3ra-501/19 — contestarea actului administrativ

dosar nr. 3ra-501/2019 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru jud: (R. Berdilo) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău jud: (A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol) Î N C H E I E R E 24 aprilie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Tudor Banu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 16 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă : La 18 septembrie 2017, Tudor Banu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii, reclamantul Tudor Banu a indicat că a activat în organele procuraturii din anul 1983 până în anul 2015, având o vechime în munca de procuror de 32 ani. Începând cu anul 2003, în conformitate cu Legea cu privire la Procuratură nr. 9118-XV din 14 martie 2003, în vigoare la acel moment, i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă, cuantumul acesteia fiind calculat în mărime de 80 % din salariul mediu lunar, potrivit funcției deținute, recalculat la fiecare majorare a salariului mediu lunar a procurorului în funcție. Reclamantul Tudor Banu, a menționat că în corespundere cu prevederile art. 34 alin. (6) al Legii nr. 118-XV din 14 martie 2003 cu privire la Procuratură, procurorii pensionari beneficiau de dreptul de recalculare a pensiei în dependență de majorarea salariului procurorului în exercițiu.

Astfel, odată cu majorarea salariului procurorului în exercițiu, în baza Legii nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, de la 01 ianuarie 2006 și 01 ianuarie 2008, cuantumul pensiei a fost recalculat conform dreptului dobândit. 1 Reclamantul Tudor Banu, a indicat că cuantumul pensiei i-a fost ulterior recalculat începând cu 01 decembrie 2008, în baza hotărârii Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2009, fiind inclus în calcul sporul pentru secretul de stat.

Potrivit art. 73 alin. (8) din Legea nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură, procurorii pensionați de asemenea beneficiau de dreptul de recalculare a pensiei pentru vechime in muncă odată cu majorarea generală a salariului procurorilor în exercițiu, astfel încă o dată fiindu-i reconfirmat prin lege dreptul la recalcularea pensiei în mărime de 80% din salariul procurorului în exercițiu conform funcției deținute, dobândit legal la 18 august 2003. Faptul dobândirii dreptului de recalculare a pensiei la majorarea salariului de funcție a procurorului în exercițiu și utilizării acestui drept până la sfârșitul anului 2011, nu este negat nici de pârâta Casa Națională de Asigurări Sociale.

Reclamantul Tudor Banu, a relatat că conform Legii nr. 37 din 07 martie 2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 355 din 23 decembrie 2003 „Cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar”, salariul procurorului s-a majorat cu 35%, care se efectuează începând cu 01 ianuarie 2013. Iar, potrivit art. XXIX din Legea nr. 152 din 01 iulie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, începând cu 01 august 2016 salariul de funcție al procurorului se stabilește în raport cu salariul judecătorului, conform Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor și Legii nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, ținându-se cont de nivelul procuraturii în care își desfășoară activitatea și de vechimea în muncă în funcția de procuror.

Astfel, conform art. 51 alin. (3), lit. b) și art. 52 lit. b) din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, salariul de funcție al procurorului în Procuratura Generală, cu o vechime în funcția de procuror de peste 16 ani, este în mărime de 4,5 salarii medii pe economie, iar pentru executarea funcției de conducere de procuror-șef al secției din cadrul Procuraturii Generale i se atribuie un spor calculat în raport procentual față de salariul de funcție în mărime de 9%. Reclamantul Tudor Banu consideră ilegal și neîntemeiat refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1566/17 din 29 august 2017, ce lezează un drept prevăzut de lege, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite pensia pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat pentru funcția de procuror-șef de raion.

Reclamantul Tudor Banu, a solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind ilegală decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1566/17 din 29 august 2017, repunerea în dreptul lezat și obligarea la recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, achitarea pensiei pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului-șef de raion, cu recalcularea acesteia, în cazul majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie, obligarea la recalcularea pensiei de fiecare dată din data de 01 a lunii în care a fost și va fi efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu.

