2ra-796/19 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilori minori

Dosarul nr. 2ra-796/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Sângerei (jud. Iu. Malcoci)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)

ÎNCHEIERE

15 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Cobzari Sergiu, reprezentat de

avocatul Fediuc Valentin,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cobzari Sergiu

împotriva Iuliei Cobzari, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția

Familiei Sângerei cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copiilor

minori,

împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 16 iulie 2018, Cobzari Sergiu, reprezentat de avocatul Fediuc Valentin, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Iuliei Cobzari cu privire la desfacerea

căsătoriei și stabilirea domiciliului copiilor minori.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 14 august 2007 a încheiat

căsătoria cu Cobzari Iulia, care a fost înregistrată la Primăria Bilicenii Noi, rl

Sângerei, fiind eliberat certificatul de căsătorie seria xxxxx din 21.05.2008.

Reclamantul a invocat că în timpul căsătoriei s-au născut copii minori xxxx și

xxxxx, iar fiica xxxx a fost concepută și s-a născut până la înregistrarea căsătoriei.

A relatat că numele diferit al copilului xxxxx se datorează faptului că

reclamantul a fost abandonat de părinții săi fără acte de identitate, iar numele copilului

a fost acordat reieșind din actele de identitate existente a mamei / pârâte, care până la

căsătorie avea numele de familie Roșca.

Reclamantul a menționat că nu mai locuiește cu Cobzari Iulia și nici nu duce o

gospodărie comună, deoarece el se află peste hotarele RM și nu intenționează să

revină în viitorul apropiat. Cu pîrîta litigii cu privire la partajare, nu are și își exprimă

acordul cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori xxxx, xxxx și xxxx cu

mama acestora, Cobzari Iulia.

A solicitat reclamantul desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copiilor

minori cu mama acestora.

La 27 iulie 2018 conform sigiliului oficiului poștal (f.d.18), Cobzari Sergiu

reprezentat de avocatul Valentin Fediuc, prin cererea de lichidare a neajunsurilor ca

rezultat al emiterii încheierii Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei din 18 iulie 2018, a

1

indicat cu calitatea procesuală de intervenit accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecția Familiei Sângerei.

Prin hotărârea din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei,

cererea de chemare în judecată depusă de Cobzari Sergiu a fost admisă parțial: a fost

desfăcută căsătoria între Cobzari Sergiu și Cobzari Iulia înregistrată la 14 august 2007

la Primăria Bilicenii Noi, rl Sângerei, înscrierea nr. 8; s-a stabilit domiciliul copiilor

minori xxxx și xxxx cu mama, Cobzari Iulia; s-a încasat taxa de stat în sumă de 200

de lei pentru desfacerea căsătoriei, de la Cobzari Sergiu și Cobzari Iulia, a câte 100

de lei de la fiecare; a fost respinsă cerința cu privire la stabilirea domiciliului copilului

minor xxx, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Cobzari Iulia și a fost menținută hotărârea din 29 octombrie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că copilul minor, xxx este născută

la data de 14 martie 2006, iar certificatul de naștere a fost eliberat la data de 05 aprilie

2006, înscris în Registrul de Stare civilă cu numărul 2, pe când buletinul de identitate

al reclamantului a fost eliberat la data de 26 iunie 2008, iar conform datelor din

Sistemul Informațional integral al Poliției de Frontieră, ultimul a plecat peste hotarele

RM, în anul 2013, astfel având suficient timp pentru efectuarea rectificărilor în actul

de naștere al fiicei sale.

De asemenea, Colegiul Civil al Curții de Apel Bălți, a reținut că instanța de fond

a ținut cont de caracteristicele personale ale fiecărui din părinți, starea lor materială,

condițiile de trai, atitudinea față de copil, a studiat situația creată și în virtutea

legislației naționale, cît și dispozițiilor internaționale enunțate, a emis o hotărâre

întemeiată și legală, fiind respectat dreptul copilului la un nivel de viață adecvat

corespunzător dezvoltării fizice, intelectuale, spirituale și sociale.

La 20 februarie 2019, Cobzari Sergiu, reprezentat de avocatul Fediuc Valentin,

a declarat recurs împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți,

solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei hotărâri noi

prin care să fie dispusă stabilirea domiciliului copilului minor xxxx, cu mama Cobzari

Iulia.

În motivarea recursului s-a invocat că hotărârea primei instanțe și decizia

instanței de apel au fost emise cu încălcarea normelor de drept material și procesual

și nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată.

A indicat reprezentantul recurentului că nu a fost motivată respingerea acțiunii

în cazul în care a fost recunoscută de pârât și a fost apreciat critic din oficiu existenta

faptului de rudenie tată-fiică dintre Cobzari Sergiu și xxxx, stabilit prin hotărârea

Judecătoriei Sângerei din 28.01.2015. Instanța de apel a înrăutățit situația

apelantului/recurentului în propriul apel, atunci când de fapt cerința apelului rezidă în

admiterea acțiunii înaintată împotriva sa.

