ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 16.10.2019

2ra-1912/19 — constatarea faptului concubinajului, recunoasterea dreptului de proprietate si atribuirea bunului in proprietate

HOTĂRÂRE
16.10.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
constatarea faptului concubinajului, recunoasterea dreptului de proprietate si atribuirea bunului in proprietate
Temei legal
temeiurile declararii recursului
Citează această cauză
2ra-1912/19 — constatarea faptului concubinajului, recunoasterea dreptului de proprietate si atribuirea bunului in proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosar nr. 2ra-1912/2019

prima instanță, Judecătoria Drochia, sediul Central, judecător: (I. Rusu)

instanța de apel, Curtea de Apel Bălți judecători: (S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Viorica Gavca, reprezentată

de avocatul Corneliu Vrabie,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Gavca

împotriva Ludmilei Josanu privind constatarea faptului concubinajului,

recunoașterea dreptului de proprietate comună, atribuirea bunului în proprietate,

încasarea cheltuielilor de judecată,

și cererea de chemare în judecată reconvențională depusă de Ludmila Josanu

împotriva Vioricăi Gavca privind revendicarea din posesie străină a bunului mobil,

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 21 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul declarat de Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie

și s-a menținut hotărârea din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul

Central,

c o n s t a t ă :

La data de 29 iunie 2017 Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu

Vrabie, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ludmilei Josanu privind

constatarea faptului concubinajului, recunoașterea dreptului de proprietate comună,

atribuirea bunului în proprietate, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta Viorica Gavca a indicat că s-a aflat în relații

de concubinaj cu Nicolae Josanu din anul 2013, până la data de 03 ianuarie 2017

când Nicolae Josanu a decedat. Moștenitor legal după decesul lui Nicolae Josanu

este Ludmila Josanu. Procedura succesorală a fost deschisă la cererea Ludmilei

Josanu prin depunerea unei cereri de acceptare a moștenirii la notar. În realitate

însă, căsătoria dintre Nicolae Josanu și Ludmila Josanu a încetat în fapt încă din

anul 2005, soții numai locuiau împreună mai mult de 11 ani.

Reclamanta Viorica Gavca, a menționat că la data de 12 februarie 2016,

1

reclamanta a oficiat cununia religioasă cu Nicolae Josanu la Biserica Sfântul Kneaz

Alexandr Nevschii din satul Țarigrad, fiind emis certificat de cununie nr. 1035.

Existența unei relații de concubinaj poate fi confirmată prin proba cu martori. Din

anul 2005, Nicolae Josanu nu mai întreținea nici o relație cu pârâta Ludmila

Josanu. Până în anul 2006 Nicolae Josanu considera că între el și pârâta Ludmila

Josanu era înregistrat divorțul, datorită faptului că pârâta Ludmila Josanu inițiase

procedura de divorț încă în anul 2007, anunțându-l pe Nicolae Josanu că deține o

hotărâre de divorț și respectiv nu-i mai leagă nimic.

Reclamanta Viorica Gavca a susținut că în anul 2016, relația de căsătorie cu

pârâta Ludmila Josanu continua, prin urmare Nicolae Josanu a inițiat o procedură

de divorț și a obținut hotărârea din 20 octombrie 2016 a Judecătoriei Drochia prin

care căsătoria cu Ludmila Josanu a fost desfăcută. Pârâta Ludmila Josanu a depus

apel împotriva hotărârii de divorț, iar în cadrul judecării cauzei, la data de

03 ianuarie 2017 a survenit decesul lui Nicolae Josanu. Prin decizia din

23 februarie 2017 a Curții de Apel Bălți, procesul de divorț a fost încetat în

legătură cu decesul reclamantului.

