2ra-745/19 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si incasarea pensiei alimentare

2ra-745/19 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si incasarea pensiei alimentare (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-745/19

Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi (jud.: N. Ghedrovici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai)

D E C I Z I E

15 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Dumitru Mardari

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Vladimir Poiata,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Daniela

Poiata împotriva lui Vladimir Poiata, intervenient accesoriu Direcția Asistență

Socială și Protecție a Familiei, Anenii Noi cu privire la desfacerea căsătoriei,

stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor

și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de Daniela Poiata și s-a modificat hotărârea din 02 mai

2018 a Judecătoriei Anenii Noi, în partea cuantumului pensiei pentru întreținerea

copiilor minori,

c o n s t a t ă :

La 29 noiembrie 2017, Daniela Poiata a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vladimir Poiata, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecție a Familiei, Anenii Noi cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor și a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, la 25 noiembrie 2006, a fost

înregistrată căsătoria dintre Daniela Pascari și Vladimir Poiata. În timpul căsătoriei,

la 20 ianuarie 2013, s-a născut copilul minor XXXXXX, iar, la 27 august 2014, s-a

născut copilul XXXXXX însă, din cauza neînțelegerilor apărute, conviețuirea sa cu

pârâtul și păstrarea familiei era imposibilă. Pârâtul fiind violent și nu avea grijă

materială și spirituală atât de reclamantă, cât și de copiii lor.

Daniela Poiata a relatat că din cauza abuzurilor verbale și psihologice din partea

lui Vladimir Poiata, împreună cu copiii care sunt la întreținerea sa, trăiesc la gazdă

în or. Anenii Noi, str. Tighina 5, ap. 6.

Totodată, reclamanta a menționat că pârâtul, de mult timp locuiește separat de

familie, nu cunoaște sursele de venit ale acestuia și consideră oportun aplicarea

1

prevederilor art. 76 alin. (1) din Codul Familiei (în cazurile cînd părintele care

datorează întreținere copilului său are un salariu și/sau alte venituri neregulate sau

fluctuabile ori primește salariu și/sau alte venituri, total sau parțial, în natură, ori nu

are un salariu și/sau alte venituri, precum și în alte cazuri cînd, din anumite motive,

încasarea pensiei de întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri,

este imposibilă, dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți, instanța

judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă

bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub forma

unei cote din salariu și/sau alte venituri conform art.75).

Mai mult, reclamanta a specificat că potrivit datelor Biroului Național de

Statistică, pentru anul 2016 minimul de existență pentru copiii în vârstă de 1-6 ani,

a fost 1466,8 lei și ținând cont de o eventuală creștere a acestei sume pentru anul

2017, consideră posibil de a fi încasată a sumă bănească fixă de 2500 lei, pentru

fiecare copil.

Din considerentele menționate, Daniela Poiata a solicitat desfacerea căsătoriei

dintre Daniela Poiata și Vladimir Poiata, stabilirea domiciliului copiilor minori

XXXXXX născută la 20 ianuarie 2013 și XXXXXX născut la 27 august 2014 cu

mama, încasarea din cotul pârâtului în beneficiul reclamantei, a pensiei pentru

întreținerea copiilor minori în sumă bănească fixă de 5000 lei, până la atingerea

majoratului copiilor și a cheltuielilor de judecată.

În cadrul judecării cauzei, pârâtul Vladimir Poiata a depus referință în

întâmpinarea cererii de chemare în judecată, prin care a relatat că este de acord cu

desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama, însă, cu

încasarea din contul său a pensiei pentru întreținerea copiilor, nu este de acord și

consideră oportun de a fi încasată suma de 778,25 lei, pentru fiecare copil, deoarece

pensia urmează a fi calculată din salariul lunar al acestuia (f.d. 17-19).

Prin hotărârea din 02 mai 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, acțiunea formulată

de Daniela Poiata, a fost admisă parțial.

A fost desfăcută căsătoria încheiată între Daniela Poiata și Vladimir Poiata,

înregistrată în registrul de stare civilă la 25 noiembrie 2016, cu nr. 126.

A fost stabilit domiciliul copiilor minori XXXXXX și XXXXXX, cu mama

Daniela Poiata.

