3ra-897/19 — contestarea actului administrativ, obligarea recalculării cuantumului pensiei si achitarea diferentei pensiei recalculate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ, obligarea recalculării cuantumului pensiei si achitarea diferentei pensiei recalculate
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-897/19 — contestarea actului administrativ, obligarea recalculării cuantumului pensiei si achitarea diferentei pensiei recalculate (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.3ra-897/19
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (judecătorul: R. Berdilo)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecătorii: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)
DECIZIE
20 noiembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Sveatoslav Moldovan
Iurie Bejenaru
Victor Burduh
Nicolae Craiu
examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de către Vitalie Toma împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenient
accesoriu Ministerul Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului
administrativ, obligarea recalculării cuantumului pensiei și achitarea diferenței
pensiei recalculate,
împotriva deciziei din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost
respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută
hotărârea din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
constată:
La 17 mai 2018, Vitalie Toma a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Ministerului Afacerilor Interne (în continuare MAI), intervenient accesoriu Casa
Națională de Asigurări Sociale (în continuare CNAS) cu privire la contestarea
actului administrativ, obligarea recalculării cuantumului pensiei și achitarea
diferenței pensiei recalculate.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că a activat în cadrul subdiviziunilor
MAI, până la 1 august 2008, după care a devenit pensionar pe linia MAI.
A menționat că, în perioada 6 noiembrie 1995-30 noiembrie 2007, activând în
serviciul de pază, escortă și deținerea persoanelor reținute și arestate, a supus riscului
sănătatea și viața, având contact direct cu persoanele contagioase, bolnavi psihici,
infectați cu HIV, tuberculoză și alte maladii periculoase.
Prin urmare a considerat că, pe perioada de timp enunțată, conform prevederilor
pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de
calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor
1
militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor
interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar,
urmează a fi calculată ca perioadă de activitate cu avantaj.
Din considerentul că vechimea în muncă i-a fost calculată fără avantaje, a depus
cerere prealabilă către MAI, solicitând efectuarea recalculării vechimii în muncă, cu
includerea în ea a avantajelor, două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu,
pentru perioada de activitate începând cu 6 noiembrie 1995 până la 30 noiembrie
2007, exercitată în cadrul Batalionului Serviciului de Escortă și Pază.
Prin răspunsul Direcției de Poliție mun. Chișinău nr. 5921 din 17 aprilie 2018
i-a fost refuzat în recalcularea vechimii în muncă, iar prin confirmarea anexată nr.
5809 din 12 aprilie 2018 i-a fost comunicat că, vechimea în muncă pentru perioada
activității din 6 noiembrie 1995 până la 30 noiembrie 2007, constituie 24 ani, 1 lună
și 18 zile, care urmează a fi calculată cu avantaje de două luni vechime în muncă
pentru o lună în serviciu.
A mai menționat, că la 2 mai 2018 a adresat Casei Teritoriale de Asigurări
Sociale Centru (în continuare CTAS Centru) cerere prin care a solicitat, recalcularea
cuantumului pensiei, ținând cont de vechimea în muncă cu avantaje.
Prin răspunsul nr. 5172 din 15 mai 2018, al CTAS Centru, i-a fost refuzat în
admiterea cererii prealabile.
În opinia reclamantului, refuzul în recalcularea vechimii în muncă cu avantaje
este unul ilegal și neîntemeiat și pasibil de a fi anulat, or, dânsul întrunește condițiile
și este în drept de a beneficia calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile solicitate.
Reclamantul Vitalie Toma a solicitat, declararea ca fiind ilegal răspunsul
Direcției de Poliție mun. Chișinău nr. 5921 din 17 aprilie 2018. A obliga MAI se
efectueze recalcularea vechimii în muncă, luând în considerare două luni vechimii
în muncă pentru o lună de serviciu pentru perioada, 6 noiembrie 1995-30 noiembrie
2007.
Pe parcursul examinării cauzei, la 2 august 2018 reclamantul Vitalie Toma a
depus o cerere de concretizare a pretențiilor în care CNAS a fost indicat în calitate
de pârât.
