2ra-1912/19 — constatarea faptului concubinajului, recunoasterea dreptului de proprietate si atribuirea bunului in proprietate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea faptului concubinajului, recunoasterea dreptului de proprietate si atribuirea bunului in proprietate
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1912/19 — constatarea faptului concubinajului, recunoasterea dreptului de proprietate si atribuirea bunului in proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
dosar nr. 2ra-1912/2019
prima instanță, Judecătoria Drochia, sediul Central, judecător: (I. Rusu)
instanța de apel, Curtea de Apel Bălți judecători: (S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)
Î N C H E I E R E
16 octombrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului declarat de Viorica Gavca, reprezentată
de avocatul Corneliu Vrabie,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Gavca
împotriva Ludmilei Josanu privind constatarea faptului concubinajului,
recunoașterea dreptului de proprietate comună, atribuirea bunului în proprietate,
încasarea cheltuielilor de judecată,
și cererea de chemare în judecată reconvențională depusă de Ludmila Josanu
împotriva Vioricăi Gavca privind revendicarea din posesie străină a bunului mobil,
încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 21 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a
respins apelul declarat de Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie
și s-a menținut hotărârea din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul
Central,
c o n s t a t ă :
La data de 29 iunie 2017 Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu
Vrabie, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ludmilei Josanu privind
constatarea faptului concubinajului, recunoașterea dreptului de proprietate comună,
atribuirea bunului în proprietate, încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta Viorica Gavca a indicat că s-a aflat în relații
de concubinaj cu Nicolae Josanu din anul 2013, până la data de 03 ianuarie 2017
când Nicolae Josanu a decedat. Moștenitor legal după decesul lui Nicolae Josanu
este Ludmila Josanu. Procedura succesorală a fost deschisă la cererea Ludmilei
Josanu prin depunerea unei cereri de acceptare a moștenirii la notar. În realitate
însă, căsătoria dintre Nicolae Josanu și Ludmila Josanu a încetat în fapt încă din
anul 2005, soții numai locuiau împreună mai mult de 11 ani.
Reclamanta Viorica Gavca, a menționat că la data de 12 februarie 2016,
1
reclamanta a oficiat cununia religioasă cu Nicolae Josanu la Biserica Sfântul Kneaz
Alexandr Nevschii din satul Țarigrad, fiind emis certificat de cununie nr. 1035.
Existența unei relații de concubinaj poate fi confirmată prin proba cu martori. Din
anul 2005, Nicolae Josanu nu mai întreținea nici o relație cu pârâta Ludmila
Josanu. Până în anul 2006 Nicolae Josanu considera că între el și pârâta Ludmila
Josanu era înregistrat divorțul, datorită faptului că pârâta Ludmila Josanu inițiase
procedura de divorț încă în anul 2007, anunțându-l pe Nicolae Josanu că deține o
hotărâre de divorț și respectiv nu-i mai leagă nimic.
Reclamanta Viorica Gavca a susținut că în anul 2016, relația de căsătorie cu
pârâta Ludmila Josanu continua, prin urmare Nicolae Josanu a inițiat o procedură
de divorț și a obținut hotărârea din 20 octombrie 2016 a Judecătoriei Drochia prin
care căsătoria cu Ludmila Josanu a fost desfăcută. Pârâta Ludmila Josanu a depus
apel împotriva hotărârii de divorț, iar în cadrul judecării cauzei, la data de
03 ianuarie 2017 a survenit decesul lui Nicolae Josanu. Prin decizia din
23 februarie 2017 a Curții de Apel Bălți, procesul de divorț a fost încetat în
legătură cu decesul reclamantului.
Reclamanta Viorica Gavca a afirmat că în timpul relației sale cu Nicolae
Josanu au dobândit împreună mai multe bunuri, printre care și autoturismul de
model Dacia Duster, anul fabricației 2011, nr. de înmatriculare XXXXXX. Astfel
automobilul a fost cumpărat la data de 28 februarie 2016, de la proprietara Olga
Dicusar, prețul automobilului a fost achitat exclusiv din banii săi personali, care i-a
obținut din munca ei peste hotarele țării, în Italia. Chiar dacă drept cumpărător
figurează Nicolae Josanu, acest autoturism a fost cumpărat numai din banii
personali ai reclamantei, în acest context automobilul este proprietate comună, în
care investiția reclamantei este de 100 %. Ținând cont de faptul că pârâta Ludmila
Josanu beneficiază de calitate de moștenitor legal de clasa I, aceasta intenționează
să devină proprietarul automobilului indicat, neavând practic nici o contribuție la
automobilul în cauză.
