3ra-501/19 — contestarea actului administrativ

3ra-501/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosar nr. 3ra-501/2019

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru jud: (R. Berdilo)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău jud: (A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

Î N C H E I E R E

24 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată

depusă de Tudor Banu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a

menținut hotărârea din 16 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă :

La 18 septembrie 2017, Tudor Banu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii, reclamantul Tudor Banu a indicat că a activat în

organele procuraturii din anul 1983 până în anul 2015, având o vechime în munca

de procuror de 32 ani. Începând cu anul 2003, în conformitate cu Legea cu privire

la Procuratură nr. 9118-XV din 14 martie 2003, în vigoare la acel moment, i-a fost

stabilită pensia pentru vechime în muncă, cuantumul acesteia fiind calculat în

mărime de 80 % din salariul mediu lunar, potrivit funcției deținute, recalculat la

fiecare majorare a salariului mediu lunar a procurorului în funcție.

Reclamantul Tudor Banu, a menționat că în corespundere cu prevederile

art. 34 alin. (6) al Legii nr. 118-XV din 14 martie 2003 cu privire la Procuratură,

procurorii pensionari beneficiau de dreptul de recalculare a pensiei în dependență

de majorarea salariului procurorului în exercițiu. Astfel, odată cu majorarea

salariului procurorului în exercițiu, în baza Legii nr. 355-XVI din 23 decembrie

2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, de la 01 ianuarie 2006

și 01 ianuarie 2008, cuantumul pensiei a fost recalculat conform dreptului

dobândit.

1

Reclamantul Tudor Banu, a indicat că cuantumul pensiei i-a fost ulterior

recalculat începând cu 01 decembrie 2008, în baza hotărârii Curții de Apel

Chișinău din 31 martie 2009, fiind inclus în calcul sporul pentru secretul de stat.

Potrivit art. 73 alin. (8) din Legea nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008 cu privire la

Procuratură, procurorii pensionați de asemenea beneficiau de dreptul de recalculare

a pensiei pentru vechime in muncă odată cu majorarea generală a salariului

procurorilor în exercițiu, astfel încă o dată fiindu-i reconfirmat prin lege dreptul la

recalcularea pensiei în mărime de 80% din salariul procurorului în exercițiu

conform funcției deținute, dobândit legal la 18 august 2003. Faptul dobândirii

dreptului de recalculare a pensiei la majorarea salariului de funcție a procurorului

în exercițiu și utilizării acestui drept până la sfârșitul anului 2011, nu este negat

nici de pârâta Casa Națională de Asigurări Sociale.

Reclamantul Tudor Banu, a relatat că conform Legii nr. 37 din 07 martie 2013

pentru modificarea și completarea Legii nr. 355 din 23 decembrie 2003 „Cu privire

la sistemul de salarizare în sistemul bugetar”, salariul procurorului s-a majorat cu

35%, care se efectuează începând cu 01 ianuarie 2013. Iar, potrivit art. XXIX din

Legea nr. 152 din 01 iulie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte

legislative, începând cu 01 august 2016 salariul de funcție al procurorului se

stabilește în raport cu salariul judecătorului, conform Legii nr. 328 din

23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor și Legii nr. 3

din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, ținându-se cont de nivelul

procuraturii în care își desfășoară activitatea și de vechimea în muncă în funcția de

procuror. Astfel, conform art. 51 alin. (3), lit. b) și art. 52 lit. b) din Legea nr. 328

din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, salariul de

funcție al procurorului în Procuratura Generală, cu o vechime în funcția de

procuror de peste 16 ani, este în mărime de 4,5 salarii medii pe economie, iar

pentru executarea funcției de conducere de procuror-șef al secției din cadrul

Procuraturii Generale i se atribuie un spor calculat în raport procentual față de

salariul de funcție în mărime de 9%.

Reclamantul Tudor Banu consideră ilegal și neîntemeiat refuzul Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1566/17 din 29 august 2017, ce lezează un

drept prevăzut de lege, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să

recalculeze și să achite pensia pentru vechime în muncă, reieșind din salariul

mediu lunar achitat pentru funcția de procuror-șef de raion.

Reclamantul Tudor Banu, a solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind

ilegală decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1566/17 din 29 august

2017, repunerea în dreptul lezat și obligarea la recalcularea pensiei pentru vechime

în muncă, achitarea pensiei pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu

lunar achitat procurorului-șef de raion, cu recalcularea acesteia, în cazul majorării

generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la

data ieșirii la pensie, obligarea la recalcularea pensiei de fiecare dată din data de 01

a lunii în care a fost și va fi efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu.

