu Scobioală a susținut că la 4 mai 1983 a fost mobilizat în

forțele Armatei Sovietice, în legătură cu ce la 15 aprilie 1983 a fost eliberat din funcția

deținută, fiindu-i achitată suma de 80 ruble, cu titlu de salariu pentru prima jumătate

1

a lunii aprilie și calculul definitiv în suma de 222,72 ruble. Însă, CTAS Botanica la

calcularea coeficientului K nu a luat în calcul suma de 222,72 ruble.

Reclamantul a invocat că în luna mai 1990, a fondat SC ,,Moldova Engineering”

SRL, începînd activitatea din luna iunie 1990. Respectiv, dările de seamă referitor la

defalcările pentru asigurarea socială în perioada anilor 1990 - 1992 au fost depuse

Comitetului sindical de ramură „Moldova-Business-Sind”, ce se atestă prin

certificatul nr. 008 din 4 februarie 2016.

A menționat că a prezentat certificatul de salariu nr.81 din 8 februarie 2016,

pentru perioada anilor 1990-1996 și într-u verificarea corectitudinii datelor indicate

în acest certificat, CTAS Botanica a efectuat controlul documentelor contabile a

SC „Moldova Engineering” SRL, în perioada cuprinsă între 8 februarie 2016 -

15 martie 2016. În actul de control din 17 februarie 2016 al CTAS Botanica

neîntemeiat face referire la cartea privind evidența retribuțiilor, precum că este veche,

completată cu diferite culori, și în două limbi concomitent, cu cerneală de diferite

culori etc.

Reclamantul a invocat că prin scrisoarea nr.82 din 19 februarie 2016, a informat

CTAS Botanica, că în anii 1990-1996 au fost efectuate defalcări sociale, fapt

confirmat prin certificatul nr. 187/03 din 5 februarie 2016 și certificatul nr.008 din

4 februarie 2016 eliberat de ,,Moldova -Business – Sind”, iar SC „Moldova

Engineering” SRL a activat până în anul 2002, prezentînd dările de seamă financiară,

inclusiv forma 4-BASS, însă din aprilie 1996 până în 2002 întreprinderea n-a obținut

venit, motiv din care nu a primit salariu.

La fel, reclamantul Liviu Scobioală a menționat că deși a solicitat ca CTAS

Botanica să efectueze controlul documentelor contabile a SC „Moldova Engineering”

SRL în prezența lui, pentru a explica și argumenta situațiile apărute, această solicitare

a fost refuzată, dar în actul de verificare a fost indicat faptul precum că controlul a

fost efectuat în prezența reclamantului.

Reclamantul a indicat că prin răspunsurile CNAS nr.5-364/16 din

29 aprilie 2016 și nr.Aud-70/84-16 din 13 iunie 2016, i s-a comunicat că la calcularea

stagiului de cotizare nu a fost inclusă perioada de activitate în colhoz, perioada de

vară a anilor 1969-iunie 1971, deoarece la acel moment era școlar, anul 1992,

deoarece nu au fost achitate contribuțiile de asigurări sociale, precum și perioada

1 aprilie 1996 - 2002, deoarece nu se confirmă venitul asigurat.

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea în baza Legii 156-XIV din

14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, Legea contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Reclamantul Liviu Scobioală a solicitat admiterea acțiunii, constatarea

ilegalității refuzurilor CNAS din 29 aprilie 2016 și din 13 iunie 2016, anularea

deciziei STAS Botanica nr.94/2016/1579 din 14 martie 2016, în partea refuzului

stabilirii corecte a vechimii în muncă și cuantumul pensiei pentru limită de vîrstă,

începand cu 1 februarie 2016, obligarea CNAS să stabilească corect vechimea în

muncă, incluzând stagiul de muncă din anii 1968-1971, în special anii 1969 - 1971,

cît și anii 1992, 1996-2002 și să-i stabilească pensia pentru limită de vârstă, reieșind

din vechimea în muncă realizată și salariul obținut în anii 1990 - 1996.

