3ra-943/18 — Recalcularea pensiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Recalcularea pensiei
- Temei legal
- Interpretarea eronată a normelor de drept material
3ra-943/18 — Recalcularea pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra–943/18
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. C. Roșca)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, (jud. M. Anton, V. Cotorobai, A. Panov)
D E C I Z I E
19 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Victor Burduh
Luiza Gafton
Svetlana Filincova
Examinând recursul declarat de către Gherman Marian reprezentat de
avocatul Gorea Tatiana,
în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de
Gherman Marian împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova
și Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea recalculării pensiei,
împotriva deciziei din 05 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost admis apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, casată
hotărârea din 27 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) și emisă
o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă,
c o n s t a t ă:
La 14 februarie 2017, Gherman Marian s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Casa
Națională de Asigurări Sociale cu privire la obligarea recalculării pensiei.
În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat, că este fost angajat al
Ministerului Afacerilor Interne, exercitând până la momentul concedierii funcția de
conferențiar universitar al catedrei „Activitate specială de investigații și securitate
informațională” a Academiei „Ștefan cel Mare”.
Reclamantul a explicat că, la 09 decembrie 2016, prin ordinul MAI nr. 215
privind întreruperea raporturilor de muncă și încetarea serviciului, a fost reziliat
contractul individual de muncă dintre colonelul de poliție, conferențiar universitar
al catedrei „Activitate specială de investigații și securitate informațională”,
Academia „Ștefan cel Mare”, Gherman Marian, angajat prin cumul, pe 0,5 salariu,
și Ministerul Afacerilor Interne.
În luna decembrie 2016 a fost informat că i s-a stabilit o pensie, începând cu
data de 10 decembrie 2016 în mărime de 4469,36 de lei pe lună.
1
În opinia reclamantului la calcularea pensiei nu au fost luate în considerare
toate plățile achitate pentru prestarea orelor de activitate științifică prezentat de
serviciul financiar al Academiei „Ștefan cel Mare”.
Astfel, la 09 ianuarie 2017, reclamantul s-a adresat cu cerere prealabilă către
Ministerul Afacerilor Interne, solicitând revizuirea materialelor dosarului de
pensionare și luarea în calcul a tuturor plăților achitate pentru prestarea orelor de
activitate științifică (conducerea tezelor de doctorat, examene de doctorat), în
vederea stabilirii depline a pensiei, iar la 07 februarie 2017, prin răspunsul nr.
15/3-G-2/17, Ministerul Afacerilor Interne a refuzat în satisfacerea cererii
prealabile.
A mai invocat că ulterior a adresat o cerere și către Casa Națională de
Asigurări Sociale, cu solicitarea recalculării mărimii pensiei stabilite, prin
includerea în calculul pensiei a plăților de care a beneficiat reclamantul în legătură
cu deținerea prin cumul 0,5 salariu, a funcției de conferențiar universitar al catedrei
„Activitate specială de investigații și securitate informațională” al Academiei
„Ștefan cel Mare” al MAI, precum și calculele pentru prestarea orelor de activitate
științifică (conducerea tezelor de doctorat, examene de doctorat).
Plățile efectuate în legătură cu deținerea prin cumul, 0,5 salariu a funcției de
conferențiar universitar al catedrei activități speciale de investigație a Academiei
„Ștefan cel Mare”, reprezintă plăți permanente, care urmează a fi luate în
considerare la calcularea pensiei.
Gherman Marian a solicitat în instanță obligarea Casei Naționale de Asigurări
Sociale să recalculeze mărimea pensiei calculată reclamantului, din momentul
stabilirii acesteia, prin includerea în calculul pensiei a plăților de care a beneficiat
reclamantul în legătură cu deținerea prin cumul 0,5 salariu, a funcției de
conferențiar universitar al catedrei „Activitate specială de investigații și securitate
informațională” a Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI, precum și calculele pentru
prestarea orelor de activitate științifică (conducerea tezelor de doctorat, examene
de doctorat).
Prin hotărârea din 27 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul
Centru), a fost admisă integral cererea de chemare în judecată depusă de Gherman
Marian împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Casa
Națională de Asigurări Sociale cu privire la obligarea recalculării pensiei. S-a
obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze mărimea pensiei
stabilite lui Gherman Marian, începând cu momentul stabilirii pensiei, prin
includerea în calculul pensiei a plăților de care a beneficiat Gherman Marian în
legătură cu deținerea prin cumul a funcției de conferențiar universitar al catedrei
„Activitatea specială de investigații” din cadrul Academiei Ministerului Afacerilor
Interne al Republicii Moldova „Ștefan cel Mare” (0,5 salariu) și plățile efectuate
pentru prestarea orelor de activitate științifică.
Prin decizia din 05 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul
declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, casată hotărârea din 27
septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) și emisă o nouă hotărâre
prin care acțiunea a fost respinsă.
