3ra-375/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-375/19 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (O.Cojocaru) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N.Simciuc, I.Țurcan, Iu.Cotruță) Î N C H E I E R E 29 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Primarul General interimar al municipiului Chișinău, Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Angela Neniță și de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Avantaj Grup Construct”, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Chișca Vasile împotriva Primăriei și a Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.55/497, Societatea cu Răspundere Limitată „Avantaj Grup Construct” cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva deciziei din 19 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care au fost respinse apelurile declarate de Primarul General al municipiului Chișinău, Consiliul municipal Chișinău și Societatea cu Răspundere Limitată „Avantaj Grup Construct” și a fost menținută hotărârea din 22 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, c o n s t a t ă: La data de 24 octombrie 2017 reclamantul Chișca Vasile a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei și Consiliul mun.

Chișinău, intervenient accesoriu Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/497, SRL „Avantaj Grup Construct” solicitând anularea autorizației de construire nr.128-c/17 din 12 aprilie 2017 și a certificatului de urbanism pentru proiectare nr.691/16 din 23 noiembrie 2016, privind executarea lucrărilor de reconstrucție a blocului de locuințe cu numărul cadastral 0100412140.01, situat în XXXXX cu nivelul pe verticală P+E, cu construirea unor anexe autoportante pe perimetrul acestuia și supraetajare până la P+9E, ca fiind ilegale. În motivarea acțiunii reclamantul Chișca Vasile a indicat, că este proprietarul imobilului locativ situat în XXXXX, format din teren pentru construcții cu suprafața de 0,052 ha, număr cadastral YYYYY și casa individuală de locuit cu suprafața de 1 145,4 m.p.

În nemijlocita apropiere de imobilul reclamantului, pe adresa XXXXX este situat un bloc locativ cu două nivele, care este amplasat pe terenul cu numărul cadastral YYYYY cu suprafața de 0,0361 ha. Terenul aferent blocului locativ constituie proprietate municipală. A indicat că la sfârșitul lunii august 2017 de către persoane necunoscute, fără instalarea panoului informativ, a fost montat un gard provizoriu pe perimetrul terenului de aproximativ 20 de ari, inclusiv, fiind cuprins și terenul cu numărul cadastral XXXXX cu suprafața de 0,0361 ha, acest gard blocând în totalitate accesul la exploatarea terenului și construcției sale din partea stângă laterală a imobilului. A comunicat reclamantul că pentru a se informa referitor la temeiul instalării gardului de protecție, la data de 29 august 2017 a depus la Primăria mun.

Chișinău petiția, prin care a solicitat eliberarea informației și a actelor administrative justificative. La data de 11 septembrie 2017 a recepționat actele administrative contestate. La data de 14 septembrie 2017, prin intermediul reprezentantului său a depus cererea prealabilă, prin care a solicitat revocarea în tot a actelor administrative contestate, iar la 02 octombrie 2017, a recepționat răspunsul la cererea prealabilă, fiindu-i adusă la cunoștință dispoziția Primarului General interimar al mun.

Chișinău nr.939-d din 27 septembrie 2017, prin care au fost sistate lucrările de construcție și valabilitatea autorizației de construire nr.128-c/17 din 12 aprilie 2017 eliberată Asociației de Coproprietari în Condominiu nr.55/497 și SRL ”Avantaj Grup Construct” pentru reconstrucția blocului de locuințe cu numărul cadastral ZZZZZ, situat în XXXXX cu construirea unor anexe autoportante pe perimetrul acestuia, până la înlăturarea neconformităților depistate, stabilirea relațiilor funciare asupra terenului aferent, conform legislației în vigoare și aplanarea conflictului cu locatarii din adiacență. A declarat reclamantul, că necătând la faptul, că Primăria mun. Chișinău parțial a reacționat la cererea prealabilă, fiind emisă dispoziția nr.939-d din 27 septembrie 2017, nu este mulțumit de răspunsul primit, deoarece actele administrative contestate sunt ilegale și lovite de nulitate absolută.

