3ra-534/19 — contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
3ra-534/19 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-534/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V. Lastavețchi) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: B. Bîrca, E. Clim, O. Cojocaru) Î N C H E I E R E 24 aprilie 2019 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecător Ion Druță judecătorii Valeriu Doagă Mariana Pitic examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Boris Glavan împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s- a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 12 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 05 iunie 2018 Boris Glavan s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că este fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne, în prezent pensionar al MAI, exercitând până la momentul concedierii funcția de Decan al facultății securitate civilă și ordine publică a Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI și deținând gradul special comisar șef.
A relevat că la 01 februarie 2018 a fost emis ordinul MAI nr. 18 ef, prin care a fost reziliat contractul individual de muncă pentru funcția de Decan al Facultății securitate civilă și ordine publică, conferențiar universitar, prin cumul, pe 0,5 salariu al catedrei „Activitate specială de investigații și securitate informațională” a Facultății Drept a Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI și Ministerul Afacerilor Interne în legătură cu depunerea cererii personale la împlinirea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie pe linia MAI, conform art. 38 alin. ( l ) lit. a) (prin demisie) și lit. c), după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie din Legea nr. 288 din 16.12.2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, din 01.02.2018.
A depus dosarul cu toate documentele necesare pentru calcularea pensiei la Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, iar ulterior a fost 1 informat telefonic de către reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova că mărimea pensiei este de XXXXX lei și că în calculul pensiei nu s-a luat sumele bănești obținute în perioada cumulării funcției de lector universitar al Catedrei activitate specială de investigații și securitate informațională a Facultății Drept (0,5 salariu), în special fiind vorba despre plățile indicate la poziția 10 din certificatul de întreținere bănească cu nr.3.
A afirmat reclamantul că a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova o cerere prin care a solicitat să-i fie recalculată pensia cu includerea în calcul a plăților care au fost achitate pentru munca depusă prin cumul, 0,5 salariu din contul funcției de Lector universitar al Catedrei activitate specială de investigații și securitate informațională a Facultății Drept a Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI. La 29 mai 2018 reclamantul a primit răspuns la cererea de recalculare a pensiei, prin care Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova a refuzat satisfacerea cerinței solicitate.
Reclamantul a considerat refuzul operat de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova drept unul neîntemeiat și lipsit de suport juridic, invocând că, a deținut 0,5 salariu, a funcției de Lector universitar al Catedrei activitate specială de investigații și securitate informațională a Facultății Drept a Academiei „Ștefan cel Mare” prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne în bază de contract. Corespunzător, plățile efectuate în legătură cu deținerea prin cumul, reprezintă plăți permanente, care nu pot fi identificate drept achitări ocazionale sau sporadice și urmează a fi luate în considerație la calcularea pensiei. Prin hotărârea din 12 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis acțiunea depusă de Boris Glavan.
S-a declarat ca fiind contrar prevederilor legii răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 1718 din 23 mai 2018 cu privire la recalcularea pensiei.
S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze mărimea pensiei stabilite lui Boris Glavan, pornind de la momentul stabilirii pensiei ( 01 februarie 2018) , prin includerea în calculul pensiei a plăților de care a beneficiat reclamantul în legătură cu deținerea prin cumul, 0,5 salariu a funcției de lector universitar al Catedrei Activitate specială de investigații și securitate informațională a Facultății Drept a Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, incluse în poziția 10 din certificatul despre întreținerea bănească, eliberat reclamantului cu nr. 3 la 08 februarie 2018. Prin decizia din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 12 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
La 25 februarie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva deciziei din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului, recurentul a reiterat circumstanțele expuse în fața instanțelor ierarhic inferioare, insistând că, instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind dovedite. 2 În acest sens, recurentul a solicitat casarea deciziei din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 12 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii înaintate de Boris Glavan.
La 09 aprilie 2019 Boris Glavan a depus referință la recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat declararea acestuia ca inadmisibil. Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.
Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu derogările stipulate în enunțul doi și trei al normei. Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede astfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 31 ianuarie 2019, iar recursul a fost depus la 25 februarie 2019. Astfel, luând în considerare cele menționate, se constată că cererea dedusă judecății a fost depusă în termenul legal de 2 luni, prevăzut de art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. 3 Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod 4 direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, ca inadmisibil.
În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 270 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Ion Druță judecătorii Valeriu Doagă Mariana Pitic 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.