Prin hotărârea din 16 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Tudor Banu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind recunoașterea ca fiind ilegală decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1566/17 din 29 august 2017, repunerea în dreptul lezat și obligarea la recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, achitarea pensiei pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar 2 achitat procurorului-șef de raion, cu recalcularea acesteia, în cazul majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie, obligarea la recalcularea pensiei de fiecare dată din data de 01 a lunii în care a fost și va fi efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu, s-a anulat decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1566/17 din 29 august 2017, s-a repus Tudor Banu în dreptul lezat de recalculare a pensiei pentru vechime în muncă în dependență de majorarea generală a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută și data ieșirii la pensie, s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze pensia pentru vechime în muncă și sa achite pensia pentru vechime în muncă lui Tudor Banu, reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului- șef de raion, cu recalcularea acesteia,

în cazul majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie, s-a dispus recalcularea pensiei de fiecare dată din data de 01 a lunii în care a fost și va fi efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu. Prin decizia din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 16 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tudor Banu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ. În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că Tudor Banu a activat în organele procuraturii din anul 1983 până în anul 2015, având o vechime în munca de procuror de 32 ani.

Începând cu anul 2003, în conformitate cu Legea cu privire la Procuratură nr. 118-XV din 14 martie 2003, în vigoare la acel moment, i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă. Cuantumul pensiei i-a fost calculat în mărime de 80 % din salariul mediu lunar, potrivit funcției deținute, cu recalcularea acesteia la fiecare majorare a salariului mediu lunar a procurorului în funcție.

Totodată, din materialele cauzei reiese că, reclamantului- intimat nu i s-au efectuat recalculări la pensie, în legătură cu majorările salariilor din 2013 și 2016. Instanța de apel a stabilit că reclamantul Tudor Banu considerând că organele de asigurări sociale i-au încălcat grav dreptul la proprietate (pensie), la 11 august 2017 a depus cerere prealabilă în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale solicitînd restabilirea în dreptul de a beneficia de principiul recalculării pensiei în legătură cu majorarea salariului procurorului în funcție, potrivit prevederilor Legii nr. 37 din 7 martie 2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.355 din 23 decembrie 2003 cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar, Legii nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură și articolului XXIX din Legea nr. 152 din 01 iulie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative.

Iar, la 29 august 2017, Casa Națională de Asigurări Sociale a emis decizia nr. B-1566/17 de refuz în recalcularea pensiei lui Tudor Banu, explicându-i că conform art. 33 al Legii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998, recalcularea pensiei se efectuează numai în cazul apariției unor circumstanțe noi referitoare la stagiul de cotizare, venitul asigurat, ce au avut loc până la acordarea drepturilor la pensie. Astfel, temei legitim de a recalcula pensia ca procuror din salariul majorat al procurorilor în exercițiu, nu este. Nefiind de acord cu răspunsul primit la cererea prealabilă, la 18 septembrie 2017, Tudor Banu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actului 3 administrativ.

Instanța de apel a constatat că hotărârea primei instanțe este întemeiată și legală, instanța de apel ajungând la concluzia de a respinge apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a menține hotărârea din 16 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. La 18 februarie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii depuse de Tudor Banu.

În motivarea cererii de recurs, recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanței, le consideră ilegale și neîntemeiate, care urmează a fi casate, din motiv că au fost adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material, instanța nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea. Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a menționat că începînd cu 18 august 2003 și pînă în prezent, intimatul Tudor Banu beneficiază de pensie pentru vechime în muncă, ca procuror, în temeiul Legii cu privire la Procuratură nr. 118 - XV din 14 martie 2003 calculată în proporție de 80% față de salariul funcției de procuror.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a precizat că art. 34 alin. (6) al Legii nr. 118 din 14 martie 2003, prevedea că procurorii pensionați beneficiază de recalcularea pensiei, în dependență de majorarea salariului procurorului în exercițiu, începând cu luna următoare celei în care s-a majorat salariul, indiferent de faptul dacă pensionarul lucrează sau nu în organele Procuraturii. Ulterior, prin Legea nr. 294 din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură, a fost abrogată Legea nr. 118-XV din 14 martie 2003 cu privire la Procuratură, iar asigurarea cu pensie a procurorilor au fost reglementată de noua Lege cu privire la Procuratură. De asemnea, recurenta a invocat că potrivit art. 73 alin. (8) al Legii nr. 294 din 25 decembrie 2008, procurorii pensionați beneficiază de recalcularea pensiei pentru vechime în muncă și a indemnizației viagere în cazul majorării generale a salariului procurorilor.

