3ra-534/19 — contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
3ra-534/19 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-534/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V. Lastavețchi)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: B. Bîrca, E. Clim, O. Cojocaru)
Î N C H E I E R E
24 aprilie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecător Ion Druță
judecătorii Valeriu Doagă
Mariana Pitic
examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului depus de Casa
Națională de Asigurări Sociale,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Boris Glavan împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la
contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-
a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut
hotărârea din 12 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
c o n s t a t ă:
La 05 iunie 2018 Boris Glavan s-a adresat cu cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului
administrativ.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că este fost angajat al Ministerului
Afacerilor Interne, în prezent pensionar al MAI, exercitând până la momentul
concedierii funcția de Decan al facultății securitate civilă și ordine publică a
Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI și deținând gradul special comisar șef.
A relevat că la 01 februarie 2018 a fost emis ordinul MAI nr. 18 ef, prin care a
fost reziliat contractul individual de muncă pentru funcția de Decan al Facultății
securitate civilă și ordine publică, conferențiar universitar, prin cumul, pe 0,5
salariu al catedrei „Activitate specială de investigații și securitate informațională”
a Facultății Drept a Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI și Ministerul Afacerilor
Interne în legătură cu depunerea cererii personale la împlinirea vechimii în muncă
ce permite dreptul la pensie pe linia MAI, conform art. 38 alin. ( l ) lit. a) (prin
demisie) și lit. c), după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la
pensie din Legea nr. 288 din 16.12.2016 privind funcționarul public cu statut
special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, din 01.02.2018.
A depus dosarul cu toate documentele necesare pentru calcularea pensiei la
Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, iar ulterior a fost
1
informat telefonic de către reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale a
Republicii Moldova că mărimea pensiei este de XXXXX lei și că în calculul
pensiei nu s-a luat sumele bănești obținute în perioada cumulării funcției de lector
universitar al Catedrei activitate specială de investigații și securitate
informațională a Facultății Drept (0,5 salariu), în special fiind vorba despre plățile
indicate la poziția 10 din certificatul de întreținere bănească cu nr.3.
A afirmat reclamantul că a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale a
Republicii Moldova o cerere prin care a solicitat să-i fie recalculată pensia cu
includerea în calcul a plăților care au fost achitate pentru munca depusă prin
cumul, 0,5 salariu din contul funcției de Lector universitar al Catedrei activitate
specială de investigații și securitate informațională a Facultății Drept a Academiei
„Ștefan cel Mare” a MAI.
La 29 mai 2018 reclamantul a primit răspuns la cererea de recalculare a
pensiei, prin care Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova a
refuzat satisfacerea cerinței solicitate.
Reclamantul a considerat refuzul operat de Casa Națională de Asigurări
Sociale a Republicii Moldova drept unul neîntemeiat și lipsit de suport juridic,
invocând că, a deținut 0,5 salariu, a funcției de Lector universitar al Catedrei
activitate specială de investigații și securitate informațională a Facultății Drept a
Academiei „Ștefan cel Mare” prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne în bază
de contract.
Corespunzător, plățile efectuate în legătură cu deținerea prin cumul, reprezintă
plăți permanente, care nu pot fi identificate drept achitări ocazionale sau sporadice
și urmează a fi luate în considerație la calcularea pensiei.
Prin hotărârea din 12 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
s-a admis acțiunea depusă de Boris Glavan. S-a declarat ca fiind contrar
prevederilor legii răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 1718 din 23
mai 2018 cu privire la recalcularea pensiei. S-a obligat Casa Națională de
Asigurări Sociale să recalculeze mărimea pensiei stabilite lui Boris Glavan,
pornind de la momentul stabilirii pensiei ( 01 februarie 2018) , prin includerea în
calculul pensiei a plăților de care a beneficiat reclamantul în legătură cu deținerea
prin cumul, 0,5 salariu a funcției de lector universitar al Catedrei Activitate
specială de investigații și securitate informațională a Facultății Drept a Academiei
„Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, incluse în poziția 10 din
certificatul despre întreținerea bănească, eliberat reclamantului cu nr. 3 la 08
februarie 2018.
Prin decizia din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 12
octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
La 25 februarie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs
împotriva deciziei din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.
În motivarea recursului, recurentul a reiterat circumstanțele expuse în fața
instanțelor ierarhic inferioare, insistând că, instanța de apel nu a analizat
multilateral actele normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de
litigii, precum și nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță
și instanța de apel ca fiind dovedite.
2
În acest sens, recurentul a solicitat casarea deciziei din 31 ianuarie 2019 a
Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 12 octombrie 2018 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii
înaintate de Boris Glavan.
La 09 aprilie 2019 Boris Glavan a depus referință la recursul declarat de Casa
Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat declararea acestuia ca
inadmisibil.
Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție menționează următoarele.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a
intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se
vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni
în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la
intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu derogările
stipulate în enunțul doi și trei al normei.
Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a
recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul
administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a
Codului administrativ.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,
dacă legea nu prevede astfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 31 ianuarie 2019, iar
recursul a fost depus la 25 februarie 2019.
Astfel, luând în considerare cele menționate, se constată că cererea dedusă
judecății a fost depusă în termenul legal de 2 luni, prevăzut de art. 434 alin. (1)
Codul de procedură civilă.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei de contencios
administrativ, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din
următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
3
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi
putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,
sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din
oficiu.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din
Codul de procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea dacă motivele invocate în recurs se încadrează
în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației
prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod
4
direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în
recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, asemenea aspecte nu se
regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, ca inadmisibil.
În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și
art. 270 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se consideră
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecător Ion Druță
judecătorii Valeriu Doagă
Mariana Pitic
5