La 9 septembrie 2016, reclamantul a depus cerere de modificare și concretizare

a cererii de chemare în judecată.

În motivarea cererii de modificare și concretizare a cererii de chemare în

judecată, suplimentar celor indicate în acțiunea inițială, reclamantul Liviu Scobioală

2

a indicat că prin decizia OT Chișinău Botanica a CNAS i-a fost stabilită pensia pentru

limită de vîrstă, începînd cu 1 februarie 2016, în mărime de 820, 42 de lei, cu stagiu

de cotizare de 28 ani 9 luni.

Reclamantul a menționat că nefiind de acord cu modul de calculare a stagiului

de cotizare, la 21 martie 2016 a depus cerere prealabilă către CNAS. Prin răspunsul

nr. S - 364/16 din 29 aprilie 2016 a CNAS, recepționat de reclamant la 3 mai 2016,

CNAS i-a fost respinsă cererea prealabilă.

Reclamantul Liviu Scobioală a invocat că a depus repetat cererea, la 16 mai 2015

către CNAS, cu anexarea documentelor suplimentare, care confirmă stagiul de

cotizare, iar prin răspunsul nr. 70/84/16 din 13 iunie 2016 a CNAS, recepționat la

15 iunie 2016, i-au fost refuzate solicitările. Respectiv la 14 iulie 2016 a depus

prezenta acțiune în instanța de judecată.

Reclamantul a susținut că perioada 1 ianuarie 1992 – 31 decembrie 1992 este

necesară de a fi inclusă în perioada de cotizare, fiind indicată în carnetul de muncă

sub nr. 19, de asemenea ca și stagiul de cotizare din perioada 1 aprilie 1996 –1 iulie

2000.

La fel, reclamantul a specificat că conform datelor din carnetul de muncă nr. 260

este stabilit stagiul de cotizare în calitate de colhoznic, pentru perioada anilor 1968 -

1970.

Respectiv, reclamantul menționează că stagiul de cotizare de 8 ani 3 luni,

menționat supra este necesar de a fi inclus în stagiul de cotizare de 28 ani 9 luni, iar

în total va fi un stagiu de cotizare în mărime de 37 ani.

Prin urmare, reclamantul Liviu Scobioală a solicitat declararea parțială nulă a

deciziei OT Botanica CNAS privind stabilirea pensiei pentru limită de vîrstă,

includerea în stagiul de cotizare perioadele de activitate: 1 ianuarie 1992-

31 decembrie 1992; 1 aprilie 1996 – 1 iulie 2000 și anii 1968 –1 iulie 1971, stabilirea

pensiei pentru limită de vîrstă, pentru stagiul de cotizare de 37 ani, obligarea CNAS

la recalcularea pensiei stabilită de la l februarie 2016, pentru stagiul de cotizare 37 ani,

luînd în considerație pensia deja achitată.

Reclamantul Liviu Scobioală a susținut că perioada de activitate 1 aprilie 1996

– 1 iulie 2000, nu are suport juridic și se refuză de la acest stagiu de cotizare.

Prin urmare, reclamantul Liviu Scobioală a solicitat declararea parțială nulă a

deciziei OT Botanica a CNAS din 1 februarie 2016, să fie inclus în stagiul de cotizare

perioada de activitate, în calitate de membru de colhoz, în anii 1968- 30 iunie 1971,

cu o durată de 3 ani 5 luni 29 zile, anul 1992, iar în total 4 ani 5 luni 29 zile. Respectiv,

stagiul de cotizare total este 33 ani 2 luni 29 zile și calcularea coeficientului individual

pentru anii de activitate: 1990 - 6 luni, anul 1991 - 12 luni, anul 1992 - 12 luni, anul

1993 -12 luni, anul 1994 -12 luni, anul 1995 - 6 luni, în total 60 luni.

