3ra-501/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-501/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
dosar nr. 3ra-501/2019
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru jud: (R. Berdilo)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău jud: (A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)
Î N C H E I E R E
24 aprilie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Nicolae Craiu
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată
depusă de Tudor Banu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la
contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a
menținut hotărârea din 16 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
c o n s t a t ă :
La 18 septembrie 2017, Tudor Banu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului
administrativ.
În motivarea acțiunii, reclamantul Tudor Banu a indicat că a activat în
organele procuraturii din anul 1983 până în anul 2015, având o vechime în munca
de procuror de 32 ani. Începând cu anul 2003, în conformitate cu Legea cu privire
la Procuratură nr. 9118-XV din 14 martie 2003, în vigoare la acel moment, i-a fost
stabilită pensia pentru vechime în muncă, cuantumul acesteia fiind calculat în
mărime de 80 % din salariul mediu lunar, potrivit funcției deținute, recalculat la
fiecare majorare a salariului mediu lunar a procurorului în funcție.
Reclamantul Tudor Banu, a menționat că în corespundere cu prevederile
art. 34 alin. (6) al Legii nr. 118-XV din 14 martie 2003 cu privire la Procuratură,
procurorii pensionari beneficiau de dreptul de recalculare a pensiei în dependență
de majorarea salariului procurorului în exercițiu. Astfel, odată cu majorarea
salariului procurorului în exercițiu, în baza Legii nr. 355-XVI din 23 decembrie
2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, de la 01 ianuarie 2006
și 01 ianuarie 2008, cuantumul pensiei a fost recalculat conform dreptului
dobândit.
1
Reclamantul Tudor Banu, a indicat că cuantumul pensiei i-a fost ulterior
recalculat începând cu 01 decembrie 2008, în baza hotărârii Curții de Apel
Chișinău din 31 martie 2009, fiind inclus în calcul sporul pentru secretul de stat.
Potrivit art. 73 alin. (8) din Legea nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008 cu privire la
Procuratură, procurorii pensionați de asemenea beneficiau de dreptul de recalculare
a pensiei pentru vechime in muncă odată cu majorarea generală a salariului
procurorilor în exercițiu, astfel încă o dată fiindu-i reconfirmat prin lege dreptul la
recalcularea pensiei în mărime de 80% din salariul procurorului în exercițiu
conform funcției deținute, dobândit legal la 18 august 2003. Faptul dobândirii
dreptului de recalculare a pensiei la majorarea salariului de funcție a procurorului
în exercițiu și utilizării acestui drept până la sfârșitul anului 2011, nu este negat
nici de pârâta Casa Națională de Asigurări Sociale.
Reclamantul Tudor Banu, a relatat că conform Legii nr. 37 din 07 martie 2013
pentru modificarea și completarea Legii nr. 355 din 23 decembrie 2003 „Cu privire
la sistemul de salarizare în sistemul bugetar”, salariul procurorului s-a majorat cu
35%, care se efectuează începând cu 01 ianuarie 2013. Iar, potrivit art. XXIX din
Legea nr. 152 din 01 iulie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte
legislative, începând cu 01 august 2016 salariul de funcție al procurorului se
stabilește în raport cu salariul judecătorului, conform Legii nr. 328 din
23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor și Legii nr. 3
din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, ținându-se cont de nivelul
procuraturii în care își desfășoară activitatea și de vechimea în muncă în funcția de
procuror. Astfel, conform art. 51 alin. (3), lit. b) și art. 52 lit. b) din Legea nr. 328
din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, salariul de
funcție al procurorului în Procuratura Generală, cu o vechime în funcția de
procuror de peste 16 ani, este în mărime de 4,5 salarii medii pe economie, iar
pentru executarea funcției de conducere de procuror-șef al secției din cadrul
Procuraturii Generale i se atribuie un spor calculat în raport procentual față de
salariul de funcție în mărime de 9%.