Reclamanta Viorica Gavca a afirmat că în timpul relației sale cu Nicolae

Josanu au dobândit împreună mai multe bunuri, printre care și autoturismul de

model Dacia Duster, anul fabricației 2011, nr. de înmatriculare XXXXXX. Astfel

automobilul a fost cumpărat la data de 28 februarie 2016, de la proprietara Olga

Dicusar, prețul automobilului a fost achitat exclusiv din banii săi personali, care i-a

obținut din munca ei peste hotarele țării, în Italia. Chiar dacă drept cumpărător

figurează Nicolae Josanu, acest autoturism a fost cumpărat numai din banii

personali ai reclamantei, în acest context automobilul este proprietate comună, în

care investiția reclamantei este de 100 %. Ținând cont de faptul că pârâta Ludmila

Josanu beneficiază de calitate de moștenitor legal de clasa I, aceasta intenționează

să devină proprietarul automobilului indicat, neavând practic nici o contribuție la

automobilul în cauză.

În temeiul art. 1502 Cod civil, reclamanta a solicitat constatarea faptului că

relația de căsătorie dintre pârâta Ludmila Josanu și Nicolae Josanu a încetat din

anul 2005 și privarea de dreptul la succesiune legală.

Reclamanata Viorica Gavca, a solicitat admiterea acțiunii, constatarea faptului

concubinajului dintre reclamantă Viorica Gavca și Nicolae Josanu, recunoașterea

dreptului de proprietate comună asupra automobilului de model Dacia Duster, anul

fabricării 2011, cu n/î XXXXXX, partajarea bunului cu atribuirea reclamantei a

autoturismului în proprietatea ei exclusivă, decăderea din dreptul de succesiune a

Ludmilei Josanu, încasarea cheltuielilor de judecată.

La 16 noiembrie 2018 Ludmila Josanu, reprezentată de avocatul Lilia

Ababei, a depus cerere de chemare în judecată reconvențională împotriva Vioricăi

Gavca privind revendicarea din posesie străină a bunului mobil, încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reconvenționale reclamanta Ludmila Josanu a indicat

că argumentele pârâtei Viorica Gavca precum că relațiile de familie între

reclamanta Ludmila Josanu și Nicolae Josanu au încetat încă în anul 2005, sunt

doar niște fapte declarative care nu sunt probate.

La fel, reclamanta a menționat că există incertitudini în declarațiile pârâtei

Viorica Gavca, precum că reclamanta a întrerupt relațiile de căsătorie în urma cu

2

11 ani, apoi cu 10 ani.

Reclamanata a declarat că nu pot fi reținute argumentele precum că

reclamanta ar fi privată de dreptul la succesiunea legală în temeiul art. 1502 Cod

civil, or, hotărârea Judecătoriei Drochia privind desfacerea căsătoriei din

20 octombrie 2016 a fost redactată integral la data de 20 noiembrie 2016,

împotriva căreia a fost depusă cerere de apel, fiind suspendată executarea hotărârii

instanței de fond în temeiul art. 363 Cod de procedură civilă, iar în perioada

derulării procesului în instanța de apel Nicolae Josanu a decedat. Ca urmare,

procesul a fost încetat în legătură cu decesul reclamantului. Prin urmare,

reclamanta este moștenitoarea lui Nicolae Josanu.

Reclamanta a invocat că temeiurile invocate de către pârâta Viorica Gavca

nu se referă la speța dată, deoarece normele invocate de pârâtă reglementează

regimul juridic al proprietății comune pe cote părți, și proprietate comună în

devălmășie a soților Josanu.

Reclamanta Ludmila Josanu a susținut că pârâta Viorica Gavca își rezervă

dreptul să pretindă la bunul proprietate comună a soților Josanu, automobilul Dacia

Duster, anul fabricării 2011, cu n/î XXXXXX, invocând că chiar dacă cumpărător

și proprietar al automobilului este defunctul Nicolae Josanu, dânsa ar fi contribuit

decisiv la achiziționarea acestui bun. Respectiv, automobilul se află în posesie

nelegitimă la pârâta Viorica Gavca din luna decembrie 2016.