Prin hotărârea din 2 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

admisă parțial acțiunea înaintată de Liviu Scobioală. A fost anulată parțial decizia

CTAS Botanica, mun. Chișinău din 11 martie 2016, în partea neincluderii stagiului

de cotizare realizat de către Liviu Scobioală, în perioadele: 1 iulie 1967 - 1 iulie 1971

și 15 ianuarie 1992 - 15 decembrie 1992. A fost obligat CNAS să efectueze

recalcularea pensiei pentru limită de vârstă stabilită lui Liviu Scobioală, ținând cont

inclusiv de stagiul de cotizare realizat în perioadele: 1 iulie 1967 - 1 iulie 1971 și

15 ianuarie 1992 - 15 decembrie 1992. În rest, acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată.

3

Prin decizia din 13 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Liviu Scobioală, a fost admis apelul declarat de CNAS, a fost casată

integral hotărârea din 2 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emisă o

nouă hotărâre, prin care a fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea înaintată de

Liviu Scobioală.

Prin decizia din 12 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de către Liviu Scobioală. A fost casată decizia din 13 februarie 2018

a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de CNAS, a fost admis apelul declarat de către Liviu Scobioală, a fost casată

integral hotărârea din 2 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emisă o

nouă hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Liviu Scobioală

împotriva CNAS cu privire la anularea parțială a actului administrativ, obligarea

recalculării/stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, repararea prejudiciului material

și moral, compensarea cheltuielilor de asistență juridică, a fost admisă parțial. A fost

anulată parțial decizia CTAS Botanica mun. Chișinău din 11 martie 2016, în partea

neincluderii în stagiul de cotizare realizat de către Liviu Scobioală a perioadelor 1968

– 1 iulie 1971 și 1 ianuarie 1992 – 31 decembrie 1992, precum și în partea bazei de

calcul aplicate. A fost obligată CNAS să stabilească lui Liviu Scobioală, cu

recalcularea de la 1 februarie 2016, a pensiei pentru limită de vârstă, ținând cont de

stagiul de cotizare realizat inclusiv în perioadele 1968 – 1 iulie 1971 și 1 ianuarie

1992 – 31 decembrie 1992 și a perioadei mai favorabile de 60 de luni: 1990 (6 luni),

1991 (12 luni), 1992 (12 luni), 1993 (12 luni), 1994 (12 luni), 1995 (6 luni). A fost

încasată din contul CNAS în beneficiul lui Liviu Scobioală prejudiciul moral în

mărime de 1 000,00 de lei.

În rest, pretențiile privind includerea în stagiu a perioadei 1 aprilie 1996 –

1 iulie 2000, repararea excedentului daunei morale revendicate, repararea

prejudiciului material, compensarea cheltuielilor de asistență juridică, au fost respinse

ca neîntemeiate.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că hotărârea din 2 august 2017

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, contravine circumstanțelor de fapt stabilite,

rezultă din aprecierea greșită a probelor administrate și aplicarea eronată a normelor

de drept material.

Instanța de apel și-a motivat soluția prin faptul că, argumentele CNAS prin care

susține că termenul de depunere a acțiunii pentru Liviu Scobioală urmează a fi

calculat din 29 aprilie 2016 sunt neîntemeiate. Or, Liviu Scobioală a fost informat

despre refuzul CNAS la 14 iunie 2016, prin intermediul răspunsului nr. Aud-70/84-

16, iar acțiunea a fost depusă în instanța de contencios administrativ la 14 iulie 2016,

adică în termen de 30 de zile de la data recepționării refuzului.

Totodată a reținut că autoritatea publică CNAS nu a invocat în răspunsul său din

13 iunie 2016, tardivitatea pretențiilor lui Liviu Scobioală și prin urmare aceasta nu

mai este în drept de a invoca tardivitatea pretențiilor în cursul judecării litigiului de

contencios administrativ.

