3ra-614/19 — contestarea actului administrativ

3ra-614/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-614/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: I. Chirtoaca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, V. Mihaila, M. Anton)

ÎNCHEIERE

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Asociația Obștească „Congresul

Comunităților Rusești din Moldova”, reprezentată de avocatul Ala Grigoraș,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Asociația Obștească „Congresul Comunităților Rusești din Moldova” împotriva

Primăriei mun. Chișinău și Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Asociația Obștească „Congresul Comunităților Rusești din

Moldova” și a fost menținută hotărârea din 07 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 08 decembrie 2017, AO „Congresul Comunităților Rusești din

Moldova” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău și

Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că la data de 22 septembrie 2008 a

încheiat în calitate de arendaș cu Primăria mun. Chișinău, în persoana viceprimarului

Nistor Grozavu – proprietar, contractul de arendă funciară nr. 4880/2008 a terenului cu

nr. cadastral XXXXX și suprafața de 0,098 ha, în vederea proiectării și construirii unui

obiectiv social-cultural (centru de creație pentru copii) cu spații locative, cu termenul de

valabilitate 22 septembrie 2013.

Prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 11/16 din 31 octombrie 2017, au

fost reziliate relațiile contractuale de arendă a terenului nr. cadastral XXXXX cu AO

„Congresul Comunităților Rusești din Moldova”, din motivul neexecutării pct. 2.7 al

deciziei nr. 14/21-12 din 01 august 2008 și a pct. 3.2.4 și 3.2.5 din contractul de arendă

1

din 22 septembrie 2008. Totodată, a fost respinsă cererea asociației obștești privind

prelungirea contractului de arendă din motivul că terenul cu nr. cadastral XXXXX nu se

mai transmite în arendă, iar arendașul nu și-a onorat anterior obligațiile contractuale.

Conform pct. 4 și 5 din decizie, a fost confirmat locul amplasării terenului cu nr. cadastral

XXXXX în zona verde a municipiului Chișinău și faptul că reprezintă un bun imobil

proprietate publică de domeniu public, fiind solicitat Oficiului Cadastral Teritorial

Chișinău să opereze modificări la nr. cadastral XXXXX, având în vedere domeniul

acestui bun conform pct. 4.

Consideră că motivele invocate în decizia contestată sunt neîntemeiate și eronate,

deoarece și-a onorat obligațiile contractuale. Astfel, prin decizia Consiliului municipal

Chișinău nr. 14/21-12 din 01 august 2008 i s-a dat în arendă lotul de pământ cu suprafața

de 0,098 ha din str. Calea Ieșilor, în vederea proiectării și construirii unui obiectiv social-

cultural (centru de creație pentru copii) cu spații locative conform planului-anexă. Potrivit

pct. 2.27 din decizie, a fost obligată să efectueze lucrările de construcție în termen de un

an și să dea în exploatare obiectivul în modul stabilit.

A susținut că îndată după emiterea deciziei de transmitere a terenului în arendă, a

purces la îndeplinirea condițiilor acesteia, iar la 22 septembrie 2008 a fost încheiat

contractul de arendă.

Ulterior, prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 6-38-10 din 19 mai 2009

a fost modificat planul-anexă la decizia nr. 14/21-12 din 01 august 2008 „Cu privire la

darea în arendă a unui lot de pământ din Calea Ieșilor Congresului Comunităților Rusești

din Moldova”. Conform pct. 2.1, beneficiarul s-a obligat să opereze de comun acord cu

Direcția funciară a Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, modificările

de rigoare în contractul de arendă, fiind dispusă totodată prin pct. 4.2 operarea

modificărilor în documentația cadastrală privind terenul înregistrat anterior, ținând cont

de formarea noului teren.

A afirmat că la 06 august 2009 a fost eliberat certificatul de urbanism nr. 716/09

pentru terenul și construcțiile din str. Calea Ieșilor, mun. Chișinău cu planul de încadrare

în teritoriu conform planului-anexă stabilit prin decizia din 19 mai 2009. Iar, la 16 iunie

2011 a fost eliberată autorizația de construire nr. 449 pentru executarea lucrărilor de

construcție pe adresa indicată.