Ulterior, la 3 octombrie 2018 cerere concretizată în care CNAS a fost indicat
în calitate de pârât, iar MAI în calitate de intervenient accesoriu.
În motivarea cererii de concretizare, suplimentar celor indicate în acțiunea
inițială, reclamantul Vitalie Toma a indicat că prin răspunsul ilegal a CTAS Centru
nr.7546 din 20 iulie 2018 i-a fost refuzat în recalcularea cuantumului pensiei, ținând
cont de vechimea în muncă cu avantaje, din motiv că nu există temei pentru
recalculare.
Reclamantul Vitalie Toma a solicitat inclusiv în urma concretizării acțiunii,
declararea ca fiind ilegal răspunsul CTAS Centru nr.7546 din 20 iulie 2018,
obligarea CNAS să efectueze recalcularea cuantumului pensiei, conform
certificatului eliberat de Direcția de Poliție mun. Chișinău nr. 5809 din 12 aprilie
2018.
Prin hotărârea din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
acțiunea depusă de Vitalie Toma a fost admisă. A fost recunoscut ca fiind
neîntemeiat răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale nr. 7546 din 20 iulie
A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să-i recalculeze lui Vitalie
2
Toma cuantumul pensiei, începând cu 1 septembrie 2008, luând în considerarea
confirmarea nr.5809 din 12 aprilie 2018 a Direcției de Poliție a mun. Chișinău
privind recalculul vechimi în muncă pentru perioada 6 noiembrie 1995-30 noiembrie
2007, calculată cu înlesnirea de două luni vechime pentru o lună de serviciu pentru
activitatea în cadrul batalionului serviciului escortă. A fost obligată Casa Națională
de Asigurări Sociale să achite lui Vitalie Toma diferență sumei rezultate din pensia
recalculată neprimită în raport cu pensia primită, începând cu 1 septembrie 2008.
La 10 ianuarie 2019, CNAS a depus apel împotriva hotărârii instanței de fond,
solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate, cu pronunțarea unei noi
hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă.
Prin decizia din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
depus de CNAS și a fost menținută hotărârea din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru.
La 6 iunie 2019, CNAS a depus recurs nemotivat, ulterior la 2 iulie 2019 recurs
motivat împotriva deciziei din 29 mai 2019 a Cuții de Apel Chișinău, prin care a
solicitat casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate
eronat normele de drept material, nefiind aplicată legea care trebuia să fie aplicată.
Sub acest aspect, recurenta CNAS a remarcat că instanțele ierarhic inferioare,
au interpretat în mod eronat legea materială aplicabilă la caz, și anume pct. 8 lit. d)
din HG nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în
muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor
Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar.
La fel, a menționat că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesniri este
necesar ca persoana să întrunească două condiții și anume: ca instituția în care
activează sau a activat să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 al HG nr. 78 din
21 februarie 1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de
urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor
contagioși și bolnavilor psihici.
In acest context, a considerat că intimatul nu întrunește nici o condiție din cele
enumerate, deoarece, Vitalie Toma a activat în Batalionul serviciului escortă și pază
care nu este o instituție penitenciară și nu se regăsește în pct. 8 al HG nr. 78 din
21 februarie 1994.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție consideră oportun de a reține că la 1 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul
administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018,
fapt ce rezultă din articolul 257 alin. (1) al acesteia.
În conformitate cu articolul 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile
de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se
vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la
intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
3
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești. Astfel, procedura de contencios administrativ dedusă
judecății în prezenta speță urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului
administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018.
Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Instanța de
recurs menționează că decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în
vigoare a Codului administrativ.
În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1) și 245 alin. (1) din Codul
administrativ al Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond,
precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Conform art. 245 alin. (1) din Codul administrativ al Republicii Moldova,
recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel
transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul
judiciar.
Decizia instanței de apel a fost adoptată la 29 mai 2019 (f.d. 98-106), fiind
expediată în adresa părților la 4 iunie 2019, fapt confirmat prin copia scrisorii de
însoțire a Cuții de Apel Chișinău nr.5607 (f.d. 107), însă la dosar nu sunt anexate
probe care ar confirma data recepționării de către recurentă a copiei deciziei recurate.
