3ra-170/19 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-170/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – N. Mazur Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Secrieru, A. Danilov, Iu. Cimpoi ÎNCHEIERE 27 februarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea Filantropică „Misiunea Creștină”, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea Filantropică „Misiunea Creștină” împotriva Consiliului și Primăriei municipiului Chișinău, intervenienți accesorii Societatea pe Acțiuni „Maib-Leasing”, Biserica Creștină „Iisus Salvatorul”, Valentina Pelin, Olga Dmitriev, Nicolai Spatarel, Mariana Spatarel, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Societatea cu Răspundere Limitată „Top Level Invest”, Maxim Morozov, Nelya Sadovnicova, notarul public Tatiana Ungureanu cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins apelul declarat de către Societatea Filantropică „Misiunea Creștină” și s- a menținut hotărârea din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată : La 29 decembrie 2014 SF „Misiunea Creștină” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului și Primăriei municipiului Chișinău, intervenient accesoriu SA „Maib-Leasing”,

prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 5/19-6 din 03 iunie 2014 „Cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată comună asupra lotului de pământ din str. Sf. Andrei nr. 17 Valentinei Pelin și Olgăi Dmitriev”. În motivarea cererii reclamanta a invocat că prin decizia Primăriei municipiului Chișinău nr. 18/1-6 din 01.07.1993 s-a atribuit în folosință Misiunei Creștine din Moldova loturile de pământ cu suprafața de 1.0 ha pentru construcția complexului administrativ al Misiunii Creștine a carității din Moldova cu biserica „Iisus Salvatorul” din contul demolării caselor de locuit nr. 62 din str. Sf. Ilie ce aparțin cetățenilor cu drept de proprietate personală, nr. 140 și nr. 142 din str. Alexandru cel 1 Bun, nr. 41 lit. A, nr. 64 din str. Sf.

Ilie; nr. 72 și 74 din str. Căpriana; nr. 17, 19 și 21 din str. Sf. Andrei, ce se află la balanța Preturii sectorului Rîșcani; nr. 41 lit. V ce se află la balanța Departamentului pentru edituri, poligrafie și comerțul cu cărți și din contul demolării încăperilor cooperativelor „Potențial”, „Kudesnik” și „Expres”, a terenului sportiv și a garajului tipografiei „Reclama”, a punctului de recepție a sticlelor nr. 39/2 cu o suprafață de 0,2 ha pentru amplasarea autoparcării (provizoriu până la construirea bd. D. Cantemir), conform planului eliberat de Direcția Generală pentru arhitectură și urbanism.

Necătând la faptul că decizia Primăriei municipiului Chișinău nr. 18/1-6 din 01.07.1993 „Cu privire la atribuirea în folosință a lotului de pământ”, prin care Societății Filantropice „Misiunea Creștină” i s-a transmis în folosință un teren cu suprafața de 1.0 ha pentru construcția complexului administrativ Misiunea Creștină cu biserica „Iisus Salvatorul” nu a fost anulată, la data de 03 iunie 2014 Consiliul municipal Chișinău a emis decizia nr. 5/19-6 „Cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată comună asupra lotului de pământ din str. XXXXX nr. XXXXX Valentinei Pelin și Olgăi Dmitriev”, care o consideră ilegală.

Reclamanta a menționat că în temeiul deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 5/19-6 din 03 iunie 2014 Valentinei Pelin și Olgăi Dmitriev li s-a eliberat titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 18 iunie 2014, prin care se confirmă că pe numele Valentinei Pelin este înscris 57,93 % din bunul imobil nr. XXXXX, iar pe numele Olgăi Dmitriev – 42,07 %, situat în mun. Chișinău, sect. Rîșcani, str. XXXXX. Astfel, Valentina Pelin și Olga Dmitriev, obținând dreptul de proprietate asupra bunului imobil, la data de 05 septembrie 2014 au încheiat contractului de vânzare- cumpărare nr. 2870 cu Nicolai Spatarel și Mariana Spatarel. Prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 7672 din 10 octombrie 2014 Nicolai Spatarel și Mariana Spatarel au vândut terenul cu nr. cadastral XXXXX SA „Maib- Leasing”.