A fost dispusă încasarea din contul lui Vladimir Poiata în beneficiul Danielei

Poiata, a pensiei pentru întreținerea copiilor minori XXXXXX născută la 20 ianuarie

2013 și XXXXXX născut la 27 august 2014, în sumă de 1000 lei, pentru fiecare

copil, începând cu 29 noiembrie 2017 și până la atingerea majoratului copiilor.

A fost dispusă încasarea din contul lui Vladimir Poiata și Danielei Poiata, a

taxei de stat pentru eliberarea certificatului de divorț în sumă de 200 lei, câte 100 lei

de la fiecare.

A fost dispusă încasarea din contul lui Vladimir Poiata în beneficiului Danielei

Poiata, a taxei de stat în sumă de 140 de lei, achitată la depunerea cererii de chemare

în judecată.

A fost dispusă încasarea din contul lui Vladimir Poiata în beneficiul statului, a

taxei de stat în sumă de 720 de lei, pentru pretenția de încasare a pensiei alimentare.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 53, 56-59).

Pentru a hotărî astfel, instanța de judecată a constatat că în ședința de judecată

s-a stabilit că relațiile dintre părți sunt reci, viața de familie a eșuat și căsătoria poartă

2

un caracter formal. Astfel, conviețuirea soților și păstrarea familiei în continuare nu

este posibilă, iar, căsătoria urmează a fi desfăcută.

Cu privire la pretenția de stabilire a domiciliului copiilor minori, prima instanță

a reținut că mama manifestă un atașament profund și dragoste față de copii, iar,

stabilirea domiciliului copiilor cu mama va influența pozitiv asupra dezvoltării

personalității minorilor. Totodată, instanța a menționat că tatăl copiilor a fost de

acord ca domiciliul acestora să fie stabilit cu mama.

Referitor la cerința de încasarea a pensiei pentru întreținerea copiilor, instanța

de fond a relatat că obligația de întreținere a copiilor revine ambilor părți, însă,

obligația nu revine doar prin realizarea unor cheltuieli bănești, dar și din activități ce

apar doar în procesul de îngrijire a unui minor. Astfel, reieșind din faptul că

domiciliul copiilor minori a fost stabilit cu mama și se află la educația și întreținerea

acesteia, este necesar de a fi încasat câte 1000 de lei pentru fiecare copil, începând

cu 29 noiembrie 2017, luând în considerare că valoarea minimului de existență

pentru copiii în vârstă de 1-6 ani stabilită de Biroul Național de Statistică pentru

semestrul I din anul 2017, este de 1556,60 lei.

Cu privire la cheltuielile de judecată, prima instanță a stabilit că potrivit art. 3

alin. (2), lit. b) din Legea taxei de stat, se va încasa taxa de stat câte 100 de lei, de la

fiecare, pentru eliberarea certificatului de divorț. Mai mult, având în vedere că

reclamanta la depunerea acțiunii a achitat taxa de stat în sumă de 140 de lei, iar de

taxa de stat pentru cerința de încasare a pensiei alimentare este scutită, sumele

urmează a fi încasate din contul pârâtului.

Împotriva acestui act judecătoresc, la 22 mai 2018, Daniela Poiata a declarat

apel, solicitând casarea hotărârii primei instanțe în partea încasării pensiei pentru

întreținerea copiilor minori(f.d. 61, 66-68).

Prin decizia din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea de apel depusă de Daniela Poiata.

A fost modificată hotărârea din 02 mai 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, în

partea cuantumului pensiei pentru întreținerea copiilor minori, prin majorarea sumei

de la 1000 lei până la 2000 lei lunar, pentru fiecare copil (f.d. 90, 91-97).

Referitor la procesul de luare a acestei soluții, instanța de apel a constatat că

reieșind din faptul că domiciliul copiilor minori a fost stabilit cu mama, aceștia

locuiesc la gazdă, reclamanta având un salariu de 3000 lei, instanța este îndreptățită

să modifice cuantumul pensiei, or, suma de 1000 lei nu este una rezonabilă cu

necesitățile copiilor și veniturile intimatului.

Totodată, Colegiul a menționat că din declarațiile sale, intimatul indirect

demonstrează capacitatea financiară reală a acestuia, or, acesta în referință a indicat

că este disponibil să procure apelantei și copiilor un apartament confortabil, însă,

reieșind din practicele de creditare, pentru a contracta un împrumut bancar este

nevoie de venituri mai mari decât cele declarate oficial (f.d. 17-19).