În temeiul art. 1502 Cod civil, reclamanta a solicitat constatarea faptului că
relația de căsătorie dintre pârâta Ludmila Josanu și Nicolae Josanu a încetat din
anul 2005 și privarea de dreptul la succesiune legală.
Reclamanata Viorica Gavca, a solicitat admiterea acțiunii, constatarea faptului
concubinajului dintre reclamantă Viorica Gavca și Nicolae Josanu, recunoașterea
dreptului de proprietate comună asupra automobilului de model Dacia Duster, anul
fabricării 2011, cu n/î XXXXXX, partajarea bunului cu atribuirea reclamantei a
autoturismului în proprietatea ei exclusivă, decăderea din dreptul de succesiune a
Ludmilei Josanu, încasarea cheltuielilor de judecată.
La 16 noiembrie 2018 Ludmila Josanu, reprezentată de avocatul Lilia
Ababei, a depus cerere de chemare în judecată reconvențională împotriva Vioricăi
Gavca privind revendicarea din posesie străină a bunului mobil, încasarea
cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reconvenționale reclamanta Ludmila Josanu a indicat
că argumentele pârâtei Viorica Gavca precum că relațiile de familie între
reclamanta Ludmila Josanu și Nicolae Josanu au încetat încă în anul 2005, sunt
doar niște fapte declarative care nu sunt probate.
La fel, reclamanta a menționat că există incertitudini în declarațiile pârâtei
Viorica Gavca, precum că reclamanta a întrerupt relațiile de căsătorie în urma cu
2
11 ani, apoi cu 10 ani.
Reclamanata a declarat că nu pot fi reținute argumentele precum că
reclamanta ar fi privată de dreptul la succesiunea legală în temeiul art. 1502 Cod
civil, or, hotărârea Judecătoriei Drochia privind desfacerea căsătoriei din
20 octombrie 2016 a fost redactată integral la data de 20 noiembrie 2016,
împotriva căreia a fost depusă cerere de apel, fiind suspendată executarea hotărârii
instanței de fond în temeiul art. 363 Cod de procedură civilă, iar în perioada
derulării procesului în instanța de apel Nicolae Josanu a decedat. Ca urmare,
procesul a fost încetat în legătură cu decesul reclamantului. Prin urmare,
reclamanta este moștenitoarea lui Nicolae Josanu.
Reclamanta a invocat că temeiurile invocate de către pârâta Viorica Gavca
nu se referă la speța dată, deoarece normele invocate de pârâtă reglementează
regimul juridic al proprietății comune pe cote părți, și proprietate comună în
devălmășie a soților Josanu.
Reclamanta Ludmila Josanu a susținut că pârâta Viorica Gavca își rezervă
dreptul să pretindă la bunul proprietate comună a soților Josanu, automobilul Dacia
Duster, anul fabricării 2011, cu n/î XXXXXX, invocând că chiar dacă cumpărător
și proprietar al automobilului este defunctul Nicolae Josanu, dânsa ar fi contribuit
decisiv la achiziționarea acestui bun. Respectiv, automobilul se află în posesie
nelegitimă la pârâta Viorica Gavca din luna decembrie 2016.
Reclamanata a indicat că automobilul în cauză a fost inclus în acțiunea
privind partajul averii comune a soților Josanu, înregistrată la judecătoria Drochia
la 12 mai 2016.
Reclamanta Ludmila Josanu a declarat că potrivit certificatului eliberat de
Primăria Drochia, Ludmila Josanu a suportat cheltuielile de înmormântare a soțului
Nicolae Josanu. În baza temeiului legal, notarul Maria Mazur la 24 octombrie 2017
a eliberat pe numele reclamantei certificatul de moștenitor legal și certificat cu
privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună în
devălmășie, ulterior înregistrat la Agenția Servicii Publice SCT Drochia la 24
octombrie 2017. Faptul constatării concubinajului nu servește temei pentru
obținerea dreptului de proprietate și formarea masei de bunuri proprietate comună
în devălmășie a soților, deoarece ca atare concubinajul nu poate fi egalat ca
căsătorie.