Instanța de apel a conchis că, CTAS Botanica mun. Chișinău în mod eronat nu a

inclus în stagiul de cotizare al lui Liviu Scobioală, perioada anului 1968 –1 iulie 1971,

în care solicitantul a activat în cadrul colhozului. Or, la cererea lui Liviu Scobioală cu

4

privire la stabilirea pensiei, a fost atașată copia autentificată a carnetului de muncă, în

conținutul căreia este indicat că, a activat în cadrul colhozului în perioada 1968– 1971.

A mai reținut că, refuzul CTAS mun. Chișinău de includere în stagiul de cotizare

a lui Liviu Scobioală, perioada anului 1968 – 1 iulie 1971, deoarece în perioada

respectivă, ultimul a deținut statutul de școlar, este neîntemeiată și derivă din

interpretarea eronată a normei legale.

Cu referire la acest aspect, instanța a menționat că, pct. 7 din Regulamentul cu

privire la modul de calculare și confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea

pensiei, stabilește în mod expres și imperativ că, în stagiul de cotizare al persoanei,

urmează a fi inclusă și perioada în care persoana a activat în calitate de membru de

colhoz, fără a fi condiționată includerea perioadei respective de statutul de școlar sau

angajat.

La fel, instanța de apel a constatat că pretențiile reclamantului Liviu Scobioală

sunt parțial întemeiate, iar în susținerea acestei concluzii, a reținut că CTAS Botanica

mun. Chișinău, în mod nejustificat a refuzat să includă în stagiul de cotizare al lui

Liviu Scobioală perioada anului 1 ianuarie 1992 – 31 decembrie 1992.

În speță, la cererea lui Liviu Scobioală, întru confirmarea stagiului de cotizare

pentru perioada 1 ianuarie 1992 – 31 decembrie 1992, a fost anexat certificatul

eliberat de SC „Moldova Engineering” SRL, în conținutul căruia este indicat venitul

realizat de Liviu Scobioală, dar și certificatul nr. 008 din 4 februarie 2016, eliberat de

Federația Sindicală din Republica Moldova „Moldova-Business-Sind”, confirmă că,

SRL „Moldova Engineering” s-a aflat la evidență și a efectuat defalcări de asigurări

sociale în anul 1990 – 1992, conform Legii.

Instanța de apel a reținut că, CTAS Botanica mun. Chișinău a apreciat sceptic

actele prezentate de Scobioală Liviu, invocând precum că, datele incluse în actele

respective nu se confirmă prin forma 4-BASS, însă nu a indicat când a fost introdusă

în circulație forma 4-BASS.

Concomitent a precizat instanța că, forma 4-BASS, a fost aprobată la

31 mai 1999, prin ordinul comun al Ministerului Finanțelor și Ministerului Muncii,

Protecției Sociale și Familiei.

Instanța a menționat că concluziile expuse de CTAS Botanica mun. Chișinău în

actul de verificare a documentelor nr. 32 din 24 februarie 2016, au un caracter

subiectiv și se bazează pe interpretarea unilaterală a unor date de către reprezentanții

organului de stat investit cu competența de stabilire, calculare și achitare a pensiei.

În context, instanța de apel a subliniat că, CTAS nu este un organ abilitat de stat

cu competența de a stabili dacă datele introduse într-un act prezentat acesteia, au fost

executate de către o persoană sau de către o altă persoană, inclusiv cu competența de

a aprecia că textul a fost executat cu mai multe pixuri, cursive. Or, competența de a

stabili dacă scrisul a fost executat de o anumită persoană și data la care a fost executat

un text manuscris, revine experților judiciari grafologi.

Totodată instanța de apel a constatat că cerința lui Liviu Scobioală cu privire la

includerea în stagiul de cotizare a perioadei 1 aprilie 1996 – 2002 este neîntemeiată,

așa cum, apelantul-reclamant nu a anexat nici un înscris care să confirme ilegalitatea

deciziei contestate în partea neincluderii perioadei respective în stagiul total de

cotizare.