Mai mult, instanța de apel a specificat că intimatul activează în cadrul

companiilor „PVD-Teh-Auto” SRL și SC „PVD-Auto” SRL, a căror fondatori sunt

părinții acestuia (f.d. 85-86).

La 25 februarie 2019, Vladimir Poiata, a declarat recurs împotriva deciziei din

29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de apel depusă de Daniela

Poiata.

3

În motivarea ilegalității deciziei contestate, recurentul a afirmat că în

conformitate cu prevederi art. 432 alin. (2), lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța de apel a interpretat în mod eronat legea, iar, hotărârea pronunțată nu poate

fi menținută.

Vladimir Poiata a menționat că instanța de apel a pronunțat o hotărâre

neîntemeiată, deoarece apelanta nu a adus careva probe pertinente și concludente în

motivarea solicitării sale.

La 19 martie 2019, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de recurs

Danielei Poiata (f.d. 107), iar, la 22 aprilie 2019, Daniela Poiata a depus referință

asupra cererii de recurs, solicitând declararea recursului ca inadmisibil, deoarece nu

se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă (f.d. 110).

Ulterior, la 13 mai 2019, Daniela Poiata a depus o nouă referință, prin care a

solicitat respingerea cererii de recurs, deoarece nu se încadrează în prevederile art.

432 alin. (2), lit. c) din Codul de procedură civilă (f.d. 112-114).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

La 11 ianuarie 2019, Curtea de Apel Chișinău a publicat pe pagina web

„Portalul instanțelor naționale de judecată” la compartimentul „Curtea de Apel

Chișinău”, „Hotărârile instanței”, decizia integrală din 29 noiembrie 2018, iar, la 16

ianuarie 2019, a expediat-o participanților la proces (f.d. 98), însă, date despre

recepționarea deciziei recurate, nu sunt la materialele cauzei.

Prin urmare, Colegiul consideră că recursul a fost declarat în termen.

Cu referire la posibilitatea recurentului de a depune cerere de recurs, Colegiul

menționează că prin decizia instanței de apel, s-a admis apelul Danielei Poiata și s-

a modificat hotărârea primei instanțe, în partea cuantumului pensiei alimentare, fiind

modificată suma dispusă spre încasare de la 1000 până la 2000.

Prin urmare, în conformitate cu art. 429 alin. (5) din Codul de procedură civilă,

persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia instanței de apel prin

care i s-a înrăutățit situația, în partea care se referă la înrăutățirea situației. Așadar,

instanța de recurs consideră că recurentul este în drept să declare recurs împotriva

deciziei instanței de apel.

În procedura de filtru, prevăzută de articolul 440 alin. (2) din Codul de

procedură civilă, completul de judecată a constatat că obiectul prezentei cererii se

referă la decizia din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, care intră în

categoria de acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

La fel, instanța de judecată nu a identificat faptul că recursul a fost examinat anterior,

fiind respectate, totodată, dispozițiile articolului 430 din Codul de procedură civilă,

cu privire la subiecții abilitați cu dreptul de a depune recurs.

Pe baza celor analizate, prin încheierea din 24 aprilie 2019 a Curții Supreme de

Justiție, cererea menționată mai sus s-a considerat admisibilă pentru examinarea în

fond (f.d. 111).

În conformitate cu articolele 441 și 444 din Codul de procedură civilă, recursul

s-a examinat de un complet de 5 judecători, fără înștiințarea participanților la proces,

însă data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Astfel, Colegiul a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse

4

în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței

verificarea legalității hotărârii atacate. Totodată, toate punctele de drept care puteau

exista în această cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza

înscrisurilor prezente la dosar. În esență, recurentul și intimata au avut posibilitatea

să își prezinte poziția în scris și să răspundă la concluziile părții adverse. Mai mult,

nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis

mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, 19 aprilie 2007, parag. 72 – 75,

Eriksson vs Suedia, 12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä vs Estonia, 8 noiembrie

2016, parag. 33 – 34).