Reclamanta Ludmila Josanu a solicitat admiterea acțiunii reconvenționale,
revendicarea din posesia străină a lui Viorica Gavca a automobilului de model
Dacia Duster, cu n/î XXXXXX, încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central
s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Viorica
Gavca împotriva Ludmilei Josanu privind constatarea faptului concubinajului,
recunoașterea dreptului de proprietate comună, atribuirea bunului în proprietate,
s-a anulat sechestrul dispus asupra mijlocului de transport Dacia Duster, anul
fabricației 2011 cu n/î XXXXXX.
Prin hotărârea suplimentară din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Drochia,
sediul Central, s-a admis cererea reconvențională depusă de Ludmila Josanu
împotriva Vioricăi Gavca privind revendicarea din posesie străină a bunului mobil,
s-a obligat restituirea mijlocului de transport automobilul de marca Dacia Duster
a.p. 2011 n/î XXXXXX VIN: Uxxxxxxxxxxxxx27, din posesia lui Viorica Gavca,
3
în posesia lui Ludmila Josanu, s-a încasat de la Viorica Gavca în beneficiul lui
Ludmila Josanu cheltuielile de judecată în sumă de 8500 lei.
Prin decizia din 21 mai 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins cererea de apel
declarată de Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie și s-a
menținut hotărârea din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Gavca
împotriva Ludmilei Josanu privind constatarea faptului concubinajului,
recunoașterea dreptului de proprietate comună, atribuirea bunului în proprietate și
cererea de chemare în judecată reconvențională depusă de Ludmila Josanu
împotriva Vioricăi Gavca privind revendicarea bunului mobil.
Prin încheierea din 07 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a corectat eroarea
mecanică din decizia din 21 mai 2019 a Curții de Apel Bălți în care sa indicat în
partea introductivă și în partea dispozitivă a deciziei din 21 mai 2019 a Curții de
Apel Bălți, numele și prenumele avocatului în loc de „Viorica Gavca”, numele și
prenumele „Corneliu Vrabie”.
În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că Viorica Gavca a
formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Ludmilei Josanu privind
constatarea faptului concubinajului, recunoașterea dreptului de proprietate comună,
atribuirea bunului în proprietate. La rândul său Ludmila Josanu a formulat o cerere
reconvențională către Viorica Gavca privind revendicarea bunului mobil. În cadrul
dezbaterilor judiciare atât în instanța de fond, câț și în instanța de apel s-a constatat
că, prin acțiunea înaintată de apelanta-reclamanta Viorica Gavca aceasta solicită
constatarea faptului concubinajului dintre ea și defunctul Nicolae Josanu, invocând
faptul că la 12 februarie 2016 apelanta și defunctul Nicolae Josanu au oficiat
cununia religioasă. Totodată, în susținerea pretențiilor sale privind recunoașterea
dreptului de proprietate comună asupra automobilului Dacia Duster, anul fabricării
2011, n/î XXXXXX și partajarea bunului dat cu atribuirea reclamantei a
autoturismului în proprietate exclusivă, apelanta a invocat că relațiile de căsătorie
între intimata Ludmila Josanu și defunctul Nicolae Josanu erau formale, acestea
fiind încetate încă în anul 2005, astfel relațiile de căsătorie fiind întrerupte de circa
10 ani, iar bunul mobil- automobilul de model Dacia Duster, anul fabricării 2011,
nr/î XXXXXX, a fost dobândit de către apelantă împreună cu defunctul Nicolae
Josanu în timpul relației de concubinaj.
Instanța de apel a reținut că la constatarea relațiilor de căsătorie
neînregistrată, instanțele judecătorești trebuie să țină cont de faptul că cetățenilor,
care se aflau în concubinaj până la 08 iulie 1944 și nu au avut posibilitatea de a
înregistra căsătoria în organele de stare civilă în legătură cu decesul unuia din ei,
le-a fost acordat dreptul de a înainta cereri în instanțele judecătorești despre
constatarea concubinajului. Concubinajul nu poate fi constatat dacă el a încetat
până la moartea uneia dintre pârți, aflate în aceste raporturi, precum și dacă
căsătoria persoanei a fost înregistrată și nu a fost desfăcută în modul stabilit.