Reclamanata a indicat că automobilul în cauză a fost inclus în acțiunea

privind partajul averii comune a soților Josanu, înregistrată la judecătoria Drochia

la 12 mai 2016.

Reclamanta Ludmila Josanu a declarat că potrivit certificatului eliberat de

Primăria Drochia, Ludmila Josanu a suportat cheltuielile de înmormântare a soțului

Nicolae Josanu. În baza temeiului legal, notarul Maria Mazur la 24 octombrie 2017

a eliberat pe numele reclamantei certificatul de moștenitor legal și certificat cu

privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună în

devălmășie, ulterior înregistrat la Agenția Servicii Publice SCT Drochia la 24

octombrie 2017. Faptul constatării concubinajului nu servește temei pentru

obținerea dreptului de proprietate și formarea masei de bunuri proprietate comună

în devălmășie a soților, deoarece ca atare concubinajul nu poate fi egalat ca

căsătorie.

Reclamanta Ludmila Josanu a solicitat admiterea acțiunii reconvenționale,

revendicarea din posesia străină a lui Viorica Gavca a automobilului de model

Dacia Duster, cu n/î XXXXXX, încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central

s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Viorica

Gavca împotriva Ludmilei Josanu privind constatarea faptului concubinajului,

recunoașterea dreptului de proprietate comună, atribuirea bunului în proprietate,

s-a anulat sechestrul dispus asupra mijlocului de transport Dacia Duster, anul

fabricației 2011 cu n/î XXXXXX.

Prin hotărârea suplimentară din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Drochia,

sediul Central, s-a admis cererea reconvențională depusă de Ludmila Josanu

împotriva Vioricăi Gavca privind revendicarea din posesie străină a bunului mobil,

s-a obligat restituirea mijlocului de transport automobilul de marca Dacia Duster

a.p. 2011 n/î XXXXXX VIN: Uxxxxxxxxxxxxx27, din posesia lui Viorica Gavca,

3

în posesia lui Ludmila Josanu, s-a încasat de la Viorica Gavca în beneficiul lui

Ludmila Josanu cheltuielile de judecată în sumă de 8500 lei.

Prin decizia din 21 mai 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins cererea de apel

declarată de Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie și s-a

menținut hotărârea din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Gavca

împotriva Ludmilei Josanu privind constatarea faptului concubinajului,

recunoașterea dreptului de proprietate comună, atribuirea bunului în proprietate și

cererea de chemare în judecată reconvențională depusă de Ludmila Josanu

împotriva Vioricăi Gavca privind revendicarea bunului mobil.

Prin încheierea din 07 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a corectat eroarea

mecanică din decizia din 21 mai 2019 a Curții de Apel Bălți în care sa indicat în

partea introductivă și în partea dispozitivă a deciziei din 21 mai 2019 a Curții de

Apel Bălți, numele și prenumele avocatului în loc de „Viorica Gavca”, numele și

prenumele „Corneliu Vrabie”.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că Viorica Gavca a

formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Ludmilei Josanu privind

constatarea faptului concubinajului, recunoașterea dreptului de proprietate comună,

atribuirea bunului în proprietate. La rândul său Ludmila Josanu a formulat o cerere

reconvențională către Viorica Gavca privind revendicarea bunului mobil. În cadrul

dezbaterilor judiciare atât în instanța de fond, câț și în instanța de apel s-a constatat

că, prin acțiunea înaintată de apelanta-reclamanta Viorica Gavca aceasta solicită

constatarea faptului concubinajului dintre ea și defunctul Nicolae Josanu, invocând

faptul că la 12 februarie 2016 apelanta și defunctul Nicolae Josanu au oficiat

cununia religioasă. Totodată, în susținerea pretențiilor sale privind recunoașterea

dreptului de proprietate comună asupra automobilului Dacia Duster, anul fabricării

2011, n/î XXXXXX și partajarea bunului dat cu atribuirea reclamantei a

autoturismului în proprietate exclusivă, apelanta a invocat că relațiile de căsătorie

între intimata Ludmila Josanu și defunctul Nicolae Josanu erau formale, acestea

fiind încetate încă în anul 2005, astfel relațiile de căsătorie fiind întrerupte de circa

10 ani, iar bunul mobil- automobilul de model Dacia Duster, anul fabricării 2011,

nr/î XXXXXX, a fost dobândit de către apelantă împreună cu defunctul Nicolae

Josanu în timpul relației de concubinaj.