La 23 mai 2018, Gherman Marian reprezentat de avocatul Gorea Tatiana a
depus cerere de recurs împotriva deciziei din 05 aprilie 2018 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând casarea acesteia cu menținerea hotărârii instanței de fond.
2
În motivarea recursului declarat, Gherman Marian reprezentat de avocatul
Gorea Tatiana a invocat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a aplicat în mod
eronat legea și nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 18 iulie 2018, recursul declarat
de Gherman Marian reprezentat de avocatul Gorea Tatiana a fost considerat
admisibil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Instanța de recurs constată că, decizia recurată a fost pronunțată la 05 aprilie
2018, recepționată de reprezentantul recurentului la 08 mai 2018, iar recursul a fost
declarat la 23 mai 2018, fapt ce atestă că recurentul s-a conformat normelor
procedurale legale și a declarat în termen recursul.
În conformitate cu art. 444 al Codului de procedură civilă, recursul se
examinează fără înștiințarea participanților la proces.
În corespundere cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. f) al Codului de procedură
civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze
decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și
care urmează a fi admis cu casarea deciziei recurate și menținerea hotărârii
instanței de fond, din considerentele ce urmează.
În cadrul examinării cauzei s-a stabilit cu certitudine faptul că, la 25 martie
2016, prin ordinul nr. 48-ef s-a dispus întreruperea raporturilor de muncă între
Gherman Maria și Ministerul Afacerilor Interne cu menținerea funcției de bază de
șef al catedrei „Activitate specială de investigații și securitate informațională” a
Facultății drept a Academiei „Ștefan cel Mare”, iar la 09 decembrie 2016 prin
ordinul nr. 215, a fost încetat serviciul și reziliat contractul individual de muncă cu
dreptul de a primi pensie pe linia Ministerului Afacerilor Interne.
Rezultat al întreruperii relațiilor de muncă, serviciile abilitate ale Academiei
”Ștefan cel Mare” au perfectat dosarul de pensionare, inclusiv au întocmit
certificatul despre întreținerea bănească, în baza căruia urma să-i fie calculată
pensia lui Gherman Marian și prin avizul Direcției Generale Economie și Finanțe a
MAI, recurentul a fost informat că, începând cu 10 decembrie 2016 i s-a stabilit o
pensie lunară în mărime de 4469,36 de lei.
La 07 februarie 2017, Ministerul Afacerilor Interne (Direcția Generală
Economie și Finanțe), ca răspuns la cererea prealabilă din 09 ianuarie 2017, a
refuzat satisfacerea cerințelor recurentului, motivând prin faptul că, plățile
elucidate în coloana 6, precum și rubrica ore pentru activitatea științifică, a
certificatului despre întreținerea bănească nr. 20, sunt plăți achitate pentru orele
citite suplimentar pentru munca exercitată în afara atribuțiilor funcționale, care nu
sunt acordate permanent.
La fel, la 17 mai 2017, cu solicitări similare cu privire la recalcularea pensiei,
reclamantul s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale.
În corespundere cu prevederile art. 29 alin. (1) lit. c) și art. 34 alin. (1) al
Legii cu privire la activitatea poliției și statutului polițistului (în vigoare la
momentul adresării în instanță), polițistul nu are dreptul să desfășoare alte activități
remunerate cu excepția activităților didactice sau științifice, iar în măsura în care
3
raporturile de serviciu nu sunt reglementate de legea respectivă se aplică
prevederile Codului muncii.
Așadar, din coroborarea prevederilor art. 267, 268 al Codului muncii cu
prevederile art. 30 alin. (1), (2) al Legii cu privire la sistemul de salarizare în
sectorul bugetar reiese că, munca prin cumul reprezintă îndeplinirea de către
salariat, pe lângă munca de bază, a unei alte munci, permanente sau temporare, în
afara orelor de program, salariații angajați prin cumul beneficiind de aceleași
drepturi și garanții ca și ceilalți salariați din unitatea respectivă, fiind salariați în
raport cu munca prestată, iar particularitățile muncii prin cumul pentru unele
categorii de salariați (cadre didactice) se stabilesc de Guvern.
Conform art. 44 alin. (1), (2) al Legii cu privire la asigurarea cu pensii a
militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne (reglementări analogice fiind stipulate și în Hotărârea Guvernului
nr. 78 din 21 februarie 1994), pensia pentru militarii care au satisfăcut serviciu prin
contract, pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne și pentru familiile lor se calculează din solda acestora.
Pensia pentru persoanele menționate se calculează din: salariul funcției,
salariul pentru gradul militar sau special, sporul procentual pentru vechime în
serviciu primite înainte de concediere, precum și din media lunară a altor
recompense, plăți, sporuri și suplimente primite în ultimul an de serviciu, cu
excepția plăților compensatorii și a indemnizației bănești unice în mărimea sumei
mijloacelor bănești de întreținere pe un an.