Prin hotărârea din 16 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Tudor Banu împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale privind recunoașterea ca fiind ilegală decizia Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1566/17 din 29 august 2017, repunerea în

dreptul lezat și obligarea la recalcularea pensiei pentru vechime în muncă,

achitarea pensiei pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar

2

achitat procurorului-șef de raion, cu recalcularea acesteia, în cazul majorării

generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la

data ieșirii la pensie, obligarea la recalcularea pensiei de fiecare dată din data de 01

a lunii în care a fost și va fi efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu,

s-a anulat decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1566/17 din

29 august 2017, s-a repus Tudor Banu în dreptul lezat de recalculare a pensiei

pentru vechime în muncă în dependență de majorarea generală a salariului

procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută și data ieșirii la

pensie, s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze pensia

pentru vechime în muncă și sa achite pensia pentru vechime în muncă lui Tudor

Banu, reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului- șef de raion, cu

recalcularea acesteia, în cazul majorării generale a salariului procurorului în

exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie, s-a dispus

recalcularea pensiei de fiecare dată din data de 01 a lunii în care a fost și va fi

efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu.

Prin decizia din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea

din 16 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Tudor Banu împotriva Casei Naționale

de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că Tudor Banu

a activat în organele procuraturii din anul 1983 până în anul 2015, având o

vechime în munca de procuror de 32 ani. Începând cu anul 2003, în conformitate

cu Legea cu privire la Procuratură nr. 118-XV din 14 martie 2003, în vigoare la

acel moment, i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă. Cuantumul pensiei

i-a fost calculat în mărime de 80 % din salariul mediu lunar, potrivit funcției

deținute, cu recalcularea acesteia la fiecare majorare a salariului mediu lunar a

procurorului în funcție. Totodată, din materialele cauzei reiese că, reclamantului-

intimat nu i s-au efectuat recalculări la pensie, în legătură cu majorările salariilor

din 2013 și 2016.

Instanța de apel a stabilit că reclamantul Tudor Banu considerând că

organele de asigurări sociale i-au încălcat grav dreptul la proprietate (pensie), la

11 august 2017 a depus cerere prealabilă în adresa Casei Naționale de Asigurări

Sociale solicitînd restabilirea în dreptul de a beneficia de principiul recalculării

pensiei în legătură cu majorarea salariului procurorului în funcție, potrivit

prevederilor Legii nr. 37 din 7 martie 2013 pentru modificarea și completarea Legii

nr.355 din 23 decembrie 2003 cu privire la sistemul de salarizare în sistemul

bugetar, Legii nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură și articolului

XXIX din Legea nr. 152 din 01 iulie 2016 pentru modificarea și completarea unor

acte legislative. Iar, la 29 august 2017, Casa Națională de Asigurări Sociale a emis

decizia nr. B-1566/17 de refuz în recalcularea pensiei lui Tudor Banu, explicându-i

că conform art. 33 al Legii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998, recalcularea

pensiei se efectuează numai în cazul apariției unor circumstanțe noi referitoare la

stagiul de cotizare, venitul asigurat, ce au avut loc până la acordarea drepturilor la

pensie. Astfel, temei legitim de a recalcula pensia ca procuror din salariul majorat

al procurorilor în exercițiu, nu este. Nefiind de acord cu răspunsul primit la cererea

prealabilă, la 18 septembrie 2017, Tudor Banu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actului

3

administrativ.

Instanța de apel a constatat că hotărârea primei instanțe este întemeiată și

legală, instanța de apel ajungând la concluzia de a respinge apelul declarat de Casa

Națională de Asigurări Sociale și a menține hotărârea din 16 februarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 18 februarie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de

recurs împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii depuse de

Tudor Banu.

În motivarea cererii de recurs, recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale

a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanței, le consideră ilegale și neîntemeiate, care urmează a fi casate, din motiv

că au fost adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material, instanța nu a

aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată, a interpretat în mod eronat legea.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a menționat că începînd cu

18 august 2003 și pînă în prezent, intimatul Tudor Banu beneficiază de pensie

pentru vechime în muncă, ca procuror, în temeiul Legii cu privire la Procuratură

nr. 118 - XV din 14 martie 2003 calculată în proporție de 80% față de salariul

funcției de procuror.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a precizat că art. 34 alin. (6)

al Legii nr. 118 din 14 martie 2003, prevedea că procurorii pensionați beneficiază

de recalcularea pensiei, în dependență de majorarea salariului procurorului în

exercițiu, începând cu luna următoare celei în care s-a majorat salariul, indiferent

de faptul dacă pensionarul lucrează sau nu în organele Procuraturii. Ulterior, prin

Legea nr. 294 din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură, a fost abrogată

Legea nr. 118-XV din 14 martie 2003 cu privire la Procuratură, iar asigurarea cu

pensie a procurorilor au fost reglementată de noua Lege cu privire la Procuratură.

