3ra-375/19 — contestarea actului administrativ

3ra-375/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3ra-375/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (O.Cojocaru)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N.Simciuc, I.Țurcan, Iu.Cotruță)

Î N C H E I E R E

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Primarul General interimar al

municipiului Chișinău, Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Angela Neniță și

de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Avantaj Grup Construct”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Chișca Vasile împotriva Primăriei și a Consiliului municipal Chișinău, intervenient

accesoriu Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.55/497, Societatea cu

Răspundere Limitată „Avantaj Grup Construct” cu privire la contestarea actelor

administrative,

împotriva deciziei din 19 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care au

fost respinse apelurile declarate de Primarul General al municipiului Chișinău,

Consiliul municipal Chișinău și Societatea cu Răspundere Limitată „Avantaj Grup

Construct” și a fost menținută hotărârea din 22 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani,

c o n s t a t ă:

La data de 24 octombrie 2017 reclamantul Chișca Vasile a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Primăriei și Consiliul mun. Chișinău, intervenient

accesoriu Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/497, SRL „Avantaj Grup

Construct” solicitând anularea autorizației de construire nr.128-c/17 din 12 aprilie

2017 și a certificatului de urbanism pentru proiectare nr.691/16 din 23 noiembrie

2016, privind executarea lucrărilor de reconstrucție a blocului de locuințe cu numărul

cadastral 0100412140.01, situat în XXXXX cu nivelul pe verticală P+E, cu

construirea unor anexe autoportante pe perimetrul acestuia și supraetajare până la

P+9E, ca fiind ilegale.

În motivarea acțiunii reclamantul Chișca Vasile a indicat, că este proprietarul

imobilului locativ situat în XXXXX, format din teren pentru construcții cu suprafața

de 0,052 ha, număr cadastral YYYYY și casa individuală de locuit cu suprafața de

1

145,4 m.p. În nemijlocita apropiere de imobilul reclamantului, pe adresa XXXXX

este situat un bloc locativ cu două nivele, care este amplasat pe terenul cu numărul

cadastral YYYYY cu suprafața de 0,0361 ha. Terenul aferent blocului locativ

constituie proprietate municipală.

A indicat că la sfârșitul lunii august 2017 de către persoane necunoscute, fără

instalarea panoului informativ, a fost montat un gard provizoriu pe perimetrul

terenului de aproximativ 20 de ari, inclusiv, fiind cuprins și terenul cu numărul

cadastral XXXXX cu suprafața de 0,0361 ha, acest gard blocând în totalitate accesul

la exploatarea terenului și construcției sale din partea stângă laterală a imobilului.

A comunicat reclamantul că pentru a se informa referitor la temeiul instalării

gardului de protecție, la data de 29 august 2017 a depus la Primăria mun. Chișinău

petiția, prin care a solicitat eliberarea informației și a actelor administrative

justificative. La data de 11 septembrie 2017 a recepționat actele administrative

contestate.

La data de 14 septembrie 2017, prin intermediul reprezentantului său a depus

cererea prealabilă, prin care a solicitat revocarea în tot a actelor administrative

contestate, iar la 02 octombrie 2017, a recepționat răspunsul la cererea prealabilă,

fiindu-i adusă la cunoștință dispoziția Primarului General interimar al mun. Chișinău

nr.939-d din 27 septembrie 2017, prin care au fost sistate lucrările de construcție și

valabilitatea autorizației de construire nr.128-c/17 din 12 aprilie 2017 eliberată

Asociației de Coproprietari în Condominiu nr.55/497 și SRL ”Avantaj Grup

Construct” pentru reconstrucția blocului de locuințe cu numărul cadastral ZZZZZ,

situat în XXXXX cu construirea unor anexe autoportante pe perimetrul acestuia, până

la înlăturarea neconformităților depistate, stabilirea relațiilor funciare asupra terenului

aferent, conform legislației în vigoare și aplanarea conflictului cu locatarii din

adiacență.

A declarat reclamantul, că necătând la faptul, că Primăria mun. Chișinău parțial a

reacționat la cererea prealabilă, fiind emisă dispoziția nr.939-d din 27 septembrie

2017, nu este mulțumit de răspunsul primit, deoarece actele administrative contestate

sunt ilegale și lovite de nulitate absolută.

