2ra-1912/19 — constatarea faptului concubinajului, recunoasterea dreptului de proprietate si atribuirea bunului in proprietate

dosar nr. 2ra-1912/2019 prima instanță, Judecătoria Drochia, sediul Central, judecător: (I. Rusu) instanța de apel, Curtea de Apel Bălți judecători: (S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu) Î N C H E I E R E 16 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Gavca împotriva Ludmilei Josanu privind constatarea faptului concubinajului, recunoașterea dreptului de proprietate comună, atribuirea bunului în proprietate, încasarea cheltuielilor de judecată, și cererea de chemare în judecată reconvențională depusă de Ludmila Josanu împotriva Vioricăi Gavca privind revendicarea din posesie străină a bunului mobil, încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 21 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins apelul declarat de Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie și s-a menținut hotărârea din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, c o n s t a t ă : La data de 29 iunie 2017 Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ludmilei Josanu privind constatarea faptului concubinajului, recunoașterea dreptului de proprietate comună, atribuirea bunului în proprietate, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta Viorica Gavca a indicat că s-a aflat în relații de concubinaj cu Nicolae Josanu din anul 2013, până la data de 03 ianuarie 2017 când Nicolae Josanu a decedat. Moștenitor legal după decesul lui Nicolae Josanu este Ludmila Josanu. Procedura succesorală a fost deschisă la cererea Ludmilei Josanu prin depunerea unei cereri de acceptare a moștenirii la notar. În realitate însă, căsătoria dintre Nicolae Josanu și Ludmila Josanu a încetat în fapt încă din anul 2005, soții numai locuiau împreună mai mult de 11 ani. Reclamanta Viorica Gavca, a menționat că la data de 12 februarie 2016, 1 reclamanta a oficiat cununia religioasă cu Nicolae Josanu la Biserica Sfântul Kneaz Alexandr Nevschii din satul Țarigrad, fiind emis certificat de cununie nr. 1035. Existența unei relații de concubinaj poate fi confirmată prin proba cu martori.

Din anul 2005, Nicolae Josanu nu mai întreținea nici o relație cu pârâta Ludmila Josanu. Până în anul 2006 Nicolae Josanu considera că între el și pârâta Ludmila Josanu era înregistrat divorțul, datorită faptului că pârâta Ludmila Josanu inițiase procedura de divorț încă în anul 2007, anunțându-l pe Nicolae Josanu că deține o hotărâre de divorț și respectiv nu-i mai leagă nimic. Reclamanta Viorica Gavca a susținut că în anul 2016, relația de căsătorie cu pârâta Ludmila Josanu continua, prin urmare Nicolae Josanu a inițiat o procedură de divorț și a obținut hotărârea din 20 octombrie 2016 a Judecătoriei Drochia prin care căsătoria cu Ludmila Josanu a fost desfăcută. Pârâta Ludmila Josanu a depus apel împotriva hotărârii de divorț, iar în cadrul judecării cauzei, la data de 03 ianuarie 2017 a survenit decesul lui Nicolae Josanu.

Prin decizia din 23 februarie 2017 a Curții de Apel Bălți, procesul de divorț a fost încetat în legătură cu decesul reclamantului. Reclamanta Viorica Gavca a afirmat că în timpul relației sale cu Nicolae Josanu au dobândit împreună mai multe bunuri, printre care și autoturismul de model Dacia Duster, anul fabricației 2011, nr. de înmatriculare XXXXXX. Astfel automobilul a fost cumpărat la data de 28 februarie 2016, de la proprietara Olga Dicusar, prețul automobilului a fost achitat exclusiv din banii săi personali, care i-a obținut din munca ei peste hotarele țării, în Italia.

