ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 22.05.2019

2ra-958/19 — cu privire la repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

HOTĂRÂRE
22.05.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
cu privire la repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată
Temei legal
Temeiurile declarării recursului
Citează această cauză
2ra-958/19 — cu privire la repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-958/19

Prima instanță: Judecătoria Hîncești sediul Central (jud. L. Roic-Botezatu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci)

22 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Nadejda

Nicoreț

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Nadejdei Nicoreț

împotriva Ninei Negru cu privire la repararea prejudiciului material și prejudiciului

moral și

cererea reconvențională a Ninei Negru, reprezentată de avocatul Alexandru

Tonu împotriva Nadejdei Nicoreț cu privire la repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Nadejda Nicoreț și menținută hotărârea din 12 iulie

2018 a Judecătoriei Hîncești sediul Central

constată:

La 20 iulie 2017, Nadejda Nicoreț a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ninei Negru cu privire la repararea prejudiciului material și prejudiciului

moral.

În motivarea acțiunii a invocat că la 7 septembrie 2016, aproximativ la ora

16:00, dânsa se afla la domiciliul său în sat. XXXXX r-nul XXXXX și împreună

cu fiica sa Aliona Ivanova, vopseau gardul care desparte gospodăria ce-i aparține

de drumul public, fiind în ograda curții.

Vecina Nina Negru, fiind în stare de ebrietate, din intenții huliganice,

aflându-se în ograda sa, a început să arunce cu pietre în ea, înjurând-o cu diferite

cuvinte murdare, apoi a luat o căldare, în care era apă și a răsturnat-o peste ea.

A relatat că pârâta s-a apropiat de gard, unde dânsa se afla și a apucat-o cu

mâinile de gât, zicându-i: „Te mântui”.

1

Ca urmare, Nina Negru i-a rupt lănțișorul de aur, aducându-i un prejudiciu

de 5000 de lei și flanela costul căreia constituie 200 de lei, a lovit-o și cu pumnii pe

diferite părți ale corpului, liniștindu-se numai după ce a intervenit soțul.

Din cauza atacului Ninei Negru asupra sa, dânsa și-a dereglat sănătatea,

fiindu-i cauzate suferințe morale atât ei, cât și copiilor săi, pe care le estimează în

cuantum de 50000 de lei.

Pentru acțiunile sale, la 15 septembrie 2016, de către agentul constatator,

Nina Negru a fost recunoscută vinovată de comiterea contravenției prevăzute la

art. 78 alin. (2) Cod contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 30 de unități convenționale.

Nefiind de acord cu actul procesual întocmit de agentul constatator, Nina

Negru l-a contestat în instanța de judecată, care la 20 martie 2017 a respins

contestația ultimei, iar hotărârea a intrat în vigoare.

La 2 iunie 2017, a expediat în adresa pârâtei o cerere prealabilă, prin

intermediul poștei, cu aviz recomandat, prin care a solicitat achitarea benevolă a

prejudiciului material și prejudiciului moral cauzat, însă fără niciun rezultat.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 7, 38, 85 alin. (1) lit. a),

166-167 CPC, art. 1398 alin. (1), (2), 1416, 1422-1423 Cod civil.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul pârâtei în beneficiul său a

prejudiciului material în mărime de 5200 de lei și a prejudiciului moral în mărime

de 50000 de lei.

La 21 martie 2018, Nina Negru, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu a

depus cerere reconvențională împotriva Nadejdei Nicoreț cu privire la repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că la 7 septembrie 2016,

aproximativ pe la orele 16:00, aflându-se la domiciliul său în sat. XXXXX

r-nul XXXXX, contrar voinței sale, în curtea casei a intrat vecina Nadejda Nicoreț

care i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului,

cauzându-i leziuni corporale neînsemnate.

În timpul maltratării sale de către Nadejda Nicoreț și fiica acesteia Aliona

Ivanova ea doar s-a apărat.

A precizat că este în relații ostile cu Nadejda Nicoreț, deoarece există

hotărâri judecătorești definitive și irevocabile cu privire la obligarea ultimei de a

înlătura obstacolele, ultima însă, nu dorește să se conformeze hotărârilor și

continuă să o ultragieze și să o amenințe cu răfuiala fizică.

Astfel, urmare a celor expuse, la 19 septembrie 2016, de către agentul

constatator al IP Hîncești Valeriu Deliu a fost întocmit procesul-verbal cu privire la

contravneție nr. MAI03 484567 în privința Nadejdei Nicoreț, în baza prevederilor

art. 78 alin. (2) Cod contravențional, fiindu-i aplicată sancțiunea cu amendă în

mărime de 30 de u.c., echivalentul a 600 de lei.

La 23 noiembrie 2016, Nadejda Nicoreț a depus contestație împotriva

procesului-verbal contravențional și a deciziei agentului constatator, iar prin

hotărârea nr. 5r-136/2016 din 25 ianuarie 2016 a Judecătoriei Hîncești, a fost

admisă din alte motive contestația depusă de către Nadejda Nicoreț și anulat

procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03 484567 și decizia de

sancționare din 19 septembrie 2016 privind atragerea Nadejdei Nicoreț la

2

răspundere contravențională din motivul nulității procesului-verbal cu privire la

contravenție.

În motivarea soluției de admitere a contestației și anulare a procesului-vrebal

cu privire la contravenție instanța de judecată a constatat că agentul constatator la

întocmirea procesului-verbal a admis încălcări de procedură, care în corespundere

cu prevederile art. 443 Cod contravențional, duc la nulitatea actului de acuzare, or,

contrar dispozițiilor menționate, agentul constatator a omis încadrarea juridică

pentru fapta imputată.