Reprezentantul recurentului a menționat că neaplicarea legii ca urmare a

formalismului excesiv, lezează copilul în dreptul la protecția identității și afilierii de

rudenie, fiind astfel sancționat pentru omisiunile părinților.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 29 ianuarie 2019.

2

Materialele cauzei atestă faptul că decizia contestată a fost expediată părților la

data de 15 februarie 2019 și a fost recepționată de către reprezentantul recurentului la

20.02.2019.

Astfel, recursul declarat la data de 20 februarie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Cobzari Sergiu, reprezentat de

avocatul Fediuc Valentin, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a1) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus împotriva unui act ce nu se

supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin.(5).

În conformitate cu art. 430 Cod de procedură civilă, sunt în drept să declare

recurs: a) părțile și alți participanți la proces; b) martorul, expertul, specialistul,

interpretul și reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li

se cuvine.

În speță, Completul notează că Cobzari Sergiu are calitatea procesuală de pârât,

adică cade sub incidența art. 430 lit. a) Cod de procedură civilă.

Concomitent Completul reliefă că de către Cobzari Sergiu personal sau prin

intermediul reprezentantului său, avocatul Fediuc Valentin, nu a fost declarat apel

împotriva hotărârii din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei.

În conformitate cu prevederile art. 429 alin. (5) Cod de procedură civilă nu pot

fi atacate cu recurs hotărârile în a căror privință persoanele indicate la art. 430 nu au

folosit calea apelului prevăzută de lege. Persoana care nu a folosit apelul poate ataca

cu recurs decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația, în partea care se

referă la înrăutățirea situației. O hotărâre susceptibilă de apel și de recurs poate fi

atacată, în cadrul termenului de apel, direct cu recurs dacă pârțile consimt expres în

fața primei instanțe prin înscris autentic sau prin declarație verbală consemnată expres

în procesul-verbal. În acest caz, recursul poate fi exercitat numai pentru încălcarea

sau aplicarea eronată a normelor de drept material.

Din sensul dispoziției art. 429 alin. (5) Cod de procedură civilă se distinge că

Cobzari Sergiu, inclusiv prin intermediul reprezentantului său, avocatul Fediuc

Valentin, nu era în drept să declare recurs, pornind de la faptul că nu a folosit calea

apelului, în condițiile în care legea prevede această cale de atac.

În contextul dat, Completul relevă că Cobzari Sergiu, reprezentat de avocatul

Fediuc Valentin, a declarat recurs, ignorând condițiile legale de depunere a recursului.

Conform jurisprudenței CtEDO, dreptul de acces la instanță trebuie să fie

„concret și efectiv” (Bellet împotriva Franței, pct. 38). Efectivitatea dreptului de acces

impune ca un individ „să beneficieze de o posibilitate clară și concretă de a contesta

un act ce constituie o ingerință în drepturile sale” [Bellet împotriva Franței, pct. 36;

Nunes Dias împotriva Portugaliei (dec.) în privința normelor privind citarea de a

compărea în instanță]. Legislația referitoare la formalitățile și termenele care trebuie

respectate pentru a formula un recurs vizează asigurarea bunei administrări a justiției

și respectarea, în special, a principiului securității juridice (Cañete de Goñi împotriva

Spaniei, pct. 36). Astfel, reglementarea în cauză sau aplicarea acesteia nu trebuie să

împiedice justițiabilul să se prevaleze de o cale de atac disponibilă [Miragall Escolano

și alții împotriva Spaniei, Zvolsky și Zvolska împotriva Republicii Cehe, pct. 51].

3

În cauza Manuel da Silva Reis și alții versus Portugalia, decizia din 11 ianuarie

2005, 31987/03, CtEDO a relevat că renunțarea la judecată în fața unei instanțe

interne constituie o lipsă a epuizării căilor de recurs interne. Cu referire la art. 6

CEDO, Curtea a reținut că reclamanții nu au atacat cu apel decizia prin care au fost

condamnați la plata acelei sume. […] Curtea a considerat că reclamanții trebuie să

suporte consecințele acțiunii lor de a renunța la proces, iar plângerea fiind în mod

vădit nefondată.

În consecință, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră inadmisibil recursul declarat de

Cobzari Sergiu, reprezentat de avocatul Fediuc Valentin, deoarece a fost înaintat în

lipsa acestui drept, în condițiile în care nu a fost exercitată calea apelului împotriva

hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 433 lit. c), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Cobzari Sergiu, reprezentat de

avocatul Fediuc Valentin împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel

Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

4