Astfel, la momentul decesului lui Nicolae Josanu, 03 ianuarie 2017, acesta se afla
în continuare în relație de căsătorie cu intimata Ludmila Josanu, or, hotărârea
judecătoriei Drochia privind desfacerea căsătoriei din 20 octombrie 2016, prin
decizia Curții de Apel Bălți din 23 februarie 2017 a fost casată cu încetarea
procesului, respectiv în situația dată nu poate stabilit faptul constatării
concubinajului dintre apelantă și defunctul Nicolae Josanu.
4
Instanța de apel a menționat că nu poate fi reținută pretenția reclamantei
Viorica Gavca privind recunoașterea dreptului de proprietate comună asupra
automobilului Dacia Duster, anul fabricării 2011, n/î XXXXXX, or, anume
instituția căsătoriei, adică regimul matrimonial, reprezintă totalitatea normelor
juridice referitoare la relațiile dintre soți pe timpul căsătoriei, în special cu privire
la bunurile lor. Mai mult ca atât, în cazul în care la data de 24 octombrie 2017, pe
numele intimatei Ludmila Josanu a fost eliberat certificatul de moștenitor legal nr.
16289 și certificatul cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din
proprietatea comună în devălmășie nr. 16287 din 24 octombrie 2017, certificate
care confirmă dreptul de proprietate a acesteia la cota-parte din bunurile proprietate
comună în devălmășie a soților Josanu, apelanta nu poate pretinde la bunul mobil-
automobilul de model Dacia Duster, anul fabricării 2011, n/î. XXXXXX, ca bun
dobândit în timpul relației de concubinaj cu defunctul Nicolae Josanu, or,
automobilul în cauză constituie avere comună în devălmășie a soților Josanu.
Astfel, apelanta Viorica Gavca nu poate pretinde la partajul averii succesorale
rămase după decesul lui Nicolae Josanu, or, intimata Ludmila Josanu a acceptat
succesiunea după decesul lui Nicolae Josanu, în mod legal.
De asemenea, instanța de apel a menționat faptul că odată ce Ludmila Josanu
este moștenitoarea bunurilor defunctului Nicolae Josanu, apelanta fără careva
temei legal deține automobilului de model Dacia Duster, anul fabricării 2011, n/î
XXXXXX, astfel fiind încălcat dreptul de proprietate a intimatei Ludmila Josanu.
Prin urmare, instanța de fond just a ajuns la concluzia de a revendica din posesia
străină a lui Viorica Gavca, automobilul de model Dacia Duster, n/î XXXXXX.
Instanța de apel a constatat legalitatea și temeinicia hotărârii instanței de
fond, argumentele apelantei fiind neîntemeiate, instanța de apel ajungând la
concluzia de a respinge apelul declarat de Viorica Gavca și a menține hotărârea
primei instanțe.
La 14 august 2019, Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu
Vrabie, a declarat prin intermediul oficiului poștal recurs împotriva deciziei din
21 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi
hotărârii de admitere a acțiunii depuse de Viorica Gavca și respingerea acțiunii
reconvenționale depusă de Ludmila Josanu.
În motivarea cererii de recurs recurenta Viorica Gavca a indicat că nu este de
acord cu decizia instanței de apel și hotărărea instanței de fond, le consideră vădit
ilegale și neîntemeiate, care urmează a fi casate deoarece instanța de apel la
pronunțarea deciziei a interpretat în mod eronat legea, nu a aplicat legea care
trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.
Recurenta Viorica Gavca a menționat că instanța de apel la soluționarea
pricinii a apreciat eronat circumstanțele cauzei, deoarece au fost prezentate
suficiente dovezi privind temeinicia cerințelor sale la înaintarea acțiunii civile.
Recurenta Viorica Gavca a indicat că s-a aflat în relații de concubinaj cu
Nicolae Josanu din anul 2013, până la data de 03 ianuarie 2017, când Nicolae
Josanu a decedat. Moștenitor legal după decesul lui Nicolae Josanu este Ludmila
Josanu. Procedura succesorală a fost deschisă la cererea Ludmilei Josanu, prin
depunerea unei cereri de acceptare a moștenirii la notar. În realitate însă, căsătoria
dintre Nicolae Josanu și Ludmila Josanu a încetat în fapt încă din anul 2005, soții
5
numai locuiau împreună mai mult de 11 ani.
Recurenta Viorica Gavca, a menționat că la data de 12 februarie 2016,
reclamanta a oficiat cununia religioasă cu Nicolae Josanu la Biserica Sfântul Kneaz
Alexandr Nevschii din satul Țarigrad, fiind emis certificat de cununie nr. 1035.