Astfel, instanța de recurs consideră că recurenta CNAS, s-a conformat
prevederilor legale și a depus recursul la 6 iunie 2019, în termen. (f.d.108, 113-116)
La 11 iunie 2019 și ulterior la 3 iulie 2019 în adresa intimatului Vitalie Toma a
fost expediată copia recursului depus de CNAS cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii referinței. (f.d.110, 117)
La 1 iulie 2019, Vitalie Toma a depus referință solicitând respingerea recursului
depus de CNAS, ca fiind inadmisibil. (f.d.112)
La 17 iulie 2019, recursul depus de CNAS împotriva deciziei din 29 mai 2019
a Curții de Apel Chișinău a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători.
Articolul 194 alin. (2) din Codul administrativ indică că în procedura de
examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din
oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului
material.
În conformitate cu prevederile articolului 195 din Codul administrativ,
procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art. 169-171.
În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează fără
înștiințarea participanților la proces.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând
recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge
recursul.
Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor
invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și
procedural aplicabile la soluționarea speței date, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de
4
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul
neîntemeiat și care urmează a fi respins, din următoarele considerente.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție reține că prezentul litigiu este guvernat de prevederile Legii
contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000 (în vigoare până la
1 aprilie 2019).
Astfel, în conformitate cu art. 1 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ
nr. 793 din 10 februarie 2000 statuează că orice persoană care se consideră vătămată
într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act
administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa
instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului,
recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Conform art. 14 alin. (1), (2) al Legii privind contenciosul administrativ nr. 793
din 10 februarie 2000, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său,
recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă,
autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului,
revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel. În
cazul în care organul emitent are un organ ierarhic superior, cererea prealabilă poate
fi adresată, la alegerea petiționarului, fie organului emitent, fie organului ierarhic
superior dacă legislația nu prevede altfel.
Conform art. 16 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din
10 februarie 2000, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său,
recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul
primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de
lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru
anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate.
Conform art. 26 alin. (1) lit. a) al Legii contenciosului administrativ, actul
administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: a) este
ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii, iar conform prevederilor art.
25 alin. (1) lit. b) al Legii contenciosului administrativ, judecând acțiunea, instanța
de contencios administrativ adoptă una din următoarele hotărâri de admitere a
acțiunii și de anulare, în tot sau în parte, a actului administrativ.
În fapt, din materialele cauzei rezultă că, Vitalie Toma a activat în cadrul
subdiviziunilor MAI, până la 1 august 2008, după care a devenit pensionar pe linia
MAI.
Prin ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 „cu
privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de
funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Agerilor
Interne”, s-au acordat înlesniri două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu,
militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri
din cadrul subdiviziunilor, utorităților administrative și instituțiilor din subordinea
Ministerului Afacerilor Interne (funcționarilor publici cu statut special și din cadrul
MAI), pe perioada activității în cadrul subdiviziunelor de pază, escortare și deținere
5
a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de
detenție provizorie).