Raportând normele legale aplicabile în cazul de față la speța dedusă judecării,
Colegiul lărgit constată cu certitudine că, Gherman Marian fiind salariat pentru
munca prin cumul, obținând dreptul la pensie pe linia Ministerului Afacerilor
Interne, are o speranță legitimă de a i se calcula cuantumul pensiei lunare în raport
cu toate plățile salariale, or o altă interpretare în sensul derogării de la caracterul
cumulativ al acestor plăți este în contradicție cu legislația în vigoare.
Colegiu consideră important de a evidenția faptul că prima instanță corect a
reținut sub aspectul bazei de calcul certificatul de întreținere bănească nr. 20, care
reflectă componentele salariului de bază și recompensele pentru munca prin cumul.
În același context, instanța de recurs reține că prestarea muncii prin cumularea
funcțiilor de șef al catedrei „Activitate specială de investigații și securitate
informațională” a Facultății drept a Academiei „Ștefan cel Mare” și de conferențiar
universitar al aceleiași catedre reprezintă muncă permanentă, fiind remunerat cu
salariu permanent și nicidecum compensatoriu sau ocazional.
Astfel, în conexiunea celor relatate, instanța de recurs conchide că intimații
neîntemeiat i-a refuzat lui Gherman Marian, calcularea pensiei cu includerea în
calculul pensiei a plăților de care a beneficiat Gherman Marian în legătură cu
deținerea prin cumul a funcției de conferențiar universitar al catedrei „Activitatea
specială de investigații” din cadrul Academiei Ministerului Afacerilor Interne al
Republicii Moldova „Ștefan cel Mare” (0,5 salariu) și plățile efectuate pentru
prestarea orelor de activitate științifică.
În coerența celor expuse, Colegiul lărgit trage concluzia că, soluția instanței
de apel rezultă din interpretarea eronată a normelor de drept bazată pe simpla
însușire al argumentelor apelului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale
fără a le raporta la norma materială, probele prezentate și fără a le da o apreciere în
4
contradicție cu celelalte argumente invocate.
Potrivit art. art. 390 alin. (1) lit. e), f) al Codului de procedură civilă, decizia
instanței de apel trebuie să conțină: motivele concluziilor instanței de apel și
referirea la legea guvernantă; concluziile instanței de apel în urma examinării
apelului.
În cadrul dreptului la un proces echitabil se analizează dreptul oricărei părți în
cadrul unei proceduri judiciare de a prezenta instanței observațiile, argumentele și
mijloacele sale de probă, coroborat cu dreptul fiecărei părți ca aceste observații și
argumente să fie examinate în mod efectiv. Cu privire la aceste aspecte, obligația
instanței de motivare a deciziilor sale este singurul mijloc prin care se poate
verifica respectarea lor.
Conform jurisprudenței CEDO, noțiunea de proces echitabil presupune ca o
instanță internă care nu a motivat decât pe scurt hotărârea sa să fi examinat totuși
în mod real problemele esențiale care i-au fost supuse, și nu doar să reia pur și
simplu concluziile unei instanțe inferioare (cauza Helle vs Finlanda, hotărârea din
19 decembrie 1997).
Cu alte cuvinte, o motivare excesiv de succintă sau necorespunzătoare în
raport cu complexitatea cauzei echivalează, practic, cu inexistența motivării.
Obligația instanței de a răspunde prin motivare la argumentele prezentate de
părți este justificată, întrucât numai prin pronunțarea unei hotărâri motivate poate fi
realizat un control public al administrării justiției (cauza Hirvisaari vs Finlanda,
hotărârea din 27 septembrie 2001).
În coerența celor expuse, instanța de recurs trage concluzia că legalitatea și
temeinicia hotărârii primei instanței este certă, ori aceasta este întemeiată exclusiv
pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în cadrul
examinării cauzei strict potrivit normelor legale, iar careva motive de casare al
acesteia, prevăzute de art. 386 al Codului de procedură civilă, nu sunt.
Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia interpretării eronate a normelor de
drept material, neaplicarea legii relevante speței și motivarea insuficientă a unei
soluții de casare a unei hotărâri legale, de către instanța de apel, fapt ce a dus la
soluționarea greșită a cauzei și emiterea unei soluții neîntemeiate și pasibile de a fi
casată.
Astfel, din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite
recursul, de a casa decizia din 05 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău cu
menținerea hotărârii din 27 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul
Centru).
Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) al
Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de către Gherman Marian reprezentat de avocatul
Gorea Tatiana.
Se casează decizia din 05 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău.
5
Se menține hotărârea din 27 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul
Centru), emisă în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Gherman Marian împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova
și Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea recalculării pensiei.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Victor Burduh
Luiza Gafton
Svetlana Filincova
6