2ra-791/19 — recunoasterea dreptului de proprietate

Dosarul nr.2ra-791/19

prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (L.Grădinari)

instanța de apel:Curtea de Apel Bălți (E.Grumeza, N.Chircu, S.Procopciuc)

Î N C H E I E R E

15 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Cucol Nadejda,

reprezentată de avocatul Chișca Maxim,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cucol Nadejda

împotriva Direcției Generale Administrare Fiscală Nord cu privire la recunoașterea ca

membru al familiei, recunoașterea dreptului de proprietate asupra cotei-părți ideale

succesorale, dobândirea proprietății în ordinea succesiunii legale prin intrarea în

posesia masei succesorale,

împotriva deciziei din 04 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți prin care a fost

respins apelul declarat de Cucol Nadejda și a fost menținută hotărârea din 04 mai

2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 13 decembrie 2016 Cucol Nadejda, reprezentată de avocatul Chișca

Maxim a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției Generale

Administrare Fiscală Nord cu privire la recunoașterea ca membru al familiei,

recunoașterea dreptului de proprietate asupra cotei-părți ideale succesorale,

dobândirea proprietății în ordinea succesiunii legale prin intrarea în posesia masei

succesorale.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că din anul 1980 a concubinat

împreună cu Baboșco Victor. La XXXX ultimul a decedat. Din sursele proprii, Cucol

Nadejda l-a înmormântat și a suportat toate cheltuielile necesare.

A menționat că pe toata perioada conviețuirii Cucol Nadejda și Baboșco Victor

s-au evidențiat în cercul prietenilor și în societate ca o familie deplină și nu au dat

importanță oficializării relației. Pe durata conviețuirii au dobândit în proprietate

comună apartamentul nr.XXXXX. La privatizarea apartamentului au participat ambii

1

Cucol Nadejda-proprietar și Baboșco Victor-soț, fapt confirmat prin certificatul de

arhivă nr. 1169 din 29.10.2013.

A relatat că au dus o gospodărie comună prin următoarele probe: cartea de imobil

și anume viza de reședință aplicată ambilor la 07.04.1987, contractele de prestări

servicii de telefonie, lumină, gaze, evacuarea deșeurilor.

A susținut că în urma decesului lui Baboșco Victor a rămas următoarea masa

succesorală compusă din cota-parte ideală de ½ din apartamentul nr.XXXXX.

A declarat reclamanta că fiind soția decedatului și unica rudă, a intrat în posesia

masei succesorale care i-a aparținut decedatului.

A solicitat reclamanta recunoașterea ca membru al familiei, recunoașterea

dreptului de proprietate asupra cotei-părți ideale succesorale, dobândirea proprietății

în ordinea succesiunii legale prin intrarea în posesia masei succesorale.

Prin hotărârea din 04 mai 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central acțiunea a

fost respinsă.

Prin decizia din 04 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul

declarat de Cucol Nadejda și a fost menținută hotărârea din 04 mai 2018 a

Judecătoriei Drochia, sediul Central.

La adoptarea soluției sale instanța de apel a invocat că conform art.1432 Cod

civil, moștenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce

a lăsat moștenirea) către succesorii săi. Moștenirea este o transmisiune de drepturi

pentru cauză de moarte, universală, unitară și indivizibilă. Moștenirea are loc conform

testamentului (succesiune testamentară) și în temeiul legii (succesiune legală).

În conformitate cu prevederile art.1440 Cod civil, succesiunea se deschide în

urma decesului persoanei fizice sau declarării morții ei de către instanța de judecată.

Momentul deschiderii succesiunii se consideră cel al decesului persoanei care a lăsat

moștenirea sau data rămînerii definitive a hotărîrii judecătorești privind declararea

morții lui.

A menționat instanța de apel că succesiunea constituie una din modalitățile de

dobîndire a dreptului de proprietate prevăzute de alin. (2) art.320 Cod Civil, care

include transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai

multe persoane fizice, juridice sau stat și reprezintă una dintre cele mai importante

instituții ale legislației civile.

Articolul 1433 alin.l Cod civil statuiază că pot fi moștenitori în cazul

succesiunii: a) testamentare, persoanele care se aflau în viață la momentul decesului

celui ce a lăsat moștenirea, precum și cele care au fost concepute în timpul vieții celui

ce a lăsat moștenirea și s-au născut vii după decesul acestuia, indiferent de faptul dacă

sînt sau nu copiii lui. precum și persoanele juridice care au capacitate juridică civilă la

momentul decesului celui ce a lăsat moștenirea;b) legale, persoanele care se aflau în

viață la momentul decesului celui ce a lăsat moștenirea, precum și copiii celui ce a

lăsat moștenirea concepuți în timpul vieții lui și născuți vii după decesul acestuia.

La caz, instanța de apel a relatat că Baboșco Victor nu ar fi întocmit testament

în privința averii sale succesorale.

2

Conform art.1499 alin.l lit.a) Cod civil, moștenirea legală, adică trecerea

patrimoniului defunctului către persoanele menționate în lege se aplică în cazul în

care: a) cel ce a lăsat moștenirea nu a lăsat nici un testament.

Conform art.1500 alin.l, 2 Cod civil în cazul succesiunii legale, moștenitori cu

drept de cotă egală sînt: a) de clasa I - descendenții (fiii și fiicele celui ce a lăsat

moștenirea, la fel și cei născuți vii după decesul lui. precum și cei înfiați), soțul

supraviețuitor și ascendenții privilegiați (părinții. înfietorii) celui ce a lăsat

moștenirea: b) de clasa a II-a - colateralii privilegiați (frații și surorile) și ascendenții

ordinari (bunicii, atît din partea tatălui, cît și din partea mamei) ai celui ce a lăsat

moștenirea; c) de clasa a III-a - colateralii ordinari (unchii și mătușile) ai celui ce a

lăsat moștenirea. 2 Ascendenții ordinari culeg moștenirea în ordinea proximității

(apropierii) gradului de rudenie cu cel ce a lăsat moștenirea, respectiv bunicii îi

înlătură pe străbunici etc.. indiferent de sex și linie.

În contextul normelor citate, instanța de apel a concluzionat că Cucol Nadejda nu

este moștenitor testamentar al averii succesorale a decedatului Baboșco Victor, nici

moștenitor legal, or, dânsa nu are vocație succesorală, deoarece nu întrunește nici una

din condițiile stipulate la art.1500 Cod civil, însă pretinde de a fi recunoscută ca soție

a defunctului.

La 21 februarie 2019, Cucol Nadejda, reprezentată de avocatul Chișca Maxim a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii inițiale.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate

eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia

să fie aplicată.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia la 04 decembrie 2018. Recurenta Cucol

Nadejda a recepționat decizia instanței de apel la 27 decembrie 2018 conform avizului

de recepție (f.d.150).

Astfel, recursul declarat la data de 21 februarie 2019 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de Cucol Nadejda, reprezentată de avocatul Chișca

Maxim este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

3

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cucol Nadejda, reprezentată de

avocatul Chișca Maxim, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

4

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Cucol Nadejda, reprezentată de avocatul Chișca

Maxim, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Cucol Nadejda, reprezentată de

avocatul Chișca Maxim.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

5