A învederat reclamantul, că Primăria mun. Chișinău a recunoscut, că la eliberarea

actelor administrative a încălcat legea, deoarece la acel moment lipseau relațiile

funciare asupra terenului aferent blocului locativ din XXXXX și au fost încălcate

normativele în vigoare la amplasarea obiectivului, însă aceste temeiuri duc la nulitatea

actelor administrative și nicidecum la sistarea valabilității lor.

A susținut reclamantul, că la emiterea certificatului de urbanism și autorizației de

construire contestate, de către Primăria mun. Chișinău a fost încălcat în mod

inadmisibil regimul urbanistic-arhitectural, deoarece prin actele permisive s-a

autorizat edificarea unui bloc locativ cu 10 etaje cu înălțimea de 33 metri pe verticală,

într-o zonă unde sunt amplasate subzone rezidențiale de tipul ”R2” și ”R3”, iar

construcția unui bloc cu 10 etaje chiar lângă casa de locuit a acestuia, îi va afecta grav

dreptul de proprietate privată. A fost încălcată flagrant legislația, care reglementează

regimul juridic al proprietății publice, fiindcă terenul cu numărul cadastral XXXXX,

2

care face parte din domeniul public al municipiului Chișinău, fără decizia consiliului

local, fără petrecerea licitației, fără încheierea unui contract de concesionare, arendă

sau locațiune, practic a fost donat SRL ”Avantaj Grup Construct”, deposedarea fiind

camuflată prin eliberarea certificatului de urbanism și autorizației de construcție

chipurile pentru reconstrucția unui bloc locative. Totodată, Primăria mun. Chișinău a

pierdut o porțiune însemnată de teren public în scopuri pur comerciale, care nu vor

aduce beneficii municipalității, iar Primarul municipiului Chișinău nu a fost în drept

să elibereze nici certificatul de urbanism și nici autorizația de construcție, fără decizia

consiliului local în acest sens.

La 21 noiembrie 2017 SRL „Avantaj Grup Construct” s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva Primarului general al municipiului Chișinău solicitând

anularea dispoziției nr.939-d din 27.09.2017 „Cu privire la sistarea lucrărilor de

construcție și valabilității autorizației de construire nr.128-c/17 din 12.04.2017”.

Prin încheierea din 27 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

cauzele au fost conexate într-o singură procedură.

Prin încheierea din 22 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

cererea depusă de SRL „Avantaj Grup Construct” împotriva Primarului general al

municipiului Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ a fost scoasă de

pe rol.

Prin hotărârea din 22 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani s-a

admis acțiunea. S-a anulat autorizația de construire nr.128-c/17 din 12 aprilie 2017 și

certificatul de urbanism pentru proiectare nr.691/16 din 23 noiembrie 2016, emise de

Primăria mun.Chișinău la solicitarea Asociației de Coproprietari în Condominiu

nr.55/497 și SRL ,,Avantaj Grup Construct” privind executarea lucrărilor de

reconstrucție a blocului de locuințe cu numărul cadastral ZZZZZ situat în mun.

XXXXX, cu nivelul pe verticală P+E, cu construirea unor anexe autoportante pe

perimetrul acestuia și supraetajarea până la P+9E, ca fiind ilegale.

Prin decizia din 19 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-au respins

apelurile declarate de Primarul General al municipiului Chișinău, Consiliul municipal

Chișinău și Societatea cu Răspundere Limitată „Avantaj Grup Construct” și a fost

menținută hotărârea din 22 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că conform Regulamentul local de

urbanism al orașului Chișinău zona ”Re” este zona de revitalizare, care cuprinde

terenuri care sunt subiect de dezvoltare viitoare. În acest caz regulamentul de zonare

se stabilește prin corespunderea tipului de funcțiune cu densitatea admisă în contextul

prevederilor prezentului regulament de zonare pentru funcțiuni rezidențiale,

comerciale și industriale. Zonele de tip Re sunt aprobate de către consiliul

municipiului pe baza Planului Urbanistic de Detaliu elaborat pentru cartierul care va

deveni subiect fie de revitalizare.

Conform Regulamentului, pentru codul ,,Re” vor fi întocmite planuri urbanistice

de detaliu cu respectarea condițiilor funcționale și de densitate prezentate la secțiunea

1, articolul 4, punctul B5 și B7.