Existența unei relații de concubinaj poate fi confirmată prin proba cu martori. Din
anul 2005, Nicolae Josanu nu mai întreținea nici o relație cu pârâta Ludmila
Josanu. Până în anul 2006 Nicolae Josanu considera că între el și pârâta Ludmila
Josanu era înregistrat divorțul, datorită faptului că pârâta Ludmila Josanu inițiase
procedura de divorț încă în anul 2007, anunțându-l pe Nicolae Josanu că deține o
hotărâre de divorț și respectiv nu-i mai leagă nimic
.
Recurenta Viorica Gavca a susținut că în anul 2016, relația de căsătorie cu
pârâta Ludmila Josanu continua, prin urmare Nicolae Josanu a inițiat o procedură
de divorț și a obținut hotărârea din 20 octombrie 2016 a Judecătoriei Drochia prin
care căsătoria cu Ludmila Josanu a fost desfăcută. Pârâta Ludmila Josanu a depus
apel împotriva hotărârii de divorț, iar în cadrul judecării cauzei, la data de
03 ianuarie 2017 a survenit decesul lui Nicolae Josanu. Prin decizia din
23 februarie 2017 a Curții de Apel Bălți procesul de divorț a fost încetat în legătură
cu decesul reclamantului.
Recurenta Viorica Gavca a afirmat că în timpul relației sale cu Nicolae Josanu
au dobândit împreună mai multe bunuri, printre care și autoturismul de model
Dacia Duster, anul fabricației 2011, nr. de înmatriculare XXXXXX. Astfel,
automobilul a fost cumpărat la data de 28 februarie 2016, de la proprietara Olga
Dicusar, prețul automobilului a fost achitat exclusiv din banii săi personali care i-a
obținut din munca ei peste hotarele țării, în Italia. Chiar dacă drept cumpărător
figurează Nicolae Josanu, acest autoturism a fost cumpărat numai din banii
personali ai reclamantei, în acest context automobilul este proprietate comună în
care investiția reclamantei este de 100 %. Ținând cont de faptul că pârâta Ludmila
Josanu beneficiază de calitate de moștenitor legal de clasa I, aceasta intenționează
să devină proprietarul automobilului indicat, neavând practic nici o contribuție la
automobilul în cauză.
Totodată, recurenta consideră că aprecierea probelor de către instanțele
judecătorești inferioare au fost arbitrare, instanțele încălcând normele de drept
material și normele de drept procedural, iar erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,
recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din
21 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost expediată participanților la proces la data
de 14 iunie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 11582 (f.d. 180), fiind
recepționată de recurenta Viorica Gavca, prin intermediul reprezentantului
Corneliu Vrabie la data de 18 iunie 2019, fapt ce se confirmă prin dovada trimiterii
poștale nr. DS3118119566AS (f.d. 181).
În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus
de Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie, la data de 14 august
2019 prin intermediul oficiului poștal, cu respectarea termenului prevăzut la art.
434 Cod de procedură civilă.
6
La 28 august 2019, în adresa intimatei Ludmila Josanu a fost expediată copia
recursului declarat de Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie, cu
înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
La 24 septembrie 2019 Ludmila Josanu, reprezentată de avocatul Lilia
Ababei, a depus prin intermediul oficiului poștal, referință prin care a solicitat
declararea recursului inadmisibil.
Examinând temeiurile recursului declarat de Viorica Gavca, reprezentată de
avocatul Corneliu Vrabie, în raport cu materialele cauzei civile, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Viorica Gavca, reprezentată
de avocatul Corneliu Vrabie, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Viorica Gavca,
reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie, se referă la dezacordul recurentei cu
soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau
aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform
secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material
și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în
fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel.
7
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură
civilă. Din recursul declarat de Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu
Vrabie, nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,
25 februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Viorica Gavca, reprezentată de avocatul
Corneliu Vrabie.
În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură
civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Viorica Gavca, reprezentată de
avocatul Corneliu Vrabie, împotriva deciziei din 21 mai 2019 a Curții de Apel
Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Gavca
împotriva Ludmilei Josanu privind constatarea faptului concubinajului,
recunoașterea dreptului de proprietate comună, atribuirea bunului în proprietate și
cererea de chemare în judecată reconvențională depusă de Ludmila Josanu
împotriva Vioricăi Gavca privind revendicarea bunului mobil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tatiana Vieru
Judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
8