3ra-395/19 — contestarea actului administrativ

3ra-395/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-395/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: C. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Pahopol, V. Negru, A. Bostan)

ÎNCHEIERE

22 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Comunitatea religioasă Parohia

Ortodoxă Română „Sf. Ilie”, reprezentată de avocatul Sergiu Cușnir,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Comunitatea religioasă Parohia Ortodoxă Română „Sf. Ilie” împotriva Primăriei mun.

Chișinău și Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Comunitatea religioasă Parohia Ortodoxă Română „Sf. Ilie”,

a fost casată hotărârea din 13 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a

fost emisă o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă:

La data de 02 martie 2017, Comunitatea religioasă Parohia Ortodoxă Română „Sf.

Ilie” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău și

Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la data de 30 mai 2013, Consiliul

municipal Chișinău a adoptat decizia nr. 5/21, prin care a decis proiectarea și construirea

unei clădiri auxiliare pe terenul aferent Liceului Teoretic cu Profil de Arte „M.

Berezovschi” din str. Igor Vieru, 5/2, mun. Chișinău (nr. cadastral XXXXX), transmis în

folosință Direcției educație, tineret și sport sectorul Ciocana.

Conform pct. 2 din decizie, a fost desemnată Direcția construcții capitale în calitate

de beneficiar, Liceul Teoretic cu Profil de Arte „M. Berezovschi” în calitate de

coordonator, iar Comunitatea religioasă Parohia Ortodoxă Română „Sf. Ilie” – investitor

al lucrărilor de proiectare și construire a clădirii respective. Cheltuielile pentru lucrările

de proiectare, de construire și de recepție a obiectivului vor fi acoperite de Comunitatea

religioasă Parohia Ortodoxă Română „Sf. Ilie” și din contul altor surse donate. Iar, pct.

3.1 stipula că beneficiarul se obligă să obțină, în modul stabilit, de la Direcția generală

1

arhitectură, urbanism și relații funciare certificatul de urbanism pentru proiectare.

A menționat că prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 9/77 din 18

decembrie 2013 „Cu privire la operarea unor modificări și completări în decizia

Consiliului municipal Chișinău nr. 5/21 din 30 mai 2013”, pct. 2 din decizia nr. 5/21 a

fost expus într-o nouă redacție, fiind desemnată Comunitatea religioasă Parohia Ortodoxă

Română „Sf. Ilie” în calitate de beneficiar și investitor al lucrărilor de proiectare și

construire a Centrului de educație religioasă, moral-spirituală și filantropică, iar Liceul

Teoretic cu Profil de Arte „M. Berezovschi” în calitate de coordonator. Totodată, a fost

introdus un subpunct nou 3.5 cu următorul conținut: beneficiarul se obligă să înregistreze

(greveze) la Oficiul Cadastral Chișinău pe numele Comunității religioase Parohia

Ortodoxă Română „Sf. Ilie”, dreptul de folosință și posesie neîntreruptă și perpetuă

asupra Centrului de educație religioasă, moral-spirituală și filantropică din str. Igor Vieru,

5/2, mun. Chișinău (nr. cadastral XXXXX).

Reclamanta a invocat că decizia nr. 9/77 din 18 decembrie 2013 a fost contestată

în instanța de judecată de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, iar prin

hotărârea din 09 aprilie 2015 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, menținută prin decizia

din 24 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea a fost respinsă ca nefondată.

Decizia instanței de apel a devenit definitivă și executorie la data emiterii, nefiind

contestată de niciuna dintre părți.

A susținut că la data de 30 septembrie 2016 a depus la Primăria mun. Chișinău o

cerere, prin care a solicitat eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectarea

Centrului de educație religioasă, moral-spirituală și filantropică. La 13 decembrie 2016 a

primit răspunsul Direcției Generale Arhitectură Urbanism și Relații Funciare, prin care i

s-a comunicat că a fost înaintată o notă informativă Primăriei mun. Chișinău cu referire

la oportunitatea eliberării certificatului de urbanism pentru proiectare solicitat și după

obținerea rezoluției primăriei, va fi informată suplimentar despre rezultatul final.

Comunitatea religioasă Parohia Ortodoxă Română „Sf. Ilie” a afirmat că la data de

23 decembrie 2016 și 26 decembrie 2016 a expediat cereri în adresa Oficiului teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat și respectiv, Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun.

Chișinău, prin care a reiterat necesitatea respectării deciziilor Consiliului mun. Chișinău

nr. 5/21 30 mai 2013 și nr. 9/77 din 18 decembrie 2013. De la Oficiul teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat a primit răspuns la 27 decembrie 2016, fiind înștiințată despre

readresarea cererii la Primăria mun. Chișinău pentru soluționare.

Astfel, la data de 09 februarie 2017 a primit răspunsul Primăriei mun. Chișinău nr.