A învederat reclamantul, că Primăria mun. Chișinău a recunoscut, că la eliberarea actelor administrative a încălcat legea, deoarece la acel moment lipseau relațiile funciare asupra terenului aferent blocului locativ din XXXXX și au fost încălcate normativele în vigoare la amplasarea obiectivului, însă aceste temeiuri duc la nulitatea actelor administrative și nicidecum la sistarea valabilității lor. A susținut reclamantul, că la emiterea certificatului de urbanism și autorizației de construire contestate, de către Primăria mun. Chișinău a fost încălcat în mod inadmisibil regimul urbanistic-arhitectural, deoarece prin actele permisive s-a autorizat edificarea unui bloc locativ cu 10 etaje cu înălțimea de 33 metri pe verticală, într-o zonă unde sunt amplasate subzone rezidențiale de tipul ”R2” și ”R3”, iar construcția unui bloc cu 10 etaje chiar lângă casa de locuit a acestuia, îi va afecta grav dreptul de proprietate privată.

A fost încălcată flagrant legislația, care reglementează regimul juridic al proprietății publice, fiindcă terenul cu numărul cadastral XXXXX, 2 care face parte din domeniul public al municipiului Chișinău, fără decizia consiliului local, fără petrecerea licitației, fără încheierea unui contract de concesionare, arendă sau locațiune, practic a fost donat SRL ”Avantaj Grup Construct”, deposedarea fiind camuflată prin eliberarea certificatului de urbanism și autorizației de construcție chipurile pentru reconstrucția unui bloc locative. Totodată, Primăria mun. Chișinău a pierdut o porțiune însemnată de teren public în scopuri pur comerciale, care nu vor aduce beneficii municipalității, iar Primarul municipiului Chișinău nu a fost în drept să elibereze nici certificatul de urbanism și nici autorizația de construcție, fără decizia consiliului local în acest sens.

La 21 noiembrie 2017 SRL „Avantaj Grup Construct” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Primarului general al municipiului Chișinău solicitând anularea dispoziției nr.939-d din 27.09.2017 „Cu privire la sistarea lucrărilor de construcție și valabilității autorizației de construire nr.128-c/17 din 12.04.2017”. Prin încheierea din 27 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani cauzele au fost conexate într-o singură procedură. Prin încheierea din 22 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani cererea depusă de SRL „Avantaj Grup Construct” împotriva Primarului general al municipiului Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ a fost scoasă de pe rol.

Prin hotărârea din 22 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani s-a admis acțiunea. S-a anulat autorizația de construire nr.128-c/17 din 12 aprilie 2017 și certificatul de urbanism pentru proiectare nr.691/16 din 23 noiembrie 2016, emise de Primăria mun.Chișinău la solicitarea Asociației de Coproprietari în Condominiu nr.55/497 și SRL ,,Avantaj Grup Construct” privind executarea lucrărilor de reconstrucție a blocului de locuințe cu numărul cadastral ZZZZZ situat în mun. XXXXX, cu nivelul pe verticală P+E, cu construirea unor anexe autoportante pe perimetrul acestuia și supraetajarea până la P+9E, ca fiind ilegale. Prin decizia din 19 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-au respins apelurile declarate de Primarul General al municipiului Chișinău, Consiliul municipal Chișinău și Societatea cu Răspundere Limitată „Avantaj Grup Construct” și a fost menținută hotărârea din 22 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că conform Regulamentul local de urbanism al orașului Chișinău zona ”Re” este zona de revitalizare, care cuprinde terenuri care sunt subiect de dezvoltare viitoare. În acest caz regulamentul de zonare se stabilește prin corespunderea tipului de funcțiune cu densitatea admisă în contextul prevederilor prezentului regulament de zonare pentru funcțiuni rezidențiale, comerciale și industriale. Zonele de tip Re sunt aprobate de către consiliul municipiului pe baza Planului Urbanistic de Detaliu elaborat pentru cartierul care va deveni subiect fie de revitalizare. Conform Regulamentului, pentru codul ,,Re” vor fi întocmite planuri urbanistice de detaliu cu respectarea condițiilor funcționale și de densitate prezentate la secțiunea 1, articolul 4, punctul B5 și B7.