În subsidiar, în parag. 26 – 27 din decizia nr. 95 din 19 decembrie 2016 a Curții

Constituționale, privind excepția de neconstituționalitate a articolului 444 din Codul

de procedură civilă, Curtea a statuat că în cazul procedurilor care au ca obiect

autorizarea unui apel sau care consacră verificarea unor aspecte de drept, și nu de

fapt, sunt îndeplinite condițiile articolului 6 din Convenție chiar dacă instanța de apel

sau de recurs nu oferă reclamantului posibilitate să se exprime în fața sa, în persoană.

Iar, în esență nu este afectat accesul liber la justiție.

Verificând decizia din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și cererea

de recurs, în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

constată că se impune admiterea recursului și casarea deciziei contestate, cu

menținerea hotărârii primei instanțe.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de Procedură

Civilă, instanța de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul,

să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Instanța de recurs menționează că în cererea de recurs Vladimir Poiata se referă

doar la pretenția intimatei/reclamante cu privire la încasarea pensiei pentru

întreținerea copiilor minori. Prin urmare, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție

se va referi doar la solicitarea de încasarea a pensiei pentru întreținerea minorilor.

Esența articolelor 432 și 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă oferă

instanței de recurs competența de a efectua un control al legalității deciziei atacate,

nu și a temeiniciei acesteia. Astfel, se vor reține circumstanțele de fapt, privite în

ansamblu, care au fost prezentate de părți și stabilite de instanțele de judecată în

fazele procesual anterioare, cu excepția situației în care constatările lor pot fi

considerate arbitrare sau vădit nerezonabile.

În corespundere cu art. 75 alin. (1) și (2) din Codul Familiei, pensia de

întreținere pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale

părinților în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii și 1/2 – pentru 3

și mai mulți copii. Cuantumul cotelor stabilite la alin.(1) poate fi micșorat sau

majorat de instanța judecătorească, ținîndu-se cont de starea materială și familială a

părinților, de alte circumstanțe importante.

În conformitate cu art. 76 alin. (1) din Codul Familiei, în cazurile cînd părintele

care datorează întreținere copilului său are un salariu și/sau alte venituri neregulate

sau fluctuabile ori primește salariu și/sau alte venituri, total sau parțial, în natură, ori

nu are un salariu și/sau alte venituri, precum și în alte cazuri cînd, din anumite

motive, încasarea pensiei de întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte

venituri, este imposibilă, dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți,

5

instanța judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o

sumă bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub

forma unei cote din salariu și/sau alte venituri conform art. 75.

Din materialele cauzei se atestă că, la 25 noiembrie 2006, a fost înregistrată

căsătoria între Vladimir Poiata și Daniela Pascari (f.d. 9). În timpul căsătoriei, la 20

ianuarie 2013 s-a născut copilul minor XXXXXX, iar, la 27 august 2014 s-a născut

copilul XXXXXX (f.d. 10-11).

Prin hotărârea din 02 mai 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, acțiunea formulată

de Daniela Poiata s-a admis parțial, fiind desfăcută căsătoria dintre Vladimir Poiata

și Daniela Poiata, stabilit domiciliul copiilor minori cu mama și dispusă încasarea

din contul recurentului a pensiei alimentare pentru întreținerea copiilor minori

(f.d. 53, 56-59).

Însă, prin decizia din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat

hotărârea primei instanțe în partea încasării pensiei alimentare, fiind majorat

cuantum sumei încasate de prima instanță de la 1000 lei până la 2000 lei (f.d. 90, 91-

97).

Astfel, Colegiul judiciar menționează că la încasarea pensiei de întreținere într-

o sumă bănească fixă, urmează a fi verificată starea materială și familială a părților

și alte circumstanțe importante, după cum ar fi informația eliberată de Biroul

Național de Statistică cu privire la valoarea minimului de existență pentru un copil.

Totodată, la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor, se

ține cont și de dispozițiile art. 58 alin.(1) și art. 74 alin.(1) din Codul familiei, care

expres prevăd că părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de

faptul dacă copiii sînt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu

părinții sau separat.

Prin urmare, în cazul în care nu este probată starea financiară, la încasarea

pensiei de întreținere pentru copilul minor, se ia în considerare, ca circumstanță

stabilită, informația prezentată de Biroul Național de Statistică care stabilește

valoarea minimului de existență pentru un copil, deoarece pensia se încasează pentru

întreținerea copilului minor și este necesar de a stabili posibilitatea sau

imposibilitatea părintelui de a achita suma solicitată.