02-111/9306/16, prin care i-a fost refuzată eliberarea certificatului de urbanism pentru

proiectare, din motivul că nu poate fi beneficiar al lucrărilor de proiectare și construcție

a Centrului de educație religioasă, moral-spirituală și filantropică, deoarece nu este

posesor al terenului cu nr. cadastral XXXXX, care ține de domeniul public al unității

administrativ-teritoriale, fiind proprietatea municipiului Chișinău.

Consideră că refuzul Primăriei mun. Chișinău în eliberarea certificatului de

urbanism pentru proiectare este neîntemeiat și ilegal, în condițiile în care calitatea de

beneficiar al lucrărilor de proiectare și construcție revine persoanei juridice căreia îi

aparțin mijloacele financiare și care va folosi nemijlocit construcția. Atât în decizia nr.

5/21 din 30 mai 2013, cât și decizia nr. 9/77 din 18 decembrie 2013, a fost indicat expres

2

că cheltuielile de proiectare și construcție vor fi acoperite integral de comunitatea

religioasă, mijloacele financiare fiind adunate din contul donațiilor enoriașilor.

A specificat că atribuirea calității de beneficiar al lucrărilor de proiectare și

construcție nu determină regimul juridic al construcției, ci urmărește simplificarea

efectuării lucrărilor de proiectare și construire, precum și achitarea directă a tuturor

cheltuielilor. La eliberarea certificatului de urbanism au fost depuse toate actele necesare,

or, în caz contrar, cererea și actele anexate urmau să-i fie restituite.

Prin urmare, refuzul în eliberarea certificatului de urbanism este ilegal și

neîntemeiat, deoarece Primăria mun. Chișinău prin referința depusă în cadrul litigiului cu

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a statuat că deciziile contestate sunt

legale, respectiv solicită menținerea acestora, totodată indicând asupra faptului că prin

înregistrarea dreptului de folosință, posesie neîntreruptă și perpetuă, conform art. 31 alin.

(4) al Constituției Republicii Moldova, Consiliul mun. Chișinău a garantat neamestecul

organelor de stat în activitatea Comunității religioase Parohia Ortodoxă Română „Sf.

Ilie”, întrucât cultele religioase sunt autonome, separate de stat și se bucură de sprijinul

acestuia.

Reclamanta a indicat că în motivarea refuzului la eliberarea certificatului de

urbanism pentru proiectare, Primăria mun. Chișinău a făcut trimitere la art. 10 din Legea

privind administrarea și deetatizarea proprietății publice nr. 121 din 04 mai 2017, care nu

este aplicabil la caz. Mai mult ca atât, prin decizia irevocabilă a instanței de apel din 24

noiembrie 2015, decizia nr. 5/21 din 30 mai 2013, cât și decizia nr. 9/77 din 18 decembrie

2013, au fost menținute fără modificări.

A solicitat obligarea pârâților de a elibera certificatul de urbanism pentru proiectare

privind construirea Centrului de educație religioasă, moral-spirituală și filantropică, situat

pe str. Igor Vieru, 5/2, mun. Chișinău și încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

Prin hotărârea din 13 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de Comunitatea religioasă Parohia Ortodoxă Română „Sf. Ilie” a fost

respinsă ca tardivă.

Instanța de fond a conchis că la caz, termenul de soluționare a cererii privind

eliberarea certificatului de urbanism este de 30 de zile lucrătoare conform art. 5 alin. (2)

din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, adică până la data de

14 noiembrie 2016 și respectiv, cererea prealabilă privind soluționarea dreptului pretins

și eliberarea certificatului de urbanism urma a fi depusă până la 14 decembrie 2016,

termenul limită pentru înaintarea acțiunii în instanța de judecată fiind 14 februarie 2017.

Prin urmare, Comunitatea religioasă Parohia Ortodoxă Română „Sf. Ilie” a omis termenul

de adresare în instanța de contencios administrativ prevăzut de art. 17 din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, cererea de chemare în

judecată fiind depusă abia la 02 martie 2017.

Prin decizia din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Comunitatea religioasă Parohia Ortodoxă Română „Sf. Ilie”, a fost casată

hotărârea din 13 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o

nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a menționat că, acțiunea Comunității

religioase Parohia Ortodoxă Română „Sf. Ilie” a fost depusă în instanța de judecată la

3

data de 02 martie 2017, respectiv termenul stipulat în art. 17 alin. (1) lit. b) din Legea

contenciosului administrativ a fost respectat, iar concluziile instanței de fond despre

tardivitatea acțiunii sunt eronate. Or, în ipoteza în care niciuna din părți nu a confirmat

recepționarea răspunsului Primăriei mun. Chișinău din 31 ianuarie 2017 la o anumită

dată, chiar și în situația începerii curgerii termenului de adresare în instanța de contencios

administrativ de la data întocmirii răspunsului autorității publice – 31 ianuarie 2017,

termenul de 30 zile pentru sesizarea instanței de contencios administrativ la caz expira la

data de 02 martie 2017 - dată la care a și fost înregistrată acțiunea în Judecătoria Chișinău,

sediul Centru.