Chiar dacă drept cumpărător figurează Nicolae Josanu, acest autoturism a fost cumpărat numai din banii personali ai reclamantei, în acest context automobilul este proprietate comună, în care investiția reclamantei este de 100 %. Ținând cont de faptul că pârâta Ludmila Josanu beneficiază de calitate de moștenitor legal de clasa I, aceasta intenționează să devină proprietarul automobilului indicat, neavând practic nici o contribuție la automobilul în cauză. În temeiul art. 1502 Cod civil, reclamanta a solicitat constatarea faptului că relația de căsătorie dintre pârâta Ludmila Josanu și Nicolae Josanu a încetat din anul 2005 și privarea de dreptul la succesiune legală.

Reclamanata Viorica Gavca, a solicitat admiterea acțiunii, constatarea faptului concubinajului dintre reclamantă Viorica Gavca și Nicolae Josanu, recunoașterea dreptului de proprietate comună asupra automobilului de model Dacia Duster, anul fabricării 2011, cu n/î XXXXXX, partajarea bunului cu atribuirea reclamantei a autoturismului în proprietatea ei exclusivă, decăderea din dreptul de succesiune a Ludmilei Josanu, încasarea cheltuielilor de judecată. La 16 noiembrie 2018 Ludmila Josanu, reprezentată de avocatul Lilia Ababei, a depus cerere de chemare în judecată reconvențională împotriva Vioricăi Gavca privind revendicarea din posesie străină a bunului mobil, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reconvenționale reclamanta Ludmila Josanu a indicat că argumentele pârâtei Viorica Gavca precum că relațiile de familie între reclamanta Ludmila Josanu și Nicolae Josanu au încetat încă în anul 2005, sunt doar niște fapte declarative care nu sunt probate. La fel, reclamanta a menționat că există incertitudini în declarațiile pârâtei Viorica Gavca, precum că reclamanta a întrerupt relațiile de căsătorie în urma cu 2 11 ani, apoi cu 10 ani.

Reclamanata a declarat că nu pot fi reținute argumentele precum că reclamanta ar fi privată de dreptul la succesiunea legală în temeiul art. 1502 Cod civil, or, hotărârea Judecătoriei Drochia privind desfacerea căsătoriei din 20 octombrie 2016 a fost redactată integral la data de 20 noiembrie 2016, împotriva căreia a fost depusă cerere de apel, fiind suspendată executarea hotărârii instanței de fond în temeiul art. 363 Cod de procedură civilă, iar în perioada derulării procesului în instanța de apel Nicolae Josanu a decedat. Ca urmare, procesul a fost încetat în legătură cu decesul reclamantului. Prin urmare, reclamanta este moștenitoarea lui Nicolae Josanu. Reclamanta a invocat că temeiurile invocate de către pârâta Viorica Gavca nu se referă la speța dată, deoarece normele invocate de pârâtă reglementează regimul juridic al proprietății comune pe cote părți, și proprietate comună în devălmășie a soților Josanu.

Reclamanta Ludmila Josanu a susținut că pârâta Viorica Gavca își rezervă dreptul să pretindă la bunul proprietate comună a soților Josanu, automobilul Dacia Duster, anul fabricării 2011, cu n/î XXXXXX, invocând că chiar dacă cumpărător și proprietar al automobilului este defunctul Nicolae Josanu, dânsa ar fi contribuit decisiv la achiziționarea acestui bun. Respectiv, automobilul se află în posesie nelegitimă la pârâta Viorica Gavca din luna decembrie 2016. Reclamanata a indicat că automobilul în cauză a fost inclus în acțiunea privind partajul averii comune a soților Josanu, înregistrată la judecătoria Drochia la 12 mai 2016. Reclamanta Ludmila Josanu a declarat că potrivit certificatului eliberat de Primăria Drochia, Ludmila Josanu a suportat cheltuielile de înmormântare a soțului Nicolae Josanu.