Urmare a celor menționate, a remarcat că este în drept de a cere despăgubire

pecuniară pentru fapta ilicită a Nadejdei Nicoreț, prin care ultima i-a provocat

numeroase suferințe psihice etalate prin lezarea sănătății, onoarei, demnității,

reputației personale, precum și violarea locuinței.

Astfel, reieșind din gravitatea faptei ilicite și urmările suportate prejudiciul

moral cauzat îl estimează în cuantum de 55200 de lei.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 1422 alin. (1), 1423

alin. (1) Cod civil, art. 85 alin. (4), 172-173 CPC, pct. 6 din Hotărârea Plenului

Curții Supreme de Justiție nr. 9 din 9 octombrie 2006 cu privire la aplicarea de

către instanțele de judecată a legislației ce reglementează repararea prejudiciului

moral.

A solicitat admiterea cererii reconvenționale, constatarea faptei ilicite a

Nadejdei Nicoreț, încasarea din contul Nadejdei Nicoreț în beneficiul său a sumei

de 55200 de lei cu titlul de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 12 iulie 2018 a Judecătoriei Hîncești sediul Central, a fost

admisă parțial acțiunea înaintată de Nadejda Nicoreț.

A fost încasată din contul Ninei Negru în beneficiul Nadejdei Nicoreț suma

de 5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

A fost încasată din contul Ninei Negru în beneficiul statului taxa de stat în

sumă de 100 de lei pentru capătul de cerere ce vizează încasarea prejudiciului

moral.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

A fost admisă parțial cererea reconvențională înaintată de Nina Negru.

A fost încasată din contul Nadejdei Nicoreț în beneficiul Ninei Negru suma

de 5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și cheltuielile de asistență

juridică în mărime de 2000 de lei.

A fost încasată din contul Nadejdei Nicoreț în beneficiul statului taxa de stat

în sumă de 100 de lei pentru capătul de cerere ce vizează încasarea prejudiciului

moral.

În rest, a fost respinsă cererea reconvențională ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 6 septembrie 2018 a Judecătoriei Hîncești sediul Central,

a fost corectată omisiunea evidentă din dispozitivului hotărârii nr. 2-824/18 din

12 iulie 2017 a Judecătoriei Hîncești sediul Central.

A fost substituit numărul dosarului „2-824/18” și anul pronunțării

dispozitivului hotărârii „12 iulie 2017” cu indicarea corectă „2-824/17” și „12 iulie

2018”.

Prin decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Nadejda Nicoreț și menținută hotărârea primei instanțe.

3

La 25 martie 2019, Nadejda Nicoreț a declarat recurs împotriva deciziei din

29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

parțială a hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei

noi decizii de admitere integrală a cerințelor înaintate de ea și respingerea

cerințelor înaintate de Nina Negru.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

menționând că textul acesteia de fapt nu diferă de textul hotărârii primei instanțe.

Atât hotărârea primei instanțe, cât și decizia instanței de apel sunt bazate pe

argumentele intimatei, care afirmă în cererea reconvențională că dânsa și fiica ei

Aliona Ivanova au pătruns în ograda ei, la 7 septembrie 2016 și au maltratat-o.

A remarcat că în dosarul civil sunt probe scrise, recunoscute și de Nina

Negru precum că conflictul între ele a avut loc lângă gardul de plasa de metal, cu

înălțimea de circa 1 m, care desparte gospodăriile lor.

Astfel, în acea zi, dânsa nu a pătruns pe teritoriul intimatei și nici Nina

Negru nu a pătruns pe teritoriul ei, iar fiica Aliona Ivanova, la momentul

conflictului, vopsea gardul spre drum al gospodăriei și nu are careva tangență cu

conflictul.

Instanța de apel în decizia contestată a menționat precum că dânsa în ședința

instanței de apel nu sa prezentat, deși a fost legal citată despre data și ora ședinței

de judecată, totuși, dânsa a fost la ședințele instanței, se afla lângă avocatul său

care dădea explicații instanței.

A obiectat că instanța de judecată a aplicat eronat normele de drept material

și normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 25 martie 2019 împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții

de Apel Chișinău în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

4

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Nadejda Nicoreț nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Nadejda Nicoreț, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Nadejda Nicoreț ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Nadejda Nicoreț se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-12-23
0,94
2ra-1575/20 — demolarea gardului si incasarea sumei
Dosarul nr. 2ra-1575/20 Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central (jud: N. Berbec) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, Iu. Cotruță, V. Mihaila) Î N C H E I E R E 23 decembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul civi
CSJ 2018-08-22
0,93
2ra-1673/18 — constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului, material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată
Dosarul nr. 2ra-1673/18 Instanţa de fond: Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani – N. Pasecinic Instanţa de apel: CA Chișinău – V. Sîrbu, V. Mihaila, A. Minciuna ÎNCHEIERE 22 august 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contenci
CSJ 2020-06-17
0,93
2ra-815/20 — Încasarea prejudiciului cauzat
Dosarul nr.2ra-815/20 Prima instanţă: Judecătoria Străşeni, sediul Central, judecător: T. Andronic Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău, judecători: A. Panov, I. Ţurcan, L. Pruteanu ÎNCHEIERE 17 iunie 2020 mun. Chişinău Colegiul Civil,
CSJ 2019-05-15
0,93
2ra-902/19 — constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral
Dosarul nr. 2ra-902/19 Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani) O. Parfeni Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) E. Clim, B. Bîrcă, S. Iorgov ÎNCHEIERE 15 mai 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contenc
CSJ 2016-11-09
0,93
2r-920/16 — repararea prejudiciului material și moral
prima instanţă: A. Donos 2r-920/16 instanţa de apel: A. Gheorghieş, A. Toderaş, A. Albu DECIZIE 09 noiembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte
Sursă