Însă, prin dispoziția Primăriei mun. Chișinău nr. 533-d din 29 mai 2012 au fost

sistate lucrările de construire a obiectivului social-cultural cu spații locative, din cauza

apariției litigiului în urma îngrădirii lotului de pământ pentru șantierul de construcție a

obiectivului și depășirea termenului de începere a lucrărilor de construire.

Reclamanta a invocat că a fost în imposibilitate de a începe lucrările de construcție

în termen, dat fiind acțiunile de protest ale locatarilor blocurilor din preajmă. Pentru

soluționarea conflictului iscat au fost întreprinse mai multe măsuri, care s-au soldat la 13

decembrie 2012 cu o ședință comună a reprezentanților asociației obștești, Preturii sect.

Buiucani, antreprenorului general cu locatarii blocurilor locative din apropiere, la care

compania de construcție s-a obligat să achite lucrări de proiectare și reparație a

balcoanelor caselor de locuit și a lucrărilor de amenajare a teritoriului, fapt executat în

termen.

2

A menționat că dat fiind expirarea termenului autorizației de construire, s-a adresat

Primăriei mun. Chișinău cu cerere privind prelungirea valabilității autorizației nr. 449 din

16 iunie 2011. Prin scrisoarea Primăriei mun. Chișinău nr. 06.111/3253 din 02 august

2012, a fost informată că neînceperea lucrărilor în termenul stabilit prin autorizația

eliberată duce la pierderea valabilității acesteia, fiind necesară emiterea unei noi

autorizații de construire.

AO „Congresul Comunităților Rusești din Moldova” a declarat că la data de 14

august 2012 a depus cerere cu privire la eliberarea unei noi autorizații de construire pentru

obiectivul social-cultural, cu anexarea actelor necesare. Conform art. 12 alin. (1) din

Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010,

Primăria mun. Chișinău urmă să emită autorizația de construire în cel mult 10 zile

lucrătoare de la data înregistrării cererii. Alin. (6) din art. 12 prevede expres că dacă

emitentul nu a respectat termenul stabilit la alin. (1) și nu a informat în scris solicitantul

(beneficiarul) despre refuz, autorizația de construire se consideră eliberată. În acest caz,

solicitantul este în drept să înceapă executarea lucrărilor, informând în scris emitentul și

Inspecția de Stat în Construcții.

A indicat că în baza prevederilor legale menționate, la 20 martie 2013 a comunicat

Primăriei mun. Chișinău și Inspecției de Stat în Construcții despre începerea lucrărilor de

construcție. Însă, prin dispoziția Primăriei mun. Chișinău nr. 347-d din 21 martie 2013 s-

a spus în sarcina Preturii sect. Buiucani să demonteze gardul instalat de reclamantă pentru

îngrădirea șantierului de construcție.

A notat că dispoziția nr. 347-d din 21 martie 2013 a fost contestată în instanța de

contencios administrativ, iar prin decizia din 29 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție

acțiunea depusă de AO „Congresul Comunităților Rusești din Moldova” cu privire la

contestarea actului administrativ, restabilirea termenului de adresare cu cerere prealabilă,

obligarea înlăturării încălcării drepturilor prin eliberarea autorizației de construire,

montării gardului și repararea prejudiciului material, a fost respinsă integral. Instanța de

judecată a conchis că în situația în care reclamanta nu a fost informată despre refuzul

eliberării autorizației de construire, aceasta se consideră eliberată prin efectul legii, iar

autoritatea emitentă nu mai necesită să fie obligată să o elibereze prin hotărâre

judecătorească.

Astfel, consideră că prin hotărâre judecătorească irevocabilă s-a stabilit că era în

drept să efectueze lucrările de construcție.

Reclamanta a invocat că la 22 iulie 2014 a depus la Primăria mun. Chișinău cerere

privind prelungirea contractului de arendă funciară nr. 4880/2008, deoarece la acel

moment expirase termenul de valabilitate al acestuia. Prin răspunsul Direcției generale

arhitectură, urbanism și relații funciare din 21 august 2014, a fost informată că, chestiunea

privind prelungirea termenului de arendă a terenului urmează a fi examinată după

adoptarea unei hotărâri definitive a instanței de judecată în privința autorizației de

construire, care urmează a fi prezentată la Direcția funciară în modul stabilit.