În baza temeiului legal, notarul Maria Mazur la 24 octombrie 2017 a eliberat pe numele reclamantei certificatul de moștenitor legal și certificat cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună în devălmășie, ulterior înregistrat la Agenția Servicii Publice SCT Drochia la 24 octombrie 2017. Faptul constatării concubinajului nu servește temei pentru obținerea dreptului de proprietate și formarea masei de bunuri proprietate comună în devălmășie a soților, deoarece ca atare concubinajul nu poate fi egalat ca căsătorie. Reclamanta Ludmila Josanu a solicitat admiterea acțiunii reconvenționale, revendicarea din posesia străină a lui Viorica Gavca a automobilului de model Dacia Duster, cu n/î XXXXXX, încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Gavca împotriva Ludmilei Josanu privind constatarea faptului concubinajului, recunoașterea dreptului de proprietate comună, atribuirea bunului în proprietate, s-a anulat sechestrul dispus asupra mijlocului de transport Dacia Duster, anul fabricației 2011 cu n/î XXXXXX. Prin hotărârea suplimentară din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, s-a admis cererea reconvențională depusă de Ludmila Josanu împotriva Vioricăi Gavca privind revendicarea din posesie străină a bunului mobil, s-a obligat restituirea mijlocului de transport automobilul de marca Dacia Duster a.p.

2011 n/î XXXXXX VIN: Uxxxxxxxxxxxxx27, din posesia lui Viorica Gavca, 3 în posesia lui Ludmila Josanu, s-a încasat de la Viorica Gavca în beneficiul lui Ludmila Josanu cheltuielile de judecată în sumă de 8500 lei. Prin decizia din 21 mai 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins cererea de apel declarată de Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie și s-a menținut hotărârea din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Gavca împotriva Ludmilei Josanu privind constatarea faptului concubinajului, recunoașterea dreptului de proprietate comună, atribuirea bunului în proprietate și cererea de chemare în judecată reconvențională depusă de Ludmila Josanu împotriva Vioricăi Gavca privind revendicarea bunului mobil.

Prin încheierea din 07 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a corectat eroarea mecanică din decizia din 21 mai 2019 a Curții de Apel Bălți în care sa indicat în partea introductivă și în partea dispozitivă a deciziei din 21 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, numele și prenumele avocatului în loc de „Viorica Gavca”, numele și prenumele „Corneliu Vrabie”. În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că Viorica Gavca a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Ludmilei Josanu privind constatarea faptului concubinajului, recunoașterea dreptului de proprietate comună, atribuirea bunului în proprietate. La rândul său Ludmila Josanu a formulat o cerere reconvențională către Viorica Gavca privind revendicarea bunului mobil.

În cadrul dezbaterilor judiciare atât în instanța de fond, câț și în instanța de apel s-a constatat că, prin acțiunea înaintată de apelanta-reclamanta Viorica Gavca aceasta solicită constatarea faptului concubinajului dintre ea și defunctul Nicolae Josanu, invocând faptul că la 12 februarie 2016 apelanta și defunctul Nicolae Josanu au oficiat cununia religioasă.

Totodată, în susținerea pretențiilor sale privind recunoașterea dreptului de proprietate comună asupra automobilului Dacia Duster, anul fabricării 2011, n/î XXXXXX și partajarea bunului dat cu atribuirea reclamantei a autoturismului în proprietate exclusivă, apelanta a invocat că relațiile de căsătorie între intimata Ludmila Josanu și defunctul Nicolae Josanu erau formale, acestea fiind încetate încă în anul 2005, astfel relațiile de căsătorie fiind întrerupte de circa 10 ani, iar bunul mobil- automobilul de model Dacia Duster, anul fabricării 2011, nr/î XXXXXX, a fost dobândit de către apelantă împreună cu defunctul Nicolae Josanu în timpul relației de concubinaj.

Instanța de apel a reținut că la constatarea relațiilor de căsătorie neînregistrată, instanțele judecătorești trebuie să țină cont de faptul că cetățenilor, care se aflau în concubinaj până la 08 iulie 1944 și nu au avut posibilitatea de a înregistra căsătoria în organele de stare civilă în legătură cu decesul unuia din ei, le-a fost acordat dreptul de a înainta cereri în instanțele judecătorești despre constatarea concubinajului. Concubinajul nu poate fi constatat dacă el a încetat până la moartea uneia dintre pârți, aflate în aceste raporturi, precum și dacă căsătoria persoanei a fost înregistrată și nu a fost desfăcută în modul stabilit.