Eliberarea confirmărilor privind înlesnirile prevăzute la pct. 1 al prezentului
ordin la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei pentru funcționarii
publici cu statut special și militarii care și-au îndeplinit serviciul în cadrul Serviciilor
de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de
urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), se va realiza la cererea acestora,
de către autoritățile administrative și instituțiile din subordine, prin intermediul
subdiviziunilor de resurse umane, conform competenței, care va fi determinată de
ultimul loc de muncă al solicitantului. În cazul lichidării subdiviziunilor în care
solicitanții au activat anterior, confirmările vor fi eliberate de către subdiviziunile,
autoritățile administrative sau instituțiile din subordinea MAI, care au devenit
succesori de drepturi și obligații sau au preluat competențele subdiviziunilor de
poliție reorganizate sau lichidate. (f.d. 22)
La 26 martie 2018, Vitalie Toma, a adresat MAI cerere prin care a solicitat
efectuarea recalculării vechimii în muncă, cu includerea în ea a avantajelor de două
luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pentru perioada de activitate
exercitată în calitate de polițist al batalionului serviciului pază și escort, în perioada
1995- 2007. (f.d. 3)
Prin confirmarea Direcției de Poliție mun. Chișinău nr. 5809 din 12 aprilie 2018
Vitalie Toma a fost informat că vechimea în muncă, pentru perioada activității de la
6 noiembrie 1995 până la 30 noiembrie 2007, în cadrul batalionului serviciului de
escortă, calculată cu avantaje, constituie 24 ani, 1 lună și 18 zile. (f.d. 4)
La 5 iulie 2018, Vitalie Toma a depus către CTAS Centru cerere prin care a
solicitat, recalcularea cuantumului pensiei, luând în calcul mărimea vechimii în
muncă în baza confirmării eliberate de Direcția de Poliție mun. Chișinău. (f.d. 27)
Prin răspunsul nr. 7546 din 20 iulie 2018 CTAS Centru, i-a fost refuzat în
recalcularea solicitată, din motiv că nu există temei pentru recalcularea pensiei
pentru vechime în muncă. (f. d. 27 verso)
Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată cu concretizările ulterioare,
Vitalie Toma a solicitat, declararea ca fiind ilegal răspunsul CTAS Centru nr.7546
din 20 iulie 2018, obligarea CNAS să efectueze recalcularea cuantumului pensiei,
conform certificatului eliberat de Direcția de Poliție mun. Chișinău nr. 5809 din
12 aprilie 2018. (f.d. 1-2, 25, 42, 53)
Fiind investită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia
temeiniciei acțiunei, recunoscând ca fiind neîntemeiat răspunsul Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale nr. 7546 din 20 iulie 2018, obligând Casa Națională de Asigurări
Sociale să-i recalculeze lui Vitalie Toma cuantumul pensiei, începând cu
1 septembrie 2008, luând în considerarea confirmarea nr.5809 din 12 aprilie 2018 a
Direcției de Poliție a mun. Chișinău privind recalculul vechimi în muncă pentru
perioada 6 noiembrie 1995-30 noiembrie 2007, calculată cu înlesnirea de două luni
vechime pentru o lună de serviciu pentru activitatea în cadrul batalionului serviciului
escortă și obligând Casa Națională de Asigurări Sociale să achite lui Vitalie Toma
diferență sumei rezultate din pensia recalculată neprimită în raport cu pensia primită,
începând cu 1 septembrie 2008. (f.d. 58, 60-69)
6
Prin decizia din 29 mai 2019 Curtea de Apel Chișinău, a respins apelul depus
de CNAS, menținând hotărârea primei instanțe.
În raport cu materialele cauzei, instanța de apel a reținut că concluzia primei
instanțe, expusă în hotărâre, este în corespundere cu circumstanțele cauzei și
normele de drept material au fost aplicate corect.
Instanța de apel a menționat că din vina organului cu atribuții de stabilire și
calculare a pensiei, care la data de 1 august 2008 era MAI, lui Vitalie Toma a fost
stabilită o pensie în mărime mai mică decât cea obținută ca rezultat al recalculării
vechimii în muncă, situație ce a dus la achitarea unei pensii mai mici începând
cu 1 septembrie 2008 și până în prezent.
Curtea de Apel Chișinău a subliniat, că începând cu 1 ianuarie 2017, CNAS a
preluat atribuțiile de stabilire și plata pensiilor persoanelor din trupele organelor
afacerilor interne, fiind astfel, unica instituție abilitată cu competența de achitare a
pensiilor și alocațiilor lunare persoanelor din trupele organelor afacerilor interne.