Conform pct. B5 din regulament, Planul zonării cu acest cod conține terenuri

3

urbane destinate pentru investiții viitoare și pentru cele care sunt subiect de

revitalizare economică și socială. Sunt enumerate condițiile care trebuie respectate în

cazul unei zone de dezvoltare: trebuie precizată suprafața minimă de teren necesară

dezvoltării viitoare; proiectul trebuie să creeze un cadru stabil și acceptabil în ceea ce

privește caracterul zonei; proiectul trebuie să asigure norme privind spațiile libere, de

recreere și o rezervă pentru parcaje pe stradă, cel puțin echivalentă cu ceea ce prevede

norma pentru o astfel de funcțiune; proiectul trebuie să fie însoțit de planurile care vor

descrie folosința terenului, dimensiunile și amplasamentul structurilor propuse,

spațiile de parcare, amplasamentul altor funcțiuni necesare zonei, pe baza unor

informații pertinente privind nivelul de dotare al zonelor învecinate și a prognozei

creșterii populației; terenul ce va fi construit trebuie să fie clar din punct de vedere

juridic, fie în proprietatea aplicatului, fie într-o schemă de parteneriat; față de

funcțiunea rezidențială proiectul trebuie să asigure cu prioritate spații pentru funcțiuni

publice; elemente publicitare privind intenția de dezvoltare/revitalizare vor fi

prezentate în proiect.

În conformitate cu prevederile art.4 alin. (1) a Legii nr.163 din 09.07.2010

privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, certificatul de urbanism pentru

proiectare se elaborează în baza documentației de urbanism și de amenajare a

teritoriului de către organele locale de arhitectură și urbanism din cadrul

administrației publice locale.

Instanța de apel a menționat că certificatul de urbanism contestat a fost emis cu

încălcarea gravă a legislației, care reglementează regimul juridic al terenurilor

proprietate publică.

Astfel, conform certificatului de urbanism contestat rezultă, că blocul locativ care

va fi edificat pe str.XXXXX, 95 P+9E urmează a fi amplasat pe două terenuri, care

aparțin municipiului Chișinău, și anume terenul cu numărul cadastral ZZZZZ cu

suprafața de 0,0361 ha, care este aferent blocului locativ existent de P+E și care este

ocupat în întregime de construcție și terenul cu numărul cadastral ZZZZZ cu suprafața

de 0,5559 ha.

Conform schiței de proiect elaborate de SA „Tecton-Z”, rezultă că suprafața la

sol a construcției existente a blocului locativ din str. XXXXX este de 356 m.p., adică

ocupă în întregime suprafața terenul cu numărul cadastral XXXXX, iar suprafața la

sol a blocului locativ ce urmează a fi construit este de 1070 m.p., adică o diferență în

plus de 714 m.p., care urmează a fi valorificată din contul terenul cu numărul

cadastral ZZZZZ.

Totodată, instanța de apel a menționat, că potrivit proiectului este preconizat

amenajarea unui teren de joacă pentru copii și circa 24 locuri de parcare, care de

asemenea vor ocupa o suprafață considerabilă din terenul cu numărul cadastral

ZZZZZ.

Conform datelor din Registrul bunurilor imobile, terenul cu numărul cadastral

ZZZZZ, face parte din domeniul public al municipiului Chișinău.

Conform deciziei Consiliului mun. Chișinău nr.2/18-2 din 27 februarie 2014

despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Rîșcani, terenul cu

4

numărul cadastral ZZZZZ a fost determinat în domeniul public a municipiului

Chișinău cu destinația de uz public.

Instanța de apel a relatat, că în speță, s-au încălcat incontestabil toate normele

imperative precitate, care reglementează regimul juridic al proprietății publice,

deoarece terenul cu numărul cadastral ZZZZZ, care face parte din domeniul public al

municipiului Chișinău, fără decizia consiliului local, fără petrecerea licitației, fără

încheierea unui contract de concesionare, arendă sau locațiune, practic a fost transmis

în gestiunea economică a SRL ”Avantaj Grup Construct”, fără nici un temei legal.

Prin urmare, Primarul municipiului Chișinău nu a fost în drept să elibereze nici

certificatul de urbanism și nici autorizația de construcție, fără decizia consiliului local,

care ar fi stabilit regimul juridic al terenului aferent, proprietate municipală, domeniul

public.

Instanța de apel a indicat că la emiterea atât a certificatului de urbanism, cât și a

autorizației de construire contestate, de către Primăria mun. Chișinău a fost încălcat

regimul urbanistic-arhitectural, deoarece prin actele permisive s-a autorizat edificarea

unui bloc locativ cu 10 etaje cu înălțimea de 33 metri pe verticală, într-o zonă unde

sunt amplasate subzone rezidențiale de tipul ”R2” și ”R3”.