Instanța de apel a reținut că la constatarea relațiilor de căsătorie

neînregistrată, instanțele judecătorești trebuie să țină cont de faptul că cetățenilor,

care se aflau în concubinaj până la 08 iulie 1944 și nu au avut posibilitatea de a

înregistra căsătoria în organele de stare civilă în legătură cu decesul unuia din ei,

le-a fost acordat dreptul de a înainta cereri în instanțele judecătorești despre

constatarea concubinajului. Concubinajul nu poate fi constatat dacă el a încetat

până la moartea uneia dintre pârți, aflate în aceste raporturi, precum și dacă

căsătoria persoanei a fost înregistrată și nu a fost desfăcută în modul stabilit.

Astfel, la momentul decesului lui Nicolae Josanu, 03 ianuarie 2017, acesta se afla

în continuare în relație de căsătorie cu intimata Ludmila Josanu, or, hotărârea

judecătoriei Drochia privind desfacerea căsătoriei din 20 octombrie 2016, prin

decizia Curții de Apel Bălți din 23 februarie 2017 a fost casată cu încetarea

procesului, respectiv în situația dată nu poate stabilit faptul constatării

concubinajului dintre apelantă și defunctul Nicolae Josanu.

4

Instanța de apel a menționat că nu poate fi reținută pretenția reclamantei

Viorica Gavca privind recunoașterea dreptului de proprietate comună asupra

automobilului Dacia Duster, anul fabricării 2011, n/î XXXXXX, or, anume

instituția căsătoriei, adică regimul matrimonial, reprezintă totalitatea normelor

juridice referitoare la relațiile dintre soți pe timpul căsătoriei, în special cu privire

la bunurile lor. Mai mult ca atât, în cazul în care la data de 24 octombrie 2017, pe

numele intimatei Ludmila Josanu a fost eliberat certificatul de moștenitor legal nr.

16289 și certificatul cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din

proprietatea comună în devălmășie nr. 16287 din 24 octombrie 2017, certificate

care confirmă dreptul de proprietate a acesteia la cota-parte din bunurile proprietate

comună în devălmășie a soților Josanu, apelanta nu poate pretinde la bunul mobil-

automobilul de model Dacia Duster, anul fabricării 2011, n/î. XXXXXX, ca bun

dobândit în timpul relației de concubinaj cu defunctul Nicolae Josanu, or,

automobilul în cauză constituie avere comună în devălmășie a soților Josanu.

Astfel, apelanta Viorica Gavca nu poate pretinde la partajul averii succesorale

rămase după decesul lui Nicolae Josanu, or, intimata Ludmila Josanu a acceptat

succesiunea după decesul lui Nicolae Josanu, în mod legal.

De asemenea, instanța de apel a menționat faptul că odată ce Ludmila Josanu

este moștenitoarea bunurilor defunctului Nicolae Josanu, apelanta fără careva

temei legal deține automobilului de model Dacia Duster, anul fabricării 2011, n/î

XXXXXX, astfel fiind încălcat dreptul de proprietate a intimatei Ludmila Josanu.

Prin urmare, instanța de fond just a ajuns la concluzia de a revendica din posesia

străină a lui Viorica Gavca, automobilul de model Dacia Duster, n/î XXXXXX.