Respectiv, anume CNAS urmează a fi obligată să recalculeze lui Vitalie Toma
pensia pentru vechime în muncă dat fiind faptul că, potrivit prevederilor art. 48 al
Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, asigurării cu pensii a militarilor și a
persoanelor din corpul decomandă și din trupele organelor afacerilor interne (în
vigoare de la data de 1 ianuarie 2017), pensiile militarilor în termen, ale militarilor
care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă și
din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de
protecție și colaboratorilor organelor securității statului, Centrului National
Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de către CNAS, în
modul stabilit de Guvern. (f.d. 97, 98-106)
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție consideră că concluziile instanței de apel, expuse în decizie sunt
întemeiate, argumentate și legale și nu constituie temei de casare a acesteia.
În susținerea poziției enunțate, instanța de recurs menționează că, în
conformitate cu art. 13 lit. a) din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993 cu privire la
asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne (în vigoare la momentul stabilirii pensiei), dreptul la
pensie pentru vechime în muncă îl au militarii care au îndeplinit serviciul prin
contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne
care au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani.
Totodată, art. 14 lit. a) din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993 cu privire la
asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne (în vigoare la momentul stabilirii pensiei) prevede că,
mărimea pensiilor pentru vechime în muncă se stabilește în următoarele proporții:
pentru militarii care au satisfăcut serviciu prin contract, pentru persoanele din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor intrne care au o vechime în
muncă de cel puțin 20 de ani (art.13 lit.a)): pentru o vechime în muncă de 20 de ani
- 50 procente, iar pentru cei pensionați la limită de vârstă sau de motive de boală -
55 procente din sumele respective ale soldei; pentru fiecare an complet de
muncă peste vechimea de 20 de ani - 3 procente din sumele respective ale soldei,
dar în total nu mai mult de 75 procente din aceste sume.
7
Conform art. 54 al Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 cu privire la asigurării cu
pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne, suma pensiei calculata pentru pensionarii din rândurile militarilor,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și
pentru familiile acestora și nesolicitata la timp se plătește pentru perioada
precedentă, însă cel mult pentru 3 ani premergători datei solicitării pensiei. Sumele
pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care plătesc pensia
se plătesc pentru perioada precedenta fără limite în timp.
Prin urmare, din norma legala expusa supra, rezultă că în cazul în care persoana
nu a primit la timp suma cuvenită a pensiei din vina organului care a stabilit pensia,
are dreptul de a pretinde la achitarea diferenței de pensie neplătita pentru perioada
precedenta, fără limita de timp.
Cu privire la argumentul recurentei CNAS că intimatul nu întrunește nici o
condiție din pct. 8 al HG nr. 78 din 21 februarie 1994, deoarece, Vitalie Toma a
activat în Batalionul serviciului escortă și pază care nu este o instituție penitenciară.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție susține că, Direcția de Poliție a mun. Chișinău, prin confirmarea nr.5809
din 12 aprilie 2018 eliberată pe numele lui Vitalie Toma a recunoscut că vechimea
în muncă a fost calculată greșit, or, perioada de muncă 6 noiembrie 1995-
30 noiembrie 2007 urma să fie calculată cu înlesnirea de două luni vechime pentru
o lună de serviciu pentru activitatea în cadrul batalionului serviciului escortă.
Ca consecință, instanțele ierarhic inferioare corect au constatat că, lui Vitalie
Toma urmează a fi recalculată pensia începând cu 1 septembrie 2008, luând în
considerarea confirmarea nr.5809 din 12 aprilie 2018 a Direcției de Poliție a mun.
Chișinău .
Conform art. 48 din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993 cu privire la asigurării
cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne (în vigoare la 1 ianuarie 2017), pensiile militarilor în termen, ale
militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, ale
ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului, Centrului
National Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa
Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.