Recalcularea pensiei pentru vechime în muncă se efectuează ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie. Recalcularea se efectuează din data de întâi a lunii în care a fost efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu, indiferent de faptul dacă pensionarul lucrează sau nu în organele Procuraturii. Iar, prin art. VIII al Legii nr. 56 din 09 iunie 2011 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, alineatele (3) - (10) ale art. 73 din Legea nr. 294 din 25 decembrie 2008, au fost abrogate. Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a stipulat că noua redacție a art. 73 din Legea nr. 294 din 25 decembrie 2008, în vigoare de la 01 iulie 2011, prevede că procurorii, cu excepția procurorilor militari, au dreptul la pensie conform Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.

În așa mod, începând cu 01 iulie 2011, drepturile de pensionare a procurorilor erau reglementate de prevederile art. 462 (în vigoare până la 01 ianuarie 2018) din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii. Conținutul art. 462 din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998, nu prevede faptul că pensiile procurorilor și indemnizațiile viagere se recalculează în cazul majorării generale a 4 salariului procurorilor. Potrivit art. 462 al Legii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 asiguratul care a atins vârsta menționată la alin.(2) și confirmă stagiul de cotizare prevăzut la alin. (3), din care cel puțin 15 ani în funcția de procuror, are dreptul la pensie în proporție de 75% din suma tuturor plăților lunare asigurate ale procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută.

La fel, recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a menționat că instanța de apel nu a aplicat prevederile art. 73 alin. (3) a Legii nr.100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, care prevede că, actul normativ produce efecte doar cât este în vigoare și de regulă, nu poate fi retroactiv sau ultraactiv. Or, la moment o lege care să prevadă dreptul la recalcularea pensiei procurorilor nu este, deoarece a fost abrogată în anul 2011 și nu poate avea efect pe viitor, nu poate fi ultraactivă. Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat că Legea nr. 56 din 09 iunie 2011 privind modificarea și completarea unor acte legislative, prin care au fost abrogate prevederile art. 73 din Legea nr. 294 din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură, ce prevedeau recalcularea pensiilor și indemnizațiilor viagere ale procurorilor, a fost obiectul examinării sub aspectul constituționalității acesteia.

Astfel, prin Hotărîrea Curții Constituționale nr. 27 din 20 noiembrie 2011 “Privind controlul constituționalității unor legi de modificare a condițiilor de asigurare cu pensii și alte plăți sociale pentru unele categorii de salariați”, Curtea Constituțională a recunoscut ca fiind constituționale prevederile Legii nr. 56 din 09 iunie 2011, care prevăd condițiile noi privind asigurarea socială a procurorilor în exercițiu cît și a celor în demisie.

Noile prevederi legale au exclus posibilitatea recalculării pensiei procurorului în demisie în dependență de majorarea salariului procurorului în exercițiu, însă legislatorul a prevăzut și a acordat o substituire echitabilă (în limitele posibilității resurselor financiare disponibile în buget) în acest sens prin faptul că pensia procurorilor se indexează anual la data de 01 aprilie, precum prevede art. 13 al Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998. Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a menționat că procurorii pensionați anterior implimentării prevederilor Legii nr. 56 din 09 iunie 2011, nu au fost prejudiciați că nu li se mai recalculează pensia în dependență de majorarea salariului procurorului în exercițiu, or statul nu are dreptul să micșoreze cuantumul pensiei stabilite printr-o lege anterioară.

Mai mult ca atât, este cert faptul că prin modificările operate la lege, declarate constituționale, statul nu a diminuat cuantumul pensiei procurorilor pensionați, ci a abrogat prevederea cu privire la recalcularea pensiei procurorilor, cuantumul pensiei stabilit și achitat anterior procurorilor pensionați pînă la abrogarea prevederilor cu privire la recalculare, nefiind atins sau micșorat în nici un fel, ci doar observăm o creștere continuă a măriimii pensii odată cu aplicarea mecanismului general de indexare anual conform legii în vigoare. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform 5 prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiu aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ. Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 11 ianuarie 2019, conform scrisorii nr. 181 (f.d.

184), însă dovada recepționării acesteia la materialele cauzei, lipsește. Totodată, instanța de recurs relevă că decizia contestată a fost publicată pe portalul instanțelor judecătorești www.instante.justice.md la data de 24 ianuarie 2019. În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale, la 18 februarie 2019, cu respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă. La 21 martie 2019, în adresa intimatului Tudor Banu, a fost expediată copia recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. Intimatul Tudor Banu nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

6 Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă. Din recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 270 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Casa Națională de Asigurări 7 Sociale, împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Tudor Banu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 8