2ra-958/19 — cu privire la repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-958/19 Prima instanță: Judecătoria Hîncești sediul Central (jud. L. Roic-Botezatu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci) ÎNCHEIERE 22 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Svetlana Filincova Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Nadejda Nicoreț în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Nadejdei Nicoreț împotriva Ninei Negru cu privire la repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și cererea reconvențională a Ninei Negru, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu împotriva Nadejdei Nicoreț cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Nadejda Nicoreț și menținută hotărârea din 12 iulie 2018 a Judecătoriei Hîncești sediul Central constată: La 20 iulie 2017, Nadejda Nicoreț a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ninei Negru cu privire la repararea prejudiciului material și prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că la 7 septembrie 2016, aproximativ la ora 16:00, dânsa se afla la domiciliul său în sat. XXXXX r-nul XXXXX și împreună cu fiica sa Aliona Ivanova, vopseau gardul care desparte gospodăria ce-i aparține de drumul public, fiind în ograda curții. Vecina Nina Negru, fiind în stare de ebrietate, din intenții huliganice, aflându-se în ograda sa, a început să arunce cu pietre în ea, înjurând-o cu diferite cuvinte murdare, apoi a luat o căldare, în care era apă și a răsturnat-o peste ea. A relatat că pârâta s-a apropiat de gard, unde dânsa se afla și a apucat-o cu mâinile de gât, zicându-i: „Te mântui”. 1 Ca urmare, Nina Negru i-a rupt lănțișorul de aur, aducându-i un prejudiciu de 5000 de lei și flanela costul căreia constituie 200 de lei, a lovit-o și cu pumnii pe diferite părți ale corpului, liniștindu-se numai după ce a intervenit soțul.

Din cauza atacului Ninei Negru asupra sa, dânsa și-a dereglat sănătatea, fiindu-i cauzate suferințe morale atât ei, cât și copiilor săi, pe care le estimează în cuantum de 50000 de lei. Pentru acțiunile sale, la 15 septembrie 2016, de către agentul constatator, Nina Negru a fost recunoscută vinovată de comiterea contravenției prevăzute la art. 78 alin. (2) Cod contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 30 de unități convenționale. Nefiind de acord cu actul procesual întocmit de agentul constatator, Nina Negru l-a contestat în instanța de judecată, care la 20 martie 2017 a respins contestația ultimei, iar hotărârea a intrat în vigoare. La 2 iunie 2017, a expediat în adresa pârâtei o cerere prealabilă, prin intermediul poștei, cu aviz recomandat, prin care a solicitat achitarea benevolă a prejudiciului material și prejudiciului moral cauzat, însă fără niciun rezultat.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 7, 38, 85 alin. (1) lit. a), 166-167 CPC, art. 1398 alin. (1), (2), 1416, 1422-1423 Cod civil. A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul pârâtei în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 5200 de lei și a prejudiciului moral în mărime de 50000 de lei. La 21 martie 2018, Nina Negru, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu a depus cerere reconvențională împotriva Nadejdei Nicoreț cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că la 7 septembrie 2016, aproximativ pe la orele 16:00, aflându-se la domiciliul său în sat. XXXXX r-nul XXXXX, contrar voinței sale, în curtea casei a intrat vecina Nadejda Nicoreț care i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului, cauzându-i leziuni corporale neînsemnate.

În timpul maltratării sale de către Nadejda Nicoreț și fiica acesteia Aliona Ivanova ea doar s-a apărat. A precizat că este în relații ostile cu Nadejda Nicoreț, deoarece există hotărâri judecătorești definitive și irevocabile cu privire la obligarea ultimei de a înlătura obstacolele, ultima însă, nu dorește să se conformeze hotărârilor și continuă să o ultragieze și să o amenințe cu răfuiala fizică. Astfel, urmare a celor expuse, la 19 septembrie 2016, de către agentul constatator al IP Hîncești Valeriu Deliu a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravneție nr. MAI03 484567 în privința Nadejdei Nicoreț, în baza prevederilor art. 78 alin. (2) Cod contravențional, fiindu-i aplicată sancțiunea cu amendă în mărime de 30 de u.c., echivalentul a 600 de lei.

La 23 noiembrie 2016, Nadejda Nicoreț a depus contestație împotriva procesului-verbal contravențional și a deciziei agentului constatator, iar prin hotărârea nr. 5r-136/2016 din 25 ianuarie 2016 a Judecătoriei Hîncești, a fost admisă din alte motive contestația depusă de către Nadejda Nicoreț și anulat procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03 484567 și decizia de sancționare din 19 septembrie 2016 privind atragerea Nadejdei Nicoreț la 2 răspundere contravențională din motivul nulității procesului-verbal cu privire la contravenție.