La fel, pct. (1) - (4) Hotărârii Guvernului nr. 1427 din 28 decembrie 2016 cu
privire la preluarea atribuțiilor de plată a pensiilor și prestațiilor sociale militarilor
care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din
trupele organelor afacerilor interne, sistemului penitenciar, ofițerilor de protecție și
colaboratorilor organelor securității statului și Centrului National Anticorupție,
Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Departamentul Instituțiilor
Penitenciare, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Centrul
National Anticorupție, Serviciul de Protecție și Paza de Stat transmit Casei Naționale
de Asigurări Sociale, până la 30 iunie 2017, conform graficului stabilit de către Casa
Naționala de Asigurări Sociale, documentele și informația, în format electronic,
privind stabilirea pensiilor, alocațiilor lunare de stat, alocațiilor lunare nominale
pentru merite deosebite față de stat ale beneficiarilor de pensii, stabilite pana la
8
31 decembrie 2016. Instituțiile menționate la pct. 1 al hotărârii respective, prezintă
Casei Naționale de Asigurări Sociale listele beneficiarilor de pensii și prestații
sociale, pe suport de hârtie și în format electronic, în mărimile stabilite pană la
31 decembrie 2016. Casa Naționala de Asigurări Sociale va efectua plata pensiilor
și prestațiilor sociale începând cu 1 ianuarie 2017, în mărimile stabilite de instituțiile
menționate la pct. 1. Datoriile acumulate la plata pensiilor și prestațiilor sociale către
beneficiari la 1 ianuarie 2017 vor fi achitate din contul transferurilor de la bugetul
de stat la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Pe cale de consecință, instanțele judecătorești temeinic și legal au obligat Casa
Națională de Asigurări Sociale să recalculeze lui Vitalie Toma cuantumul pensiei,
începând cu 1 septembrie 2008, luând în considerarea confirmarea nr.5809 din
12 aprilie 2018 a Direcției de Poliție a mun. Chișinău privind recalculul vechimi în
muncă pentru perioada 6 noiembrie 1995-30 noiembrie 2007, calculată cu înlesnirea
de două luni vechime pentru o lună de serviciu pentru activitatea în cadrul
batalionului serviciului escortă și să achite lui Vitalie Toma diferență sumei rezultate
din pensia recalculată neprimită în raport cu pensia primită, începând cu
1 septembrie 2008.
Totodată, instanța de recurs apreciază critic susținerile recurentei precum că
instanța de apel a încălcat și aplicat eronat normele de drept material, deoarece
susținerile date nu au suport legal, mai mult că contravin constatărilor relatate.
Distinct de cele menționate mai sus, având în susținere jurisprudența CtEDO și
anume cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,
25 februarie 1995, nr. 26561/1995, unde Curtea a menționat că „... art. 6 § 1 al
Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de
recurs întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat
împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de
succes”, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge și alte argumente invocate
în cererea de recurs în sensul celor descrise.
Cu atât mai mult că argumentele aduse de recurenta CNAS sunt similare celor
invocate în cererea de apel, care au fost apreciate în mod corespunzător de către
instanța de apel.
Coroborând circumstanțele ce preced, instanța de recurs conchide netemeinicia
recursului depus de CNAS împotriva deciziei din 29 mai 2019 a Curții de Apel
Chișinău, or, soluția instanței de apel este bazată pe elucidarea multiaspectuală a
circumstanțelor speței, cu încadrarea corectă a raportului material-litigios și este
adoptată cu respectarea normelor de drept material și procedural.
În acest context, instanța de recurs reține ca argumentale invocate de către
recurena CNAS nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de
drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de
casare a hotărârilor instanțelor de judecată contestate.
În temeiul celor constatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că criticile formulate în
recurs cu privire la ilegalitatea hotărârii primei instanțe și deciziei instanței de apel
nu pot fi reținute, deoarece sunt nejustificate și se combat cu constatările relatate,
9
mai mult că hotărârea și decizia au fost adoptate în limitele competenței, reieșind din
temeiurile și obiectul acțiunii în contencios administrativ, cu aplicarea corectă a legii
materiale care guvernează raportul juridic litigios, și corect a fost admisă acțiunea
depusă de către Vitalie Toma.
Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge
recursul depus de către CNAS împotriva deciziei din 29 mai 2019 a Curții de Apel
Chișinău.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se respinge recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.
Se menține decizia din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău adoptată în cauza
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Vitalie Toma împotriva
Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor
Interne cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea recalculării
cuantumului pensiei și achitarea diferenței pensiei recalculate.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Sveatoslav Moldovan
Iurie Bejenaru
Victor Burduh
Nicolae Craiu
10