Conform pct. B5 din regulament, Planul zonării cu acest cod conține terenuri 3 urbane destinate pentru investiții viitoare și pentru cele care sunt subiect de revitalizare economică și socială.

Sunt enumerate condițiile care trebuie respectate în cazul unei zone de dezvoltare: trebuie precizată suprafața minimă de teren necesară dezvoltării viitoare; proiectul trebuie să creeze un cadru stabil și acceptabil în ceea ce privește caracterul zonei; proiectul trebuie să asigure norme privind spațiile libere, de recreere și o rezervă pentru parcaje pe stradă, cel puțin echivalentă cu ceea ce prevede norma pentru o astfel de funcțiune; proiectul trebuie să fie însoțit de planurile care vor descrie folosința terenului, dimensiunile și amplasamentul structurilor propuse, spațiile de parcare, amplasamentul altor funcțiuni necesare zonei, pe baza unor informații pertinente privind nivelul de dotare al zonelor învecinate și a prognozei creșterii populației; terenul ce va fi construit trebuie să fie clar din punct de vedere juridic, fie în proprietatea aplicatului, fie într-o schemă de parteneriat; față de funcțiunea rezidențială proiectul trebuie să asigure cu prioritate spații pentru funcțiuni publice; elemente publicitare privind intenția de dezvoltare/revitalizare vor fi prezentate în proiect.

În conformitate cu prevederile art.4 alin. (1) a Legii nr.163 din 09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează în baza documentației de urbanism și de amenajare a teritoriului de către organele locale de arhitectură și urbanism din cadrul administrației publice locale. Instanța de apel a menționat că certificatul de urbanism contestat a fost emis cu încălcarea gravă a legislației, care reglementează regimul juridic al terenurilor proprietate publică. Astfel, conform certificatului de urbanism contestat rezultă, că blocul locativ care va fi edificat pe str.XXXXX, 95 P+9E urmează a fi amplasat pe două terenuri, care aparțin municipiului Chișinău, și anume terenul cu numărul cadastral ZZZZZ cu suprafața de 0,0361 ha, care este aferent blocului locativ existent de P+E și care este ocupat în întregime de construcție și terenul cu numărul cadastral ZZZZZ cu suprafața de 0,5559 ha.

Conform schiței de proiect elaborate de SA „Tecton-Z”, rezultă că suprafața la sol a construcției existente a blocului locativ din str. XXXXX este de 356 m.p., adică ocupă în întregime suprafața terenul cu numărul cadastral XXXXX, iar suprafața la sol a blocului locativ ce urmează a fi construit este de 1070 m.p., adică o diferență în plus de 714 m.p., care urmează a fi valorificată din contul terenul cu numărul cadastral ZZZZZ. Totodată, instanța de apel a menționat, că potrivit proiectului este preconizat amenajarea unui teren de joacă pentru copii și circa 24 locuri de parcare, care de asemenea vor ocupa o suprafață considerabilă din terenul cu numărul cadastral ZZZZZ. Conform datelor din Registrul bunurilor imobile, terenul cu numărul cadastral ZZZZZ, face parte din domeniul public al municipiului Chișinău.

Conform deciziei Consiliului mun. Chișinău nr.2/18-2 din 27 februarie 2014 despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Rîșcani, terenul cu 4 numărul cadastral ZZZZZ a fost determinat în domeniul public a municipiului Chișinău cu destinația de uz public. Instanța de apel a relatat, că în speță, s-au încălcat incontestabil toate normele imperative precitate, care reglementează regimul juridic al proprietății publice, deoarece terenul cu numărul cadastral ZZZZZ, care face parte din domeniul public al municipiului Chișinău, fără decizia consiliului local, fără petrecerea licitației, fără încheierea unui contract de concesionare, arendă sau locațiune, practic a fost transmis în gestiunea economică a SRL ”Avantaj Grup Construct”, fără nici un temei legal.