Astfel, la momentul decesului lui Nicolae Josanu, 03 ianuarie 2017, acesta se afla în continuare în relație de căsătorie cu intimata Ludmila Josanu, or, hotărârea judecătoriei Drochia privind desfacerea căsătoriei din 20 octombrie 2016, prin decizia Curții de Apel Bălți din 23 februarie 2017 a fost casată cu încetarea procesului, respectiv în situația dată nu poate stabilit faptul constatării concubinajului dintre apelantă și defunctul Nicolae Josanu. 4 Instanța de apel a menționat că nu poate fi reținută pretenția reclamantei Viorica Gavca privind recunoașterea dreptului de proprietate comună asupra automobilului Dacia Duster, anul fabricării 2011, n/î XXXXXX, or, anume instituția căsătoriei, adică regimul matrimonial, reprezintă totalitatea normelor juridice referitoare la relațiile dintre soți pe timpul căsătoriei, în special cu privire la bunurile lor.

Mai mult ca atât, în cazul în care la data de 24 octombrie 2017, pe numele intimatei Ludmila Josanu a fost eliberat certificatul de moștenitor legal nr. 16289 și certificatul cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună în devălmășie nr. 16287 din 24 octombrie 2017, certificate care confirmă dreptul de proprietate a acesteia la cota-parte din bunurile proprietate comună în devălmășie a soților Josanu, apelanta nu poate pretinde la bunul mobil- automobilul de model Dacia Duster, anul fabricării 2011, n/î. XXXXXX, ca bun dobândit în timpul relației de concubinaj cu defunctul Nicolae Josanu, or, automobilul în cauză constituie avere comună în devălmășie a soților Josanu.

Astfel, apelanta Viorica Gavca nu poate pretinde la partajul averii succesorale rămase după decesul lui Nicolae Josanu, or, intimata Ludmila Josanu a acceptat succesiunea după decesul lui Nicolae Josanu, în mod legal. De asemenea, instanța de apel a menționat faptul că odată ce Ludmila Josanu este moștenitoarea bunurilor defunctului Nicolae Josanu, apelanta fără careva temei legal deține automobilului de model Dacia Duster, anul fabricării 2011, n/î XXXXXX, astfel fiind încălcat dreptul de proprietate a intimatei Ludmila Josanu. Prin urmare, instanța de fond just a ajuns la concluzia de a revendica din posesia străină a lui Viorica Gavca, automobilul de model Dacia Duster, n/î XXXXXX. Instanța de apel a constatat legalitatea și temeinicia hotărârii instanței de fond, argumentele apelantei fiind neîntemeiate, instanța de apel ajungând la concluzia de a respinge apelul declarat de Viorica Gavca și a menține hotărârea primei instanțe.

La 14 august 2019, Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie, a declarat prin intermediul oficiului poștal recurs împotriva deciziei din 21 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărârii de admitere a acțiunii depuse de Viorica Gavca și respingerea acțiunii reconvenționale depusă de Ludmila Josanu. În motivarea cererii de recurs recurenta Viorica Gavca a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărărea instanței de fond, le consideră vădit ilegale și neîntemeiate, care urmează a fi casate deoarece instanța de apel la pronunțarea deciziei a interpretat în mod eronat legea, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Recurenta Viorica Gavca a menționat că instanța de apel la soluționarea pricinii a apreciat eronat circumstanțele cauzei, deoarece au fost prezentate suficiente dovezi privind temeinicia cerințelor sale la înaintarea acțiunii civile. Recurenta Viorica Gavca a indicat că s-a aflat în relații de concubinaj cu Nicolae Josanu din anul 2013, până la data de 03 ianuarie 2017, când Nicolae Josanu a decedat. Moștenitor legal după decesul lui Nicolae Josanu este Ludmila Josanu. Procedura succesorală a fost deschisă la cererea Ludmilei Josanu, prin depunerea unei cereri de acceptare a moștenirii la notar. În realitate însă, căsătoria dintre Nicolae Josanu și Ludmila Josanu a încetat în fapt încă din anul 2005, soții 5 numai locuiau împreună mai mult de 11 ani.