La 06 decembrie 2016 s-a adresat repetat la Primăria mun. Chișinău pentru

prelungirea contractului de arendă funciară, făcând referire la decizia din 29 iunie 2016 a

Curții Supreme de Justiție. Prin răspunsul din 25 ianuarie 2017 i s-a comunicat că, având

3

în vedere faptul că solicitantul nu a respectat integral condițiile deciziei Consiliului

municipal Chișinău în baza căreia a fost încheiat contractul, precum și că acesta a expirat

la 22 septembrie 2013, este imposibilă examinarea cererii sub aspectul prelungirii

termenului de arendare a terenului. Ulterior, prin nota informativă nr. 01/1-07-357 din 16

februarie 2017, Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare a solicitat

retragerea și remiterea proiectului de dispoziție „Cu privire la prelungirea termenului de

arendare a terenului din Calea Ieșilor, Asociației Obștești Congresul Comunităților

Rusești din Republica Moldova”.

A menționat că, deși s-a așteptat o hotărâre judecătorească definitivă la caz, pârâții

refuză prelungirea contractului de arendă, invocându-se temeiurile existente încă în anul

2014 și absolut neținându-se cont de fapte stabilite prin această hotărâre.

A susținut că începând cu anul 2008, a achitat plata pentru arenda funciară, inclusiv

și pentru anul 2014, a elaborat documentația de proiectare, a soluționat conflictul iscat cu

locatarii și a îndeplinit condițiile stabilite de către aceștia, precum și a obținut actele

permisive pentru a construi imobilul, însă, a fost pusă în imposibilitate de a demara

lucrările de construcție anume din cauza impedimentelor create de pârâți.

Mai mult ca atât, contractul de arendă funciară nu prevede rezilierea acestuia în

cazul neexecutării obligațiilor contractuale, nefiindu-i comunicate care anume obligații

contractuale nu le-a îndeplinit.

Consideră că pârâții au creat artificial impedimente pentru efectuarea lucrărilor de

construire a centrului de creație pentru copii și au amânat intenționat eliberarea actelor

solicitate, ca într-un final să refuze prelungirea contractului de arendă. Iar, temeiul

stipulat la pct. 3.1 din decizia nr. 11/16 din 31 octombrie 2017 precum că terenul nu se

mai transmite în arendă, este unul declarativ, fără temei legal. Or, o simplă declarație,

fără referire la acte probatorii și legislație, nu poate constitui temei de refuz de a transmite

în arendă bunul imobil.

De asemenea, a indicat că este neîntemeiată și invocarea faptului precum că terenul

este amplasat în zona verde a municipiului Chișinău, deoarece potrivit extrasului din

planul general al amplasării, terenul cu nr. cadastral XXXXX nu se află în zona verde a

municipiului. La fel, prin comunicarea din 11 martie 2009, Direcția generală arhitectură,

urbanism și relații funciare a confirmat că lotul de pământ amplasat pe str. Calea Ieșilor

nu se află în hotarul spațiilor verzi.

A solicitat recunoașterea ca ilegală și anularea deciziei Consiliului municipal

Chișinău nr. 11/16 din 31 octombrie 2017 „Cu privire la rezilierea relațiilor contractuale

de arendă funciară cu AO „Congresul Comunităților Rusești din Moldova”, cu obligarea

pârâților să prelungească contractul de arendă a terenului cu nr. cadastral XXXXX cu AO

„Congresul Comunităților Rusești din Moldova”.

Prin hotărârea din 07 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

depusă de AO „Congresul Comunităților Rusești din Moldova” a fost respinsă integral,

ca nefondată.

