2r-294/19 — constatarea inaclcarii dreptului la examinare cauzei in termen rezonabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea inaclcarii dreptului la examinare cauzei in termen rezonabil
- Temei legal
- restituirea recursului împotriva încheierii
2r-294/19 — constatarea inaclcarii dreptului la examinare cauzei in termen rezonabil (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2r-294/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (Jud: I. Păduraru)
Instanța de apel: Curtea de apel Chișinău (Jud: L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov)
Î N C H E I E R E
15 mai 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru
Judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
examinând recursul declarat de către Igor Vignan,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Vignan
împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării de către
Procuratura Generală a dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil și
repararea prejudiciului cauzat,
împotriva încheierii din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin
care nu s-a dat curs cererii de apel și împotriva încheierii din 22 ianuarie 2019, prin
care s-a restituit cererea de apel depusă de către Igor Vignan,
c o n s t a t ă :
La 15 iunie 2017, Igor Vignan a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării de către
Procuratura Generală a dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil și
repararea prejudiciului cauzat.
Igor Vignan a solicitat constatarea încălcării dreptului la examinarea cauzei în
termen rezonabil de către Procuratura Generală, încasarea din contul Ministerului
Justiției a prejudiciului cauzat prin încălcarea termenului rezonabil de 15 zile, în
sumă de 20000000 lei.
Prin hotărârea din 25 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani, acțiunea înaintată de Igor Vignan s-a respins ca neîntemeiată.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 23 octombrie 2018, Igor Vignan
a depus cerere de apel nemotivată, solicitând casarea hotărârii din 25 septembrie
2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și desemnarea unui avocat din oficiu.
Prin încheierea din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins,
din lipsă de temei, demersul apelantului cu privire la desemnarea unui avocat din
oficiu și nu s-a dat curs apelului declarat de către Igor Vignan. S-a comunicat
apelantului despre necesitatea prezentării în cancelaria Curții de Apel Chișinău a
cererii de apel motivată și redactată în limba de stat, fiindu-i acordat acestuia un
termen de 10 zile din momentul recepționării încheierii, pentru a înlătura
neajunsurile menționate.
1
La 14 ianuarie 2019, Igor Vignan a depus cerere de apel suplimentară,
solicitând admiterea cererii de apel, constatarea încălcării art. 6, 13 și 14 din
Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, constatarea încălcării dreptului
apelantului referitor la eliberarea în termen a copiilor proceselor-verbale și casarea
hotărârii din 25 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.
Prin încheierea din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit
cererea de apel depusă de Igor Vignan, din motivul că în termenul stabilit apelantul
nu a prezentat cererea de apel motivată, tradusă în limba de stat.
La 19 februarie 2019, Igor Vignan a depus cerere de recurs împotriva
încheierilor din 06 decembrie 2018 și 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea recursului, casarea încheierilor instanței de apel, cu pronunțarea
unei noi hotărâri în corespundere cu art. 432 alin. (5) din Codul de procedură civilă.
În motivarea cererii de recurs, Igor Vignan a menționat că i-a fost îngrădit
dreptul de acces la instanță, deoarece nu au fost traduse în limba rusă încheierile
instanței de apel.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de
declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.
La, 29 ianuarie 2019, Curtea de Apel Chișinău a expediat participanților la
proces copia încheierii din 22 ianuarie 2019, însă date ce ar confirma recepționarea
de către recurent a încheierii contestate, nu sunt la materialele dosarului.
Astfel, instanța de recurs consideră că recursul declarat la 19 februarie 2019
este în termen.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului
și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Examinând temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a restitui cererea de
recurs, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 427 lit. b1) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, cererea de recurs nu
corespunde prevederilor art. 437 alin. (1).
Din materialele dosarului rezultă că, la 23 octombrie 2018, Igor Vignan a
depus cerere de apel nemotivată, solicitând casarea hotărârii din 25 septembrie 2018
a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și desemnarea unui avocat din oficiu (f.d.
158).
Prin încheierea din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins,
din lipsă de temei, demersul apelantului cu privire la desemnarea unui avocat din
oficiu și nu s-a dat curs apelului declarat de către Igor Vignan. S-a comunicat
apelantului despre necesitatea prezentării în cancelaria Curții de Apel Chișinău a
cererii motivată și redactată în limba de stat, fiindu-i acordat acestuia un termen de
10 zile din momentul recepționării încheierii, pentru a înlătura neajunsurile
menționate (f.d. 163-166).
La 14 ianuarie 2019, Igor Vignan a depus cerere de apel suplimentară,
solicitând admiterea cererii de apel, constatarea încălcării art. 6, 13 și 14 din
Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, constatarea încălcării dreptului
2
apelantului referitor la eliberarea în termen a copiilor proceselor-verbale și casarea
hotărârii din 25 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani (f.d. 169-
171.
Prin încheierea din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit
cererea de apel depusă de Igor Vignan, din motivul că în termenul stabilit apelantul
a prezentat cererea de apel motivată, dar fără traducere în limba de stat și astfel, nu
s-a conformat prevederilor stipulate în încheierea din 06 decembrie 2018 (f.d. 173-
178).
Instanța de recurs menționează că, prin Hotărârea nr. 17 din 04 iunie 2018 a
Curții Constituționale a Republicii Moldova a fost constatată desuetudinea Legii nr.
3465 din 01 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul
Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.
Curtea a notat că potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie
2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi
presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.
În conformitate cu art. 13, alin.(1) din Constituția Republicii Moldova limba
de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei
latine.
Articolul 118 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova și art. 9 alin. (1) din
Legea cu privire la organizarea judecătorească statuează că procedura judiciară se
desfășoară în limba moldovenească.
Mai mult, Colegiul reține că prevederi similare celor constituționale precizate
se conțin și în art. 24 alin. (1) din Codul de procedură civilă, conform căreia
judecarea cauzelor civile în instanțele judecătorești se desfășoară în limba
moldovenească.
Astfel, sensul autentic al normelor citate supra evocă principiul utilizării
limbii oficiale, care impune o condiție ca judecarea cauzelor să aibă loc în limba
oficială a statului.
Din cele menționate rezultă că documentele procesuale judiciare se întocmesc
în mod obligatoriu și în limba moldovenească. Cetățenii care nu posedă sau nu
vorbesc limba de stat au dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul
procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un
beneficiu legal acordat acestora. Totodată, dreptul de a se exprima în limba maternă
în cadrul procedurilor orale desfășurate în fața instanței judecătorești, include și
dreptul de a întocmi și înainta în instanță acte de procedură sau alte cereri în această
limbă, dar traduse și în limba de stat.
Instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate
instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă decât în limba
de stat din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul
împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația
instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de
actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul când
nu cunosc limba de stat.
Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs
depusă de Igor Vignan împotriva încheierilor din 06 decembrie 2018 și 22 ianuarie
2019 a Curții de Apel Chișinău este redactată într-o altă limbă decât limba oficială a
procesului și nu este însoțită de traducere, Colegiul civil, comercial și de contencios
3
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a restitui recursul
declarat, deoarece nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1) din Codul de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 4261, alin. (1), lit. b1), alin. (2) din Codul de procedură
civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
d i s p u n e:
Se restituie recursul declarat de către Igor Vignan împotriva încheierilor din
06 decembrie 2018 și 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la
cererea de chemare în judecată depusă de Igor Vignan împotriva Ministerului
Justiției cu privire la constatarea încălcării de către Procuratura Generală a dreptului
la examinarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului cauzat.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru
Judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
4