La 27 iulie 2015 SA „Maib-Leasing” a încheiat contractul de vânzare- cumpărare nr. 3996 cu Nicolae Spatarel, prin care, primul i-a vândut ultimului lotul de teren cu nr. cadastral XXXXX din mun. Chișinău, sect. Rîșcani, str. XXXXX. A menționat că la 25 februarie 2016 Nicolae Spatarel a vândut ilegal, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1667 terenul cu suprafața de 0,0521 ha Nelyei Sadovnicova, din suprafața lotului cu nr. cadastral XXXXX. Consideră că odată cu emiterea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 5/19-6 din 03 iunie 2014 „Cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată comună asupra lotului de pământ din str. XXXXX Valentinei Pelin și Olgăi Dmitriev”, beneficiarul adevărat al terenului cu nr. cadastral XXXXX a fost și este Nicolai Spatarel.

Prin încheierile din 16 februarie 2015, 14 decembrie 2015, 22 august 2016, 20 februarie 2017 au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Biserica Creștină „Iisus Salvatorul”, Valentina Pelin, Olga Dmitriev, Nicolai Spatarel, Mariana Spatarel, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Societatea cu Răspundere Limitată „Top Level Invest”, Maxim Morozov, Nelya Sadovnicova, și notarul public Tatiana Ungureanu. (f.d.

36, 44-45, 90-91, 158, vol. I) Prin hotărârea din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea Filantropică 2 „Misiunea Creștină” împotriva Consiliului și Primăriei municipiului Chișinău, intervenienți accesorii Societatea pe Acțiuni „Maib-Leasing”, Biserica Creștină „Iisus Salvatorul”, Valentina Pelin, Olga Dmitriev, Nicolai Spatarel, Mariana Spatarel, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Societatea cu Răspundere Limitată „Top Level Invest”, Maxim Morozov, Nelya Sadovnicova, notarul public Tatiana Ungureanu cu privire la anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 5/19-6 din 03 iunie 2014. (f.d.

83, 93-99, vol. II) Prin decizia din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Societatea Filantropică „Misiunea Creștină” și s-a menținut hotărârea din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 134, 135- 142, vol. II) Pentru a ajunge la această concluzie instanțele au reținut că SF „Misiunea Creștină” la examinarea cauzei nu a prezentat probe pertinente și concludente, care ar confirma că terenul alocat Valentinei Pelin și Olgăi Dmitriev prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 5/19-6 din 03 iunie 2014 „Cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată comună asupra lotului de pământ din str. XXXXX Valentinei Pelin și Olgăi Dmitriev” se suprapune integral sau parțial cu terenul de pământ alocat SF „Misiunea Creștină” prin decizia Primăriei municipiului Chișinău nr. 18/1-6 din 01 iulie 1993 „Cu privire la atribuirea în folosință a lotului de pământ” și că i se încalcă dreptul de proprietate.

Totodată au stabilit că SF „Misiunea Creștină” nu a executat decizia Primăriei municipiului Chișinău nr. 18/1-6 din 01 iulie 1993 „Cu privire la atribuirea în folosință a locului de pământ”, or, cetățenii, care dețineau imobile în proprietate din str. XXXXX nu au fost evacuați, iar SF „Misiunea Creștină” și Biserica Creștină „Iisus Salvatorul” nu și-au reperfectat relațiile funciare conform prevederilor legale. Respectiv, prin prisma art. 42 Cod Funciar, Legii nr. 523-XIV din 16 iulie 1999 privind proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale și Legii nr. 29 din 05 aprilie 2018 privind delimitarea terenurilor proprietate publică, aceste terenuri constituie proprietate municipală, Consiliul municipiului Chișinău fiind în drept să adopte decizia contestată.

La 21 decembrie 2018 SF „Misiunea Creștină” a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care a admite cererea de chemare în judecată integral, cu anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 5/19-6 din 03 iunie 2014 „Cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată comună asupra lotului de pământ din str. XXXXX Valentinei Pelin și Olgăi Dmitriev”, ca fiind un act ilegal, emis contrar normelor imperative ale legii. (f.d. 145-159, vol. II) În motivarea recursului a invocat că instanțele nu au elucidat pe deplin circumstanțele cauzei, au aplicat eronat normele de drept material, iar concluziile fiind în contradicție cu circumstanțele cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 02 octombrie 2018. 3 Prin scrisoarea de însoțire nr. 10493 din 22 octombrie 2018 instanța de apel a expediat participanților la proces copia deciziei. Pe pagina web a instanței decizia a fost publicată la data de 25 octombrie 2018. În aceste circumstanțe, recursul depus la data de 21 decembrie 2018, se consideră în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Societatea Filantropică „Misiunea Creștină” este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Societatea Filantropică „Misiunea Creștină” asemenea aspecte nu se regăsesc. 4 În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Societatea Filantropică „Misiunea Creștină”, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune : Recursul, declarat de către Societatea Filantropică „Misiunea Creștină”, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Maria Ghervas 5