În motivarea soluției de admitere a contestației și anulare a procesului-vrebal cu privire la contravenție instanța de judecată a constatat că agentul constatator la întocmirea procesului-verbal a admis încălcări de procedură, care în corespundere cu prevederile art. 443 Cod contravențional, duc la nulitatea actului de acuzare, or, contrar dispozițiilor menționate, agentul constatator a omis încadrarea juridică pentru fapta imputată. Urmare a celor menționate, a remarcat că este în drept de a cere despăgubire pecuniară pentru fapta ilicită a Nadejdei Nicoreț, prin care ultima i-a provocat numeroase suferințe psihice etalate prin lezarea sănătății, onoarei, demnității, reputației personale, precum și violarea locuinței.

Astfel, reieșind din gravitatea faptei ilicite și urmările suportate prejudiciul moral cauzat îl estimează în cuantum de 55200 de lei. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 1422 alin. (1), 1423 alin. (1) Cod civil, art. 85 alin. (4), 172-173 CPC, pct. 6 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 9 din 9 octombrie 2006 cu privire la aplicarea de către instanțele de judecată a legislației ce reglementează repararea prejudiciului moral. A solicitat admiterea cererii reconvenționale, constatarea faptei ilicite a Nadejdei Nicoreț, încasarea din contul Nadejdei Nicoreț în beneficiul său a sumei de 55200 de lei cu titlul de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 12 iulie 2018 a Judecătoriei Hîncești sediul Central, a fost admisă parțial acțiunea înaintată de Nadejda Nicoreț. A fost încasată din contul Ninei Negru în beneficiul Nadejdei Nicoreț suma de 5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. A fost încasată din contul Ninei Negru în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 100 de lei pentru capătul de cerere ce vizează încasarea prejudiciului moral. În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată. A fost admisă parțial cererea reconvențională înaintată de Nina Negru. A fost încasată din contul Nadejdei Nicoreț în beneficiul Ninei Negru suma de 5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2000 de lei.

A fost încasată din contul Nadejdei Nicoreț în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 100 de lei pentru capătul de cerere ce vizează încasarea prejudiciului moral. În rest, a fost respinsă cererea reconvențională ca neîntemeiată. Prin încheierea din 6 septembrie 2018 a Judecătoriei Hîncești sediul Central, a fost corectată omisiunea evidentă din dispozitivului hotărârii nr. 2-824/18 din 12 iulie 2017 a Judecătoriei Hîncești sediul Central. A fost substituit numărul dosarului „2-824/18” și anul pronunțării dispozitivului hotărârii „12 iulie 2017” cu indicarea corectă „2-824/17” și „12 iulie 2018”. Prin decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Nadejda Nicoreț și menținută hotărârea primei instanțe.

3 La 25 martie 2019, Nadejda Nicoreț a declarat recurs împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a cerințelor înaintate de ea și respingerea cerințelor înaintate de Nina Negru. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, menționând că textul acesteia de fapt nu diferă de textul hotărârii primei instanțe. Atât hotărârea primei instanțe, cât și decizia instanței de apel sunt bazate pe argumentele intimatei, care afirmă în cererea reconvențională că dânsa și fiica ei Aliona Ivanova au pătruns în ograda ei, la 7 septembrie 2016 și au maltratat-o.

A remarcat că în dosarul civil sunt probe scrise, recunoscute și de Nina Negru precum că conflictul între ele a avut loc lângă gardul de plasa de metal, cu înălțimea de circa 1 m, care desparte gospodăriile lor. Astfel, în acea zi, dânsa nu a pătruns pe teritoriul intimatei și nici Nina Negru nu a pătruns pe teritoriul ei, iar fiica Aliona Ivanova, la momentul conflictului, vopsea gardul spre drum al gospodăriei și nu are careva tangență cu conflictul. Instanța de apel în decizia contestată a menționat precum că dânsa în ședința instanței de apel nu sa prezentat, deși a fost legal citată despre data și ora ședinței de judecată, totuși, dânsa a fost la ședințele instanței, se afla lângă avocatul său care dădea explicații instanței.

A obiectat că instanța de judecată a aplicat eronat normele de drept material și normele de drept procedural. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 25 martie 2019 împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

4 Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Nadejda Nicoreț nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Nadejda Nicoreț, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Nadejda Nicoreț ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Nadejda Nicoreț se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Svetlana Filincova Dumitru Mardari 5