La fel, a precizat că, în certificatul nr. 81 din 8 februarie 2016, este indicat că în

perioada 1 aprilie 1996 – 1998, Liviu Scobioală nu a beneficiat de salariu de la SRL

5

„Moldova Engineering”, pentru care motive, perioada respectivă nu poate fi inclusă

în stagiul total de cotizare al reclamantului.

A remarcat că, odată ce SRL „Moldova Engineering” nu a declarat careva plăți

de asigurări sociale pentru perioada 1998 – 2002, CNAS (CTAS Botanica mun.

Chișinău) ce se atestă prin copiile autentificate ale formei 4-BASS, perioada 1 aprilie

1996 – 2002, în stagiul de cotizare al lui Liviu Scobioală nu poate fi inclusă.

Prin urmare, instanța a constatat că temeiurile invocate de CTAS Botanica mun.

Chișinău întru neadmiterea stagiului de cotizare realizat de Liviu Scobioală în

perioada 1968 – 1 iulie 1971, 1 ianuarie 1992 – 31 decembrie 1992, sunt nefondate și

lipsite de suport legal, din care considerente, CNAS urmează a fi obligată să

recalculeze pensia lui Liviu Scobioală de la 1 februarie 2016, ținând cont de stagiul

de cotizare realizat inclusiv în perioadele 1968 – 1 iulie 1971 și 1 ianuarie 1992 –

31 decembrie 1992, iar la baza calculului de luat perioada mai favorabilă

reclamantului de 60 luni: 1990 (6 luni), 1991 (12 luni), 1992 (12 luni), 1993(12 luni),

1994 (12 luni), 1995 (6 luni).

Totodată, instanța a stabilit că la emiterea deciziei contestate, CTAS Botanica

mun. Chișinău neîntemeiat nu a inclus în stagiul de cotizare a lui Liviu Scobioală mai

multe perioade, a obligat CNAS să calculeze pensia lui Liviu Scobioală în temeiul

unei alte baze de calcul.

Cu referire la caz, instanța a stabilit că lui Liviu Scobioală i-a fost adus atingere

drepturilor personale nepatrimoniale, în special dreptului de a beneficia de pensie

conform stagiului de cotizare realizat de acesta, motiv pentru care se constată că există

indici a unui disconfort moral, o neliniște, rezultată din antrenarea în acte și acțiuni

contrare legii. Ca efect, Liviu Scobioală a suportat o daună morală, existând o legătură

cauzală dintre faptă și efectul acesteia, din care considerente, Colegiul a încasat din

contul CNAS în beneficiul lui Liviu Scobioală prejudiciul moral în mărime de

1 000,00 de lei, în rest, pretențiile ce exced suma adjudecată au fost respinse.

Instanța a relevat că, Liviu Scobioală a solicitat repararea prejudiciului material

și încasarea cheltuielilor de judecată, însă, nu a anexat nici o probă care să confirme

că a suportat careva cheltuieli de judecată, fie că prin actul administrativ i-a fost cauzat

un prejudiciu material, din care considerente, a concluzionat de respinge cerința lui

Liviu Scobioală cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată și de reparare a

prejudiciului material.

La 13 martie 2019, CNAS a depus recurs împotriva deciziei din 30 ianuarie 2019

a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri.

Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, recurenta a reiterat

motivele de fapt și de drept invocate pe parcursul examinării cauzei.

A mai indicat că decizia instanței de apel, CNAS o consideră neîntemeiată,

deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative și legislația în

vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite circumstanțele

considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite.

Recurenta a menținut că acțiunea depusă de către Liviu Scobioală este tardivă.