Prin decizia din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de AO „Congresul Comunităților Rusești din Moldova” și a fost menținută

hotărârea din 07 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

4

Pentru a concluziona astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că prin

contractul de arendă funciară, AO „Congresul Comunităților Rusești din Moldova” s-a

obligat să obțină autorizația pentru executarea lucrărilor de construcție după obținerea

avizului favorabil al expertizei ecologice de stat, să decoperteze stratul de sol fertil din

zona de construcție conform normativelor în vigoare, în coordonare cu Asociația de

gospodărire a spațiilor verzi, să efectueze construcția obiectivului în termen de un an și

să-l supună recepției finale în modul stabilit, precum și să îndeplinească toate prevederile

deciziei Consiliului municipal Chișinău în baza căreia este încheiat contractul. Însă, AO

„Congresul Comunităților Rusești din Moldova” nu și-a onorat cu bună-credință

obligațiile asumate prin contractul de arendă, lucrările de construcție a obiectivului fiind

începute cu depășirea termenului stabilit de un an, precum nici nu a fost decopertat stratul

de sol fertil din zona de construcție, motive ce au dus la rezilierea relațiilor contractuale

de arendă.

Totodată, instanțele de judecată au stabilit că, contractul nr. 4880/2008 din 22

septembrie 2008 a fost încheiat pentru o perioadă determinată, fiind valabil până la 22

septembrie 2013 și odată ce autoritatea locală a decis de a nu mai transmite în arendă

terenul, instanța nu o poate obliga la prelungirea contractului de arendă. Iar, faptul că prin

hotărâre irevocabilă instanța de judecată s-a expus asupra obiectului de a autoriza

construcțiile, nu are relevanță în speță și nici nu poate constitui temei de a obliga Primăria

mun. Chișinău la prelungirea contractului de arendă funciară.

La data de 20 martie 2019 AO „Congresul Comunităților Rusești din Moldova”,

reprezentată de avocatul Ala Grigoraș, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârii din 07 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea

unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a reiterat aceleași argumente care au fost susținute și în

instanțele ierarhic inferioare, insistând asupra faptului că, instanța de apel a interpretat și

a aplicat în mod eronat normele de drept material, iar aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară.

A invocat că este eronată și nu corespunde circumstanțelor cauzei concluzia

instanțelor ierarhic inferioare precum că nu și-a onorat cu bună-credință obligațiile

contractuale asumate, or, au fost prezentate suficiente probe care confirmă că din motive

întemeiate nu a putut finisa construirea complexului cultural-locativ și că anume intimații

i-au creat impedimente la executarea lucrărilor de construcție.

A menționat că a fost în imposibilitate de a decoperta stratul de sol fertil și a efectua

celelalte lucrări necesare pentru pregătirea terenului și demararea construcției, deoarece

absolut toate construcțiile unor complexe sau alte imobile încep cu instalarea unui gard

de protecție pe hotarul terenului, însă la caz prin dispoziția Primăriei mun. Chișinău nr.

347-d din 21 martie 2013 s-a spus în sarcina Preturii sect. Buiucani să demonteze gardul

instalat de AO „Congresul Comunităților Rusești din Moldova” pentru îngrădirea

șantierului de construcție.

Mai mult ca atât, la începerea lucrărilor de construcție, imediat după instalarea

gardului, locatarii blocurilor din preajmă au început acțiuni de protest, care au fost urmate

5

de emiterea dispoziției Primăriei mun. Chișinău nr. 533-d din 29 mai 2012 de sistare a

lucrărilor de construire a obiectivului social-cultural cu spații locative.

Examinând admisibilitatea recursului, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va

aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258

alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în

vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede astfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 06 decembrie

2018.

Decizia instanței de apel redactată integral a fost expediată în adresa avocatului

Ala Grigoraș prin poșta electronică la data de 21 ianuarie 2019 (f.d. 124), în aceeași zi

fiind publicată și pe pagina web a Curții de Apel Chișinău.

Astfel, recursul, depus la data de 20 martie 2019 de către AO „Congresul

Comunităților Rusești din Moldova”, reprezentată de avocatul Ala Grigoraș, este în

termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este

inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

6

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce

la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul depus de AO „Congresul Comunităților Rusești din Moldova”, reprezentată de

avocatul Ala Grigoraș, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă

motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că,

conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să

ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea

7

de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie

1991), pe când în recursul depus de AO „Congresul Comunităților Rusești din Moldova”,

reprezentată de avocatul Ala Grigoraș, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de AO

„Congresul Comunităților Rusești din Moldova”, reprezentată de avocatul Ala Grigoraș,

ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art.

270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Asociația Obștească „Congresul Comunităților Rusești din

Moldova”, reprezentată de avocatul Ala Grigoraș, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nicolae Craiu

8