Așadar, conform răspunsului Serviciului Fiscal de Stat cu privire la veniturile

recurentului, se atestă faptul că pentru anul 2017, de la SC PVD-AUTO SRL a

obținut venit în sumă de 41213 lei, iar, de la PVD-TEH AUTO SRL a obținut un

venit de 16664 de lei (f.d. 44), iar, potrivit extraselor din cont se stabilesc

contribuțiile achitate (f.d. 31, 85), însă, informația dată nu se referă la venitul lunar

al lui Vladimir Poiata și posibilitatea acestuia de a achita câte 2000 lei lunar, pentru

fiecare copil.

În cazul de față, instanța de apel nu a dat nicio apreciere obiectivă a

circumstanțelor cauzei. Or, Curtea de Apel Chișinău s-a bazat mai mult pe

declarațiile atât ale intimatei cu privire la averea lui Vladimir Poiata, cât și ale

recurentului referitor la intenția acestuia de a procura un bun imobil pentru copiii

săi, fără a solicita probe suplimentare cu privire la veniturile și posibilitățile reale ale

acestuia.

Mai mult, instanța de apel, nu a verificat nici faptul că intimata este încadrată

în câmpul muncii, bazându-se doar pe declarațiile acesteia, potrivit cărora ultima are

un salariu de 3000 lei, fără a solicita probe cu privire la confirma că suma declarată

6

corespunde realității sau este mai mare, deoarece în conformitate cu art. 58 alin. (1)

din Codul Familiei, părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de

faptul dacă copiii sînt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu

părinții sau separat.

Prin urmare, fără a verifica posibilitățile recurentului de a achita suma solicitată

de către intimată, Curtea de Apel Chișinău nu a avut temeiuri legale pentru a majora

cuantumul pensiei alimentare.

Reieșind din raționamentele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de fond corect

și întemeiat a ajuns la concluzia admiterii parțiale a pretenției din acțiune cu privire

la încasarea pensiei alimentare pentru întreținerea copiilor minori, încasând de la

Vladimir Poiata în beneficiul Danielei Poiata, pensia pentru întreținere în mărime

fixă de 1000 lei lunar pentru fiecare copil, pînă la atingerea majoratului minorilor.

Suplimentar, instanța de recurs menționează că intimata nu este lipsită de

dreptul, de a înainta o nouă solicitare cu privire la modificarea cuantumului pensiei

pentru întreținerea copiilor minori, luând în considerare prevederile art. 75 alin. (2)

din Codul Familiei, cuantumul cotelor stabilite la alin.(1) poate fi micșorat sau

majorat de instanța judecătorească, ținîndu-se cont de starea materială și familială a

părinților, de alte circumstanțe importante și articolului 110 din Codul Familiei,

stipulează că în cazul în care starea materială sau familială a uneia dintre părți s-a

schimbat, instanța judecătorească, luînd în considerare și alte circumstanțe

importante ale părților, este în drept, la cererea oricăreia dintre ele, să modifice

cuantumul pensiei de întreținere sau să-l scutească pe debitorul întreținerii de plata

acesteia.

Așadar, în baza argumentelor menționate de părți, coroborate cu înscrisurile

anexate la dosar, Colegiul judiciar notează că greșelile de aplicare a legii pot fi

corectate prin casarea deciziei atacate și menținerea hotărârii primei instanțe în acord

cu articolul 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Or, evaluarea efectuată

de instanța de recurs a fost susținută pe deplin de materialele cauzei, iar ambele părți

au beneficiat de un proces în contradictoriu și au avut posibilitatea reală de a comenta

în scris și de a depune observații în cadrul acestei proceduri.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de

apel este neîntemeiată, iar hotărârea primei instanțe este legală, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, ajunge

la concluzia de a admite recursul declarat de către Vladimir Poiata, a casa decizia

instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 445, alin. (1), lit. f) și alin. (3) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Vladimir Poiata.

Se casează decizia din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Se menține hotărârea din 02 mai 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, în cauza civilă

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Daniela Poiata împotriva lui

Vladimir Poiata, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a

Familiei, Anenii Noi cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului

7

copiilor minori, încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor și a cheltuielilor de

judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Dumitru Mardari

Victor Burduh

8