Reclamantul Tudor Banu consideră ilegal și neîntemeiat refuzul Casei
Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1566/17 din 29 august 2017, ce lezează un
drept prevăzut de lege, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să
recalculeze și să achite pensia pentru vechime în muncă, reieșind din salariul
mediu lunar achitat pentru funcția de procuror-șef de raion.
Reclamantul Tudor Banu, a solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind
ilegală decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1566/17 din 29 august
2017, repunerea în dreptul lezat și obligarea la recalcularea pensiei pentru vechime
în muncă, achitarea pensiei pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu
lunar achitat procurorului-șef de raion, cu recalcularea acesteia, în cazul majorării
generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la
data ieșirii la pensie, obligarea la recalcularea pensiei de fiecare dată din data de 01
a lunii în care a fost și va fi efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu.
Prin hotărârea din 16 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Tudor Banu împotriva Casei
Naționale de Asigurări Sociale privind recunoașterea ca fiind ilegală decizia Casei
Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1566/17 din 29 august 2017, repunerea în
dreptul lezat și obligarea la recalcularea pensiei pentru vechime în muncă,
achitarea pensiei pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar
2
achitat procurorului-șef de raion, cu recalcularea acesteia, în cazul majorării
generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la
data ieșirii la pensie, obligarea la recalcularea pensiei de fiecare dată din data de 01
a lunii în care a fost și va fi efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu,
s-a anulat decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1566/17 din
29 august 2017, s-a repus Tudor Banu în dreptul lezat de recalculare a pensiei
pentru vechime în muncă în dependență de majorarea generală a salariului
procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută și data ieșirii la
pensie, s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze pensia
pentru vechime în muncă și sa achite pensia pentru vechime în muncă lui Tudor
Banu, reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului- șef de raion, cu
recalcularea acesteia, în cazul majorării generale a salariului procurorului în
exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie, s-a dispus
recalcularea pensiei de fiecare dată din data de 01 a lunii în care a fost și va fi
efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu.
Prin decizia din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea
din 16 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă la
cererea de chemare în judecată depusă de Tudor Banu împotriva Casei Naționale
de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că Tudor Banu
a activat în organele procuraturii din anul 1983 până în anul 2015, având o
vechime în munca de procuror de 32 ani. Începând cu anul 2003, în conformitate
cu Legea cu privire la Procuratură nr. 118-XV din 14 martie 2003, în vigoare la
acel moment, i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă. Cuantumul pensiei
i-a fost calculat în mărime de 80 % din salariul mediu lunar, potrivit funcției
deținute, cu recalcularea acesteia la fiecare majorare a salariului mediu lunar a
procurorului în funcție. Totodată, din materialele cauzei reiese că, reclamantului-
intimat nu i s-au efectuat recalculări la pensie, în legătură cu majorările salariilor
din 2013 și 2016.
Instanța de apel a stabilit că reclamantul Tudor Banu considerând că
organele de asigurări sociale i-au încălcat grav dreptul la proprietate (pensie), la
11 august 2017 a depus cerere prealabilă în adresa Casei Naționale de Asigurări
Sociale solicitînd restabilirea în dreptul de a beneficia de principiul recalculării
pensiei în legătură cu majorarea salariului procurorului în funcție, potrivit
prevederilor Legii nr. 37 din 7 martie 2013 pentru modificarea și completarea Legii
nr.355 din 23 decembrie 2003 cu privire la sistemul de salarizare în sistemul
bugetar, Legii nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură și articolului
XXIX din Legea nr. 152 din 01 iulie 2016 pentru modificarea și completarea unor
acte legislative. Iar, la 29 august 2017, Casa Națională de Asigurări Sociale a emis
decizia nr. B-1566/17 de refuz în recalcularea pensiei lui Tudor Banu, explicându-i
că conform art. 33 al Legii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998, recalcularea
pensiei se efectuează numai în cazul apariției unor circumstanțe noi referitoare la
stagiul de cotizare, venitul asigurat, ce au avut loc până la acordarea drepturilor la
pensie. Astfel, temei legitim de a recalcula pensia ca procuror din salariul majorat
al procurorilor în exercițiu, nu este. Nefiind de acord cu răspunsul primit la cererea
prealabilă, la 18 septembrie 2017, Tudor Banu a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actului
3
administrativ.