Din textul certificatului de urbanism nr.691/16 din 23 noiembrie 2016 rezultă, că

blocul de locuințe cu nivelul pe verticală P+E este amplasat în zona cu codul ”C2”,

dar aceasta este zona care se referă la activitatea comercială, însă blocul locativ P+9E,

care se preconizează a fi edificat, va fi amplasat inclusiv pe zona ”Re”.

De asemenea, instanța de apel a comunicat că conform raportului de expertiză

tehnică, s-a concluzionat, că este posibilă supraetajarea doar a 7 nivele, însă

autoritatea publică locală, fără careva argumentare și explicație, certifică și

autorizează supraetajarea cu 9 nivele, ceea ce vine în contradicție cu concluziile

expertului tehnic.

La 04 februarie 2019 Primarul General interimar al municipiului Chișinău și

Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Angela Neniță au declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei

din 19 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 22 martie 2018 a

Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate

eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia

să fie aplicată.

La 12 februarie 2019 Societatea cu Răspundere Limitată „Avantaj Grup

Construct” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea

recursului, casarea deciziei din 19 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a

hotărârii din 22 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani cu emiterea unei

noi hotărâri de respingere a acțiunii și de admitere a acțiunii depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Avantaj Grup Construct”.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat

5

toate circumstanțele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate

eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia

să fie aplicată.

A menționat recurentul că consideră eronată aprecierea instanței de apel privind

faptul că, certificatul de urbanism a fost eliberat fără acordul prealabil a reclamantului

Chișcă Vasile, deoarece, ultimul nu este vecin cu terenul asupra căruia s-a eliberat

certificatul de urbanism, și totodată nu a probat faptul că au fost sau pot fi atacate

careva interese nemijlocit ale lui Chișca Vasile în procesul executării lucrărilor de

construcție și în perioada exploatării obiectului construit.

S-a mai comunicat în recurs că la eliberarea autorizației de construcție au fost

prezentate toate actele prevăzute la art. 12 al Legii nr.163 din 09.07.2010 privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție.

La fel, nu au fost constatate sau prezentate careva abateri de la parametrii și

cerințele stabilite în certificatul de urbanism, autorizația de funcționare sau

documentația de proiect.

Totodată, conform Legii nr. 317 din 18 iulie 2003 privind actele normative ale

Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale, „actele

normative ale autorităților publice locale trebuie să corespundă în tocmai prevederilor

constituționale, legilor, precum și hotărârilor și ordonanțelor Guvernului”. Or,

reieșind din normele invocate mai sus, suspendarea - anularea autorizației de

construire foate fi aplicată doar pentru nerespectarea certificatului de urbanism pentru

proiectare și a documentației de proiect elaborate și verificate, fapt ce nu a fost

demonstrat.

Examinând admisibilitatea recursurilor, completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

După cum rezultă din speță litigiul a fost soluționat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de

10 februarie 2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea

în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

6

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

va aprecia condițiile de admisibilitate a recursurilor în conformitate cu prevederile art.

258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării

în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel a expediat în adresa recurenților copia

deciziei integrale la 21 ianuarie 2019 (f.d.183), însă la materialele dosarului nu se

regăsește dovada recepționării acesteia, din care considerente recursurile declarate la

data 04 februarie 2019 și 12 februarie 2019 se consideră a fi depuse în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2, 3) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a

temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată

instituit în conformitate cu alin.(2).

Examinând temeiurile recursurilor, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2,3) și (4) al

Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

7

recursurile depuse de Primarul General interimar al municipiului Chișinău, Consiliul

municipal Chișinău, reprezentați de Angela Neniță și de Societatea cu Răspundere

Limitată ,,Avantaj Grup Construct” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile depuse se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă

motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și

(4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio

referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, completul Colegiului consideră că recursurile

8

depuse de Primarul General interimar al municipiului Chișinău, Consiliul municipal

Chișinău, reprezentați de Angela Neniță și de Societatea cu Răspundere Limitată

,,Avantaj Grup Construct” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2,3,4) al Codului de procedură civilă și, drept urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ și

art. 433 lit. a) al Cod de procedură civilă, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile depuse de Primarul General interimar al municipiului Chișinău,

Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Angela Neniță și de Societatea cu

Răspundere Limitată ,,Avantaj Grup Construct” se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

9