Prin urmare, Primarul municipiului Chișinău nu a fost în drept să elibereze nici certificatul de urbanism și nici autorizația de construcție, fără decizia consiliului local, care ar fi stabilit regimul juridic al terenului aferent, proprietate municipală, domeniul public. Instanța de apel a indicat că la emiterea atât a certificatului de urbanism, cât și a autorizației de construire contestate, de către Primăria mun. Chișinău a fost încălcat regimul urbanistic-arhitectural, deoarece prin actele permisive s-a autorizat edificarea unui bloc locativ cu 10 etaje cu înălțimea de 33 metri pe verticală, într-o zonă unde sunt amplasate subzone rezidențiale de tipul ”R2” și ”R3”.

Din textul certificatului de urbanism nr.691/16 din 23 noiembrie 2016 rezultă, că blocul de locuințe cu nivelul pe verticală P+E este amplasat în zona cu codul ”C2”, dar aceasta este zona care se referă la activitatea comercială, însă blocul locativ P+9E, care se preconizează a fi edificat, va fi amplasat inclusiv pe zona ”Re”. De asemenea, instanța de apel a comunicat că conform raportului de expertiză tehnică, s-a concluzionat, că este posibilă supraetajarea doar a 7 nivele, însă autoritatea publică locală, fără careva argumentare și explicație, certifică și autorizează supraetajarea cu 9 nivele, ceea ce vine în contradicție cu concluziile expertului tehnic.

La 04 februarie 2019 Primarul General interimar al municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Angela Neniță au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei din 19 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 22 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat toate circumstanțele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată.

La 12 februarie 2019 Societatea cu Răspundere Limitată „Avantaj Grup Construct” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei din 19 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 22 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii și de admitere a acțiunii depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Avantaj Grup Construct”. În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat 5 toate circumstanțele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată.

A menționat recurentul că consideră eronată aprecierea instanței de apel privind faptul că, certificatul de urbanism a fost eliberat fără acordul prealabil a reclamantului Chișcă Vasile, deoarece, ultimul nu este vecin cu terenul asupra căruia s-a eliberat certificatul de urbanism, și totodată nu a probat faptul că au fost sau pot fi atacate careva interese nemijlocit ale lui Chișca Vasile în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada exploatării obiectului construit. S-a mai comunicat în recurs că la eliberarea autorizației de construcție au fost prezentate toate actele prevăzute la art. 12 al Legii nr.163 din 09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție.

La fel, nu au fost constatate sau prezentate careva abateri de la parametrii și cerințele stabilite în certificatul de urbanism, autorizația de funcționare sau documentația de proiect. Totodată, conform Legii nr. 317 din 18 iulie 2003 privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale, „actele normative ale autorităților publice locale trebuie să corespundă în tocmai prevederilor constituționale, legilor, precum și hotărârilor și ordonanțelor Guvernului”. Or, reieșind din normele invocate mai sus, suspendarea - anularea autorizației de construire foate fi aplicată doar pentru nerespectarea certificatului de urbanism pentru proiectare și a documentației de proiect elaborate și verificate, fapt ce nu a fost demonstrat.

Examinând admisibilitatea recursurilor, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. După cum rezultă din speță litigiul a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru 6 principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursurilor în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Completul denotă că Curtea de Apel a expediat în adresa recurenților copia deciziei integrale la 21 ianuarie 2019 (f.d.183), însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada recepționării acesteia, din care considerente recursurile declarate la data 04 februarie 2019 și 12 februarie 2019 se consideră a fi depuse în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2, 3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Examinând temeiurile recursurilor, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2,3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că 7 recursurile depuse de Primarul General interimar al municipiului Chișinău, Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Angela Neniță și de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Avantaj Grup Construct” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursurile depuse se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Având în vedere cele expuse, completul Colegiului consideră că recursurile 8 depuse de Primarul General interimar al municipiului Chișinău, Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Angela Neniță și de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Avantaj Grup Construct” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2,3,4) al Codului de procedură civilă și, drept urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art. 433 lit. a) al Cod de procedură civilă, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursurile depuse de Primarul General interimar al municipiului Chișinău, Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de Angela Neniță și de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Avantaj Grup Construct” se declară inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru 9