Instanța de apel a constatat că hotărârea primei instanțe este întemeiată și
legală, instanța de apel ajungând la concluzia de a respinge apelul declarat de Casa
Națională de Asigurări Sociale și a menține hotărârea din 16 februarie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
La 18 februarie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de
recurs împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii
primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii depuse de
Tudor Banu.
În motivarea cererii de recurs, recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale
a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei
instanței, le consideră ilegale și neîntemeiate, care urmează a fi casate, din motiv
că au fost adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material, instanța nu a
aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie
aplicată, a interpretat în mod eronat legea.
Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a menționat că începînd cu
18 august 2003 și pînă în prezent, intimatul Tudor Banu beneficiază de pensie
pentru vechime în muncă, ca procuror, în temeiul Legii cu privire la Procuratură
nr. 118 - XV din 14 martie 2003 calculată în proporție de 80% față de salariul
funcției de procuror.
Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a precizat că art. 34 alin. (6)
al Legii nr. 118 din 14 martie 2003, prevedea că procurorii pensionați beneficiază
de recalcularea pensiei, în dependență de majorarea salariului procurorului în
exercițiu, începând cu luna următoare celei în care s-a majorat salariul, indiferent
de faptul dacă pensionarul lucrează sau nu în organele Procuraturii. Ulterior, prin
Legea nr. 294 din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură, a fost abrogată
Legea nr. 118-XV din 14 martie 2003 cu privire la Procuratură, iar asigurarea cu
pensie a procurorilor au fost reglementată de noua Lege cu privire la Procuratură.
De asemnea, recurenta a invocat că potrivit art. 73 alin. (8) al Legii nr. 294
din 25 decembrie 2008, procurorii pensionați beneficiază de recalcularea pensiei
pentru vechime în muncă și a indemnizației viagere în cazul majorării generale a
salariului procurorilor. Recalcularea pensiei pentru vechime în muncă se
efectuează ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie. Recalcularea
se efectuează din data de întâi a lunii în care a fost efectuată majorarea salariului
procurorului în exercițiu, indiferent de faptul dacă pensionarul lucrează sau nu în
organele Procuraturii. Iar, prin art. VIII al Legii nr. 56 din 09 iunie 2011 pentru
modificarea și completarea unor acte legislative, alineatele (3) - (10) ale art. 73 din
Legea nr. 294 din 25 decembrie 2008, au fost abrogate.
Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a stipulat că noua redacție a
art. 73 din Legea nr. 294 din 25 decembrie 2008, în vigoare de la 01 iulie 2011,
prevede că procurorii, cu excepția procurorilor militari, au dreptul la pensie
conform Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii. În
așa mod, începând cu 01 iulie 2011, drepturile de pensionare a procurorilor erau
reglementate de prevederile art. 462 (în vigoare până la 01 ianuarie 2018) din
Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii. Conținutul
art. 462 din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998, nu prevede faptul că pensiile
procurorilor și indemnizațiile viagere se recalculează în cazul majorării generale a
4
salariului procurorilor. Potrivit art. 462 al Legii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998
asiguratul care a atins vârsta menționată la alin.(2) și confirmă stagiul de cotizare
prevăzut la alin. (3), din care cel puțin 15 ani în funcția de procuror, are dreptul la
pensie în proporție de 75% din suma tuturor plăților lunare asigurate ale
procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută.