Instanța de apel a constatat legalitatea și temeinicia hotărârii instanței de

fond, argumentele apelantei fiind neîntemeiate, instanța de apel ajungând la

concluzia de a respinge apelul declarat de Viorica Gavca și a menține hotărârea

primei instanțe.

La 14 august 2019, Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu

Vrabie, a declarat prin intermediul oficiului poștal recurs împotriva deciziei din

21 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi

hotărârii de admitere a acțiunii depuse de Viorica Gavca și respingerea acțiunii

reconvenționale depusă de Ludmila Josanu.

În motivarea cererii de recurs recurenta Viorica Gavca a indicat că nu este de

acord cu decizia instanței de apel și hotărărea instanței de fond, le consideră vădit

ilegale și neîntemeiate, care urmează a fi casate deoarece instanța de apel la

pronunțarea deciziei a interpretat în mod eronat legea, nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Recurenta Viorica Gavca a menționat că instanța de apel la soluționarea

pricinii a apreciat eronat circumstanțele cauzei, deoarece au fost prezentate

suficiente dovezi privind temeinicia cerințelor sale la înaintarea acțiunii civile.

Recurenta Viorica Gavca a indicat că s-a aflat în relații de concubinaj cu

Nicolae Josanu din anul 2013, până la data de 03 ianuarie 2017, când Nicolae

Josanu a decedat. Moștenitor legal după decesul lui Nicolae Josanu este Ludmila

Josanu. Procedura succesorală a fost deschisă la cererea Ludmilei Josanu, prin

depunerea unei cereri de acceptare a moștenirii la notar. În realitate însă, căsătoria

dintre Nicolae Josanu și Ludmila Josanu a încetat în fapt încă din anul 2005, soții

5

numai locuiau împreună mai mult de 11 ani.

Recurenta Viorica Gavca, a menționat că la data de 12 februarie 2016,

reclamanta a oficiat cununia religioasă cu Nicolae Josanu la Biserica Sfântul Kneaz

Alexandr Nevschii din satul Țarigrad, fiind emis certificat de cununie nr. 1035.

Existența unei relații de concubinaj poate fi confirmată prin proba cu martori. Din

anul 2005, Nicolae Josanu nu mai întreținea nici o relație cu pârâta Ludmila

Josanu. Până în anul 2006 Nicolae Josanu considera că între el și pârâta Ludmila

Josanu era înregistrat divorțul, datorită faptului că pârâta Ludmila Josanu inițiase

procedura de divorț încă în anul 2007, anunțându-l pe Nicolae Josanu că deține o

hotărâre de divorț și respectiv nu-i mai leagă nimic

.

Recurenta Viorica Gavca a susținut că în anul 2016, relația de căsătorie cu

pârâta Ludmila Josanu continua, prin urmare Nicolae Josanu a inițiat o procedură

de divorț și a obținut hotărârea din 20 octombrie 2016 a Judecătoriei Drochia prin

care căsătoria cu Ludmila Josanu a fost desfăcută. Pârâta Ludmila Josanu a depus

apel împotriva hotărârii de divorț, iar în cadrul judecării cauzei, la data de

03 ianuarie 2017 a survenit decesul lui Nicolae Josanu. Prin decizia din

23 februarie 2017 a Curții de Apel Bălți procesul de divorț a fost încetat în legătură

cu decesul reclamantului.

Recurenta Viorica Gavca a afirmat că în timpul relației sale cu Nicolae Josanu

au dobândit împreună mai multe bunuri, printre care și autoturismul de model

Dacia Duster, anul fabricației 2011, nr. de înmatriculare XXXXXX. Astfel,

automobilul a fost cumpărat la data de 28 februarie 2016, de la proprietara Olga

Dicusar, prețul automobilului a fost achitat exclusiv din banii săi personali care i-a

obținut din munca ei peste hotarele țării, în Italia. Chiar dacă drept cumpărător

figurează Nicolae Josanu, acest autoturism a fost cumpărat numai din banii

personali ai reclamantei, în acest context automobilul este proprietate comună în

care investiția reclamantei este de 100 %. Ținând cont de faptul că pârâta Ludmila

Josanu beneficiază de calitate de moștenitor legal de clasa I, aceasta intenționează

să devină proprietarul automobilului indicat, neavând practic nici o contribuție la

automobilul în cauză.