De asemnea, recurenta a invocat că potrivit art. 73 alin. (8) al Legii nr. 294

din 25 decembrie 2008, procurorii pensionați beneficiază de recalcularea pensiei

pentru vechime în muncă și a indemnizației viagere în cazul majorării generale a

salariului procurorilor. Recalcularea pensiei pentru vechime în muncă se

efectuează ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie. Recalcularea

se efectuează din data de întâi a lunii în care a fost efectuată majorarea salariului

procurorului în exercițiu, indiferent de faptul dacă pensionarul lucrează sau nu în

organele Procuraturii. Iar, prin art. VIII al Legii nr. 56 din 09 iunie 2011 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative, alineatele (3) - (10) ale art. 73 din

Legea nr. 294 din 25 decembrie 2008, au fost abrogate.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a stipulat că noua redacție a

art. 73 din Legea nr. 294 din 25 decembrie 2008, în vigoare de la 01 iulie 2011,

prevede că procurorii, cu excepția procurorilor militari, au dreptul la pensie

conform Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii. În

așa mod, începând cu 01 iulie 2011, drepturile de pensionare a procurorilor erau

reglementate de prevederile art. 462 (în vigoare până la 01 ianuarie 2018) din

Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii. Conținutul

art. 462 din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998, nu prevede faptul că pensiile

procurorilor și indemnizațiile viagere se recalculează în cazul majorării generale a

4

salariului procurorilor. Potrivit art. 462 al Legii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998

asiguratul care a atins vârsta menționată la alin.(2) și confirmă stagiul de cotizare

prevăzut la alin. (3), din care cel puțin 15 ani în funcția de procuror, are dreptul la

pensie în proporție de 75% din suma tuturor plăților lunare asigurate ale

procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută.

La fel, recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a menționat că instanța

de apel nu a aplicat prevederile art. 73 alin. (3) a Legii nr.100 din 22 decembrie

2017 cu privire la actele normative, care prevede că, actul normativ produce efecte

doar cât este în vigoare și de regulă, nu poate fi retroactiv sau ultraactiv. Or, la

moment o lege care să prevadă dreptul la recalcularea pensiei procurorilor nu este,

deoarece a fost abrogată în anul 2011 și nu poate avea efect pe viitor, nu poate fi

ultraactivă.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat că Legea nr. 56 din

09 iunie 2011 privind modificarea și completarea unor acte legislative, prin care au

fost abrogate prevederile art. 73 din Legea nr. 294 din 25 decembrie 2008 cu

privire la Procuratură, ce prevedeau recalcularea pensiilor și indemnizațiilor

viagere ale procurorilor, a fost obiectul examinării sub aspectul constituționalității

acesteia.

Astfel, prin Hotărîrea Curții Constituționale nr. 27 din 20 noiembrie 2011

“Privind controlul constituționalității unor legi de modificare a condițiilor de

asigurare cu pensii și alte plăți sociale pentru unele categorii de salariați”, Curtea

Constituțională a recunoscut ca fiind constituționale prevederile Legii nr. 56 din

09 iunie 2011, care prevăd condițiile noi privind asigurarea socială a procurorilor

în exercițiu cît și a celor în demisie. Noile prevederi legale au exclus posibilitatea

recalculării pensiei procurorului în demisie în dependență de majorarea salariului

procurorului în exercițiu, însă legislatorul a prevăzut și a acordat o substituire

echitabilă (în limitele posibilității resurselor financiare disponibile în buget) în

acest sens prin faptul că pensia procurorilor se indexează anual la data de 01

aprilie, precum prevede art. 13 al Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a menționat că procurorii

pensionați anterior implimentării prevederilor Legii nr. 56 din 09 iunie 2011, nu au

fost prejudiciați că nu li se mai recalculează pensia în dependență de majorarea

salariului procurorului în exercițiu, or statul nu are dreptul să micșoreze cuantumul

pensiei stabilite printr-o lege anterioară. Mai mult ca atât, este cert faptul că prin

modificările operate la lege, declarate constituționale, statul nu a diminuat

cuantumul pensiei procurorilor pensionați, ci a abrogat prevederea cu privire la

recalcularea pensiei procurorilor, cuantumul pensiei stabilit și achitat anterior

procurorilor pensionați pînă la abrogarea prevederilor cu privire la recalculare,

nefiind atins sau micșorat în nici un fel, ci doar observăm o creștere continuă a

măriimii pensii odată cu aplicarea mecanismului general de indexare anual

conform legii în vigoare.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

5

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare

până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor

aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs

a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiu aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a

recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ,

adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului

administrativ.

Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată recurentei Casei

Naționale de Asigurări Sociale, la 11 ianuarie 2019, conform scrisorii nr. 181 (f.d.

184), însă dovada recepționării acesteia la materialele cauzei, lipsește. Totodată,

instanța de recurs relevă că decizia contestată a fost publicată pe portalul

instanțelor judecătorești www.instante.justice.md la data de 24 ianuarie 2019.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de către Casa Națională de Asigurări Sociale, la 18 februarie 2019, cu respectarea

termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

La 21 martie 2019, în adresa intimatului Tudor Banu, a fost expediată copia

recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Intimatul Tudor Banu nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a

depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

6

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod

de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către

instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a,

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă. Din recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale nu rezultă că

instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și

art. 270 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Casa Națională de Asigurări

7

Sociale, împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Tudor Banu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

8