La fel, recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a menționat că instanța
de apel nu a aplicat prevederile art. 73 alin. (3) a Legii nr.100 din 22 decembrie
2017 cu privire la actele normative, care prevede că, actul normativ produce efecte
doar cât este în vigoare și de regulă, nu poate fi retroactiv sau ultraactiv. Or, la
moment o lege care să prevadă dreptul la recalcularea pensiei procurorilor nu este,
deoarece a fost abrogată în anul 2011 și nu poate avea efect pe viitor, nu poate fi
ultraactivă.
Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat că Legea nr. 56 din
09 iunie 2011 privind modificarea și completarea unor acte legislative, prin care au
fost abrogate prevederile art. 73 din Legea nr. 294 din 25 decembrie 2008 cu
privire la Procuratură, ce prevedeau recalcularea pensiilor și indemnizațiilor
viagere ale procurorilor, a fost obiectul examinării sub aspectul constituționalității
acesteia.
Astfel, prin Hotărîrea Curții Constituționale nr. 27 din 20 noiembrie 2011
“Privind controlul constituționalității unor legi de modificare a condițiilor de
asigurare cu pensii și alte plăți sociale pentru unele categorii de salariați”, Curtea
Constituțională a recunoscut ca fiind constituționale prevederile Legii nr. 56 din
09 iunie 2011, care prevăd condițiile noi privind asigurarea socială a procurorilor
în exercițiu cît și a celor în demisie. Noile prevederi legale au exclus posibilitatea
recalculării pensiei procurorului în demisie în dependență de majorarea salariului
procurorului în exercițiu, însă legislatorul a prevăzut și a acordat o substituire
echitabilă (în limitele posibilității resurselor financiare disponibile în buget) în
acest sens prin faptul că pensia procurorilor se indexează anual la data de 01
aprilie, precum prevede art. 13 al Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998.
Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a menționat că procurorii
pensionați anterior implimentării prevederilor Legii nr. 56 din 09 iunie 2011, nu au
fost prejudiciați că nu li se mai recalculează pensia în dependență de majorarea
salariului procurorului în exercițiu, or statul nu are dreptul să micșoreze cuantumul
pensiei stabilite printr-o lege anterioară. Mai mult ca atât, este cert faptul că prin
modificările operate la lege, declarate constituționale, statul nu a diminuat
cuantumul pensiei procurorilor pensionați, ci a abrogat prevederea cu privire la
recalcularea pensiei procurorilor, cuantumul pensiei stabilit și achitat anterior
procurorilor pensionați pînă la abrogarea prevederilor cu privire la recalculare,
nefiind atins sau micșorat în nici un fel, ci doar observăm o creștere continuă a
măriimii pensii odată cu aplicarea mecanismului general de indexare anual
conform legii în vigoare.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod
intră în vigoare la 01 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
5
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de
acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare
până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor
aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs
a încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiu aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a
recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ,
adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului
administrativ.
Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel.
După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din
27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată recurentei Casei
Naționale de Asigurări Sociale, la 11 ianuarie 2019, conform scrisorii nr. 181 (f.d.
184), însă dovada recepționării acesteia la materialele cauzei, lipsește. Totodată,
instanța de recurs relevă că decizia contestată a fost publicată pe portalul
instanțelor judecătorești www.instante.justice.md la data de 24 ianuarie 2019.
În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus
de către Casa Națională de Asigurări Sociale, la 18 februarie 2019, cu respectarea
termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.
La 21 martie 2019, în adresa intimatului Tudor Banu, a fost expediată copia
recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței.
Intimatul Tudor Banu nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a
depus referință în termenul stabilit.
Examinând temeiurile recursului declarat de Casa Națională de Asigurări
Sociale, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil, din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
6
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Casa Națională de Asigurări
Sociale nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod
de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Casa Națională de
Asigurări Sociale se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către
instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a,
are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură
civilă. Din recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale nu rezultă că
instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25
februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.
În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și
art. 270 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Casa Națională de Asigurări
7
Sociale, împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de
Tudor Banu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la
contestarea actului administrativ.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Mariana Pitic
Judecătorii Nicolae Craiu
Nina Vascan
8