2ra-799/19 — cu privire la încasarea datoriei pentru energia termică
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea datoriei pentru energia termică
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-799/19 — cu privire la încasarea datoriei pentru energia termică (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-799/19
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – N. Mazur
Instanța de apel: CA Chișinău – N. Simciuc, I. Țurcan, I. Cotruță
ÎNCHEIERE
24 aprilie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Nina Vascan
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către lichidatorul Întreprinderii
Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 9 în proces de lichidare Igor
Burlacu,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea pe
Acțiuni „ Termoelectrica” în interesele Întreprinderii Municipale de Gestionare a
Fondului Locativ nr. 9 în proces de lichidare împotriva lui Victor Morgun cu privire
la încasarea datoriei pentru energia termică și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din data de 07 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a admis apelul declarat de către Victor Morgun, s-a casat hotărârea din data de
30 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi hotărâri
privind respingerea cererii de chemare în judecată,
constată:
La 17 august 2016 Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” (în continuare SA
„Termoelectrica”) în interesele Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului
Locativ nr. 9 în proces de lichidare (în continuare ÎMGFL nr. 9) a depus cerere de
chemare în judecată împotriva lui Victor Morgun, solicitând încasarea datoriei pentru
consumul energiei termice în sumă totală de 5 135,38 lei, pentru perioada 01
noiembrie 2001 - 30 aprilie 2016 și a taxei de stat în sumă de 270 lei.
În motivarea acțiunii a menționat că în baza contractului de livrare a energiei
termice în apa caldă nr. 6009 din 02 octombrie 2006, încheiat între SA
„Termoelectrica” (până la redenumire - SA „Centrala Electrică cu Termoficare nr. 2”
din Chișinău - succesorul în drepturi al SA „Termocom” în procedura falimentului) și
IMGFL nr. 9, ultimii și-au asumat obligația de a achita lunar plata pentru utilizarea
energiei termice furnizate.
Din cauza neonorării obligațiilor de plată la 31 iulie 2016 datoria IMGFL nr. 9
1
la consumul de energie termică constituie suma de 20 220 628,03 lei, devenind de
fapt debitorul SA „Termoelectrica”.
Totodată, în urma consumului de energie termică, ÎMGFL nr. 9 a prestat în
continuare servicii de gospodărire comunală, inclusiv energie termică, la toți
proprietarii/ chiriașii/ locatarii apartamentelor/ încăperilor locuibile și nelocuibile ai
blocului locativ gestionat, care la rândul său au beneficiat de serviciul prestat și au
obligația de a achita în termen contravaloarea lor, conform facturilor primite.
În caz de neachitare de către consumatori a sumelor datorate, ÎMGFL nr. 9 este
în drept să acționeze consumatorii în judecată pentru încasarea datoriei și, chiar are
obligația de a o face pentru a stinge creanța sa față de SA „Termoelectrica” din
contul achitărilor efectuate de către consumatorii restanți.
În speță, ÎMGFL nr. 9 nu a acționat în judecată consumatorii restanți, inclusiv
nu a acționat în judecată pe Victor Morgun, pentru încasarea datoriei la consumul
energiei termice în sumă totală de 5 135,58 lei, pentru perioada 01 noiembrie 2001 –
30 aprilie 2016, în mare parte din lipsa mijloacelor financiare pentru achitarea taxei
de stat și altor cheltuieli de judecată.
În consecință, ÎMGFL - 9 a omis exercitarea drepturilor și acțiunilor sale, fapt
care îl pune în imposibilitate de a se achita pe creanțele sale față de SA
„Termoelectrica”, cu riscul de a nu-și putea satisface creanța.
Conform informației din Registrul bunurilor imobile Victor Morgun este
proprietar al apartamentului nr. xxxxx din str. xxxxx, mun. Chișinău. În baza contului
personal, deschis la ÎMGFL nr. 9 pe numele lui Victor Morgun, ultimul a acceptat
prestarea și a beneficiat de servicii comunale în volum deplin, fără întreruperi, în
conformitate cu normele și tarifele în vigoare. Conform informației privind situația
despre achitarea serviciilor locativ-comunale Victor Morgun, pe perioada 01
noiembrie 2001 - 30 aprilie 2016, a acumulat o datorie la plata energiei termice în
mărime de 5 135,58 lei.
Cauza în instanța de fond a fost examinată în lipsa pârâtului, care a fost citat
public, prin aviz publicitar plasat în ziarul „Timpul”. ( f.d. 41-42)
Prin hotărârea din data de 30 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
s-a admis cererea de chemare în judecată, s-a încasat de la Victor Morgun în
beneficiul SA „Termoelectrica” datoria în valoare de 5 135,58 lei și cheltuielile de
judecată suportate pentru achitarea taxei de stat în sumă de 270 lei. (f.d. 48,77-81)
Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că Victor Morgun,
beneficiind de toate serviciile comunale, nu a achitat plata lunară pentru acestea,
acumulând o datorie, care potrivit legislației ce reglementează raportul juridic,
urmează să o stingă.
Hotărârea a fost executată în mod forțat prin ridicarea din contul bancar al lui
Victor Morgun a sumei datorate.
Pârâtul a contestat cu apel hotărârea din data de 30 mai 2017 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru la 29 decembrie 2017. ( f.d. 55, 66-67)
Prin încheierea din data de 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău Victor
Morgun s-a repus în termen de declarare a apelului împotriva hotărârii din data de 30
2
mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. ( f.d. 98, 99-101)
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 07 noiembrie 2018 a admis
apelul declarat de către Victor Morgun, a casat hotărârea din data de 30 mai 2017 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a emis o nouă hotărâre prin care a respins
cererea de chemare în judecată, ca fiind nefondată, a dispus întoarcerea executării
hotărârii din data de 30 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a încasat de
la ÎMGFL nr. 9 în beneficiul lui Victor Morgun suma de 5 135,58 lei și de la SA
„Termoelectrica” suma de 420 lei. ( f.d. 141, 142-146)
Instanța de apel a constatat că datoria lui Victor Morgun față de ÎMGFL nr. 9 a
fost deja încasată. Prin hotărârea Judecătoriei Centru din data de 23 decembrie 2011
de la Victor Morgun s-a încasat în beneficiul ÎMGFL nr. 9 datoria acumulată pentru
perioada de până la 01 octombrie 2011. Careva datorii după adoptarea hotărârii din 23
decembrie 2011 nu au fost acumulate, fapt confirmat prin informația despre achitarea
serviciilor locativ – comunale de către Victor Morgun.( f.d. 10-13)
Împotriva deciziei instanței de apel la data de 18 februarie 2019 și la 22 februarie
2019 lichidatorul ÎMGFL nr. 9 în proces de lichidare Igor Burlacu a depus recurs, prin
care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu remiterea
cauzei la rejudecare. ( f.d. 151-154, 155-157)
În motivarea recursului a invocat că concluzia instanței de apel este în
contradicție cu circumstanțele cauzei, totodată încălcând normele de drept material și
procedural.
Lichidatorul ÎMGFL nr. 9 în proces de lichidare Igor Burlacu susține că suma în
mărime de 5 135,58 lei, indicată în acțiunea oblică pentru serviciul alimentare cu
energia termică, formată până în aprilie 2016 este una întemeiată și justificată.
La 05 aprilie 2019 Victor Morgun a depus referință la recursul declarat de către
lichidatorul ÎMGFL nr. 9 în proces de lichidare Igor Burlacu. (f.d. 169- 172)
În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 07 noiembrie 2018, a
publicat-o pe portalul instanțelor de judecată la data de 07 decembrie 2018, a
expediat-o participanților la proces la data de 10