Totodată, recurenta consideră că aprecierea probelor de către instanțele

judecătorești inferioare au fost arbitrare, instanțele încălcând normele de drept

material și normele de drept procedural, iar erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

21 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost expediată participanților la proces la data

de 14 iunie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 11582 (f.d. 180), fiind

recepționată de recurenta Viorica Gavca, prin intermediul reprezentantului

Corneliu Vrabie la data de 18 iunie 2019, fapt ce se confirmă prin dovada trimiterii

poștale nr. DS3118119566AS (f.d. 181).

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie, la data de 14 august

2019 prin intermediul oficiului poștal, cu respectarea termenului prevăzut la art.

434 Cod de procedură civilă.

6

La 28 august 2019, în adresa intimatei Ludmila Josanu a fost expediată copia

recursului declarat de Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 24 septembrie 2019 Ludmila Josanu, reprezentată de avocatul Lilia

Ababei, a depus prin intermediul oficiului poștal, referință prin care a solicitat

declararea recursului inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de Viorica Gavca, reprezentată de

avocatul Corneliu Vrabie, în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Viorica Gavca, reprezentată

de avocatul Corneliu Vrabie, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Viorica Gavca,

reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie, se referă la dezacordul recurentei cu

soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau

aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

7

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă. Din recursul declarat de Viorica Gavca, reprezentată de avocatul Corneliu

Vrabie, nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Viorica Gavca, reprezentată de avocatul

Corneliu Vrabie.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Viorica Gavca, reprezentată de

avocatul Corneliu Vrabie, împotriva deciziei din 21 mai 2019 a Curții de Apel

Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Gavca

împotriva Ludmilei Josanu privind constatarea faptului concubinajului,

recunoașterea dreptului de proprietate comună, atribuirea bunului în proprietate și

cererea de chemare în judecată reconvențională depusă de Ludmila Josanu

împotriva Vioricăi Gavca privind revendicarea bunului mobil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-09-11
0,93
2ra-1499/19 — constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra bunului imobil prin uzucapiune
Dosarul nr. 2ra-1499/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: V. Holban) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Secrieru, A. Danilov, I. Cimpoi) Î N C H E I E R E 11 septembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul ci
CSJ 2019-11-27
0,93
2r-630/19 — recunoasterea bunurilor imobile ca proprietate comuna si partajarea acestora; evacuarea din bunurile imobile si obligarea de a nu crea impedimente in folosirea bunurilor imobile
Dosarul nr. 2r-630/19 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (judecător V. Craveț) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (judecători S. Procopciuc, E. Grumeza și N. Chircu) D E C I Z I E 27 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiu
CSJ 2021-02-24
0,93
2ra-6/21 — Recunoașterea dreptului de proprietate, evacuarea, înlăturarea obstacolelor
Dosarul nr. 2ra-6/21 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul central (jud.: V. Craveț) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.: S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza) D E C I Z I E 24 februarie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, com
CSJ 2018-12-05
0,93
2ra-2038/18 — recunoașterea dreptului de proprietate
dosarul nr.2ra-2038/18 prima instanţă: Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani (C. Guzun) instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (N. Budăi, I. Muruianu, A. Minciuna) ÎNCHEIERE 05 decembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de c
CSJ 2019-09-18
0,93
2ra-1698/19 — nulitatea relativă a certificatului de mostenitor
Dosarul nr. 2ra-1698/19 Prima instanţă: (Judecătoria Drochia, sediul Central) I. Rusu Instanţa de apel: (Curtea de Apel Bălți) S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza Î N C H E I E R E 18 septembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial
Sursă