Or, prin răspunsul nr. S-364/16 din 29 aprilie 2016, Casa Națională a comunicat lui

Liviu Scobioală că temeiuri de recalculare a pensiei nu sunt, respectiv pretențiile

reclamantului fiind respinse. Prin urmere, intimatul în cererea sa suplimentară depusă

în instanța de fond, indică că răspunsul la cererea sa prealabilă la recepționat la

3 mai 2016 însă, abia la 14 iulie 2016 a depus cererea de chemare în judecată.

6

Respectiv în opinia recurentei, cererea de chemare în judecată a fost depusă cu

omiterea termenului de prescripție de 30 de zile prevăzut la art. 17, alin. (1) din Legea

contenciosului administrativ.

Totodată recurenta a subliniat că, adresarea lui Liviu Scobioală către CNAS, nu

deduce faptul suspendării curgerii termenului de prescripție pentru a depune acțiune

în judecată, termen ce a început să curgă anume de la data recepționării răspunsului

CNAS nr. S-364/16 din 29 aprilie 2016, adică, la 3 mai 2016.

Recurenta CNAS a relatat că potrivit art. 50 al. (1) lit a) al Legii nr. 156 din

14 octombrie 1998, în stagiu de cotizare se include activitatea în calitate de membru

de colhoz, indiferent de caracterul și de durata programului de muncă. La calcularea

vechimii în muncă în colhoz din perioada posterioară anului 1965, în cazul în care

membrul de colhoz, nemotivat, nu a îndeplinit minimul stabilit, se ia în calcul

perioada de prestare efectivă a activității.

Astfel, la calcularea stagiului de cotizare al intimatului nu a fost inclusă pretinsa

perioada de activiate în colhoz, anii 1968 - 06.1971, deoarece în perioada anilor

menționați Liviu Scobioală avea cu totul alt statut - de școlar (conform adeverinței de

absolvire nr. 351927).

Însă, instanța de apel a ignorat aceste circumstanțe și neîntemeiat a omis a reține

ca probă care era statul real a intimatului în perioada de referință.

Referitor la perioada 1 ianuarie 1992 - 31 decembrie 1992 recurenta a menționat

că, în stagiu de cotizare al intimatului nu a fost inclus anul 1992 deoarece potrivit

certificatului privind calcularea și achitarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat

obligatorii nr. 187/07 din 5 februarie 2016, agentul economic „Moldova-

Engineering”, nu a achitat contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii pentru

anul respectiv.

A specificat că privind recalcularea pensiei intimatului ținând cont de perioada

cea mai favorabilă de 60 de luni: 1990 (6 luni), 1991 (12 luni), 1992 (12 luni), 1993

(12 luni), 1994 (12 luni), 1995 (6 luni), în textul deciziei recurate instanța nu a făcut

niciun calcul din care ar reieși că anume perioada dată este cea mai favorabilă pentru

stabilirea pensiei intimatului.

Recurenta consideră că instanța de apel a interpretat eronat prevederile

Regulamentului cu privire la modul de calculare a pensiilor de asigurări sociale de

stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 328 din 19 martie 2008 (abrogat la

24 martie 2017, dar relevant cazului).

La 16 aprilie 2019 Liviu Scobioală a depus referință, prin care a solicitat ca

cererea de recurs înaintată de CNAS să fie declarată, ca fiind inadmisibilă.

Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea

în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

7

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în

conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că, copia deciziei integrale a instanței de apel din

30 ianuarie 2019, a fost expediată participanților la proces la 28 februarie 2019

(f.d. 230), însă confirmare privind recepționarea de către recurentă a acesteia la

materialele dosarului lipsește.

Astfel, instanța de recurs consideră că CNAS s-a conformat prevederilor legale

și a depus recursul la 13 martie 2019, în termen.

Examinând temeiurile recursului depus de CNAS, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de CNAS, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

8

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din

recursul declarat nu rezultă argumente privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa a constatat că, dreptul de acces la

instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta

este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință

de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că,

modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor

ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten împotriva Norvegiei, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei

9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de CNAS.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și

art. 270 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

9