Recurenta Viorica Gavca, a menționat că la data de 12 februarie 2016, reclamanta a oficiat cununia religioasă cu Nicolae Josanu la Biserica Sfântul Kneaz Alexandr Nevschii din satul Țarigrad, fiind emis certificat de cununie nr. 1035. Existența unei relații de concubinaj poate fi confirmată prin proba cu martori. Din anul 2005, Nicolae Josanu nu mai întreținea nici o relație cu pârâta Ludmila Josanu.

Până în anul 2006 Nicolae Josanu considera că între el și pârâta Ludmila Josanu era înregistrat divorțul, datorită faptului că pârâta Ludmila Josanu inițiase procedura de divorț încă în anul 2007, anunțându-l pe Nicolae Josanu că deține o hotărâre de divorț și respectiv nu-i mai leagă nimic . Recurenta Viorica Gavca a susținut că în anul 2016, relația de căsătorie cu pârâta Ludmila Josanu continua, prin urmare Nicolae Josanu a inițiat o procedură de divorț și a obținut hotărârea din 20 octombrie 2016 a Judecătoriei Drochia prin care căsătoria cu Ludmila Josanu a fost desfăcută. Pârâta Ludmila Josanu a depus apel împotriva hotărârii de divorț, iar în cadrul judecării cauzei, la data de 03 ianuarie 2017 a survenit decesul lui Nicolae Josanu.

Prin decizia din 23 februarie 2017 a Curții de Apel Bălți procesul de divorț a fost încetat în legătură cu decesul reclamantului. Recurenta Viorica Gavca a afirmat că în timpul relației sale cu Nicolae Josanu au dobândit împreună mai multe bunuri, printre care și autoturismul de model Dacia Duster, anul fabricației 2011, nr. de înmatriculare XXXXXX. Astfel, automobilul a fost cumpărat la data de 28 februarie 2016, de la proprietara Olga Dicusar, prețul automobilului a fost achitat exclusiv din banii săi personali care i-a obținut din munca ei peste hotarele țării, în Italia.

Chiar dacă drept cumpărător figurează Nicolae Josanu, acest autoturism a fost cumpărat numai din banii personali ai reclamantei, în acest context automobilul este proprietate comună în care investiția reclamantei este de 100 %. Ținând cont de faptul că pârâta Ludmila Josanu beneficiază de calitate de moștenitor legal de clasa I, aceasta intenționează să devină proprietarul automobilului indicat, neavând practic nici o contribuție la automobilul în cauză. Totodată, recurenta consideră că aprecierea probelor de către instanțele judecătorești inferioare au fost arbitrare, instanțele încălcând normele de drept material și normele de drept procedural, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 21 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost expediată participanților la proces la data de 14 iunie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 11582 (f.d. 180), fiind recepționată de recurenta Viorica Gavca, prin intermediul reprezentantului Corneliu Vrabie la data de 18 iunie 2019, fapt ce se confirmă prin dovada trimiterii poștale nr. DS3118119566AS (f.d. 181). În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus de Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie, la data de 14 august 2019 prin intermediul oficiului poștal, cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.

6 La 28 august 2019, în adresa intimatei Ludmila Josanu a fost expediată copia recursului declarat de Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. La 24 septembrie 2019 Ludmila Josanu, reprezentată de avocatul Lilia Ababei, a depus prin intermediul oficiului poștal, referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil. Examinând temeiurile recursului declarat de Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie, se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. 7 Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă. Din recursul declarat de Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie, nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie, împotriva deciziei din 21 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Gavca împotriva Ludmilei Josanu privind constatarea faptului concubinajului, recunoașterea dreptului de proprietate comună, atribuirea bunului în proprietate și cererea de chemare în judecată reconvențională depusă de Ludmila Josanu împotriva Vioricăi Gavca privind revendicarea bunului mobil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan 8