Totodată, Curtea de Apel Chișinău a constatat că, instanța de fond eronat a aplicat

termenul de prescripție în temeiul art. 5 al Legii privind autorizarea executării lucrărilor

de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010, care prevede că certificatul de urbanism pentru

proiectare se elaborează și se eliberează solicitantului (beneficiarului) în cel mult 30 de

zile lucrătoare, or, acest termen se referă la elaborarea și eliberarea certificatului de

urbanism solicitantului, și nu constituie un termen de prescripție cert stabilit de legiuitor

cu privire la adresarea în instanța de contencios administrativ.

Cu referire la fondul cauzei, instanța de apel a conchis că, Comunitatea religioasă

Parohia Ortodoxă Română „Sf. Ilie” nu poate avea calitatea de beneficiar al construcției,

deoarece nu este posesor al terenului, întrucât după cum rezultă din materialele cauzei,

proprietar al terenului cu nr. cadastral XXXXX amplasat în mun. Chișinău, str. I. Vieru,

5/2 este municipiul Chișinău în baza deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 6/19-1 din 25

octombrie 2012, iar Direcția Generală Educație, Știință, Tineret și Sport a Consiliului

mun. Chișinău are doar dreptul de folosință asupra temeiului respectiv – deținând în acest

sens și titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, care a fost înregistrat în

Registrul bunurilor imobile la 16 ianuarie 2013.

În concluzie, Curtea de Apel Chișinău a relevat că Primăria mun. Chișinău

întemeiat a respins solicitarea Comunității religioase Parohia Ortodoxă Română ”Sf. Ilie”

cu privire la eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare privind construirea

Centrului de educație religioasă, moral-spirituală și filantropică, care urmează a fi edificat

pe terenul aferent Liceului Teoretic cu Profil de Arte „M. Berezovschi” din str. Igor

Vieru, 5/2 conform deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 9/77 din 18 decembrie

2013 „Cu privire la operarea unor modificări și completări în decizia Consiliului

municipal Chișinău nr. 5/21 din 30 m ai 2013”, deoarece aceasta contravine prevederilor

legale.

La data de 07 februarie 2019 Comunitatea religioasă Parohia Ortodoxă Română

„Sf. Ilie”, reprezentată de avocatul Sergiu Cușnir, a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 06 noiembrie 2018

a Curții de Apel Chișinău în partea respingerii acțiunii ca neîntemeiată și pronunțarea

unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a reiterat aceleași argumente care au fost susținute și în

instanțele ierarhic inferioare, insistând asupra faptului că, instanța de apel în ședința de

judecată din 06 noiembrie 2018 a examinat doar chestiunea privind respectarea

termenului de depunere a acțiunii în instanța de judecată, lipsind astfel partea apelantă de

posibilitatea de a pune în discuție fondul cauzei, de a-și expune opinia asupra problemelor

4

de fapt și drept și de a fi verificate probele anexate la dosar, fapt ce atestă încălcarea art.

26 din Codul de procedură civilă.

A afirmat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și anume,

prevederile Legii privind autorizarea lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010.

De asemenea, Curtea de Apel Chișinău nu a ținut cont de hotărârea din 09 aprilie 2015 a

Judecătoriei Centru mun. Chișinău și decizia din 24 noiembrie 2015 a Curții de Apel

Chișinău, cât și de prevederile art. 15 alin. (4) și (6) din Legea privind libertatea de

conștiință, de gândire și de religie nr. 125 din 11 mai 2007.

Examinând admisibilitatea recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în

conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede astfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 06 noiembrie

2018.

Decizia instanței de apel redactată integral a fost expediată în adresa părților la data

de 07 decembrie 2018, potrivit scrisorii de însoțire nr. 12758 (f.d. 127) și a fost publicată

pe pagina web a Curții de Apel Chișinău în aceeași zi, fiind recepționată de către

reprezentantul Comunității religioase Parohia Ortodoxă Română „Sf. Ilie”, avocatul

Sergiu Cușnir la data de 11 decembrie 2018 (f.d. 135).

Astfel, recursul, depus la data de 07 februarie 2019 de Comunitatea religioasă

Parohia Ortodoxă Română „Sf. Ilie”, reprezentată de avocatul Sergiu Cușnir, este în

termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

5

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce

la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Comunitatea religioasă Parohia

Ortodoxă Română „Sf. Ilie”, reprezentată de avocatul Sergiu Cușnir, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

6

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de Comunitatea

religioasă Parohia Ortodoxă Română „Sf. Ilie”, reprezentată de avocatul Sergiu Cușnir,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

recursul depus de Comunitatea religioasă Parohia Ortodoxă Română „Sf. Ilie”,

reprezentată de avocatul Sergiu Cușnir, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art.

270 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Comunitatea religioasă Parohia Ortodoxă Română „Sf. Ilie”,

reprezentată de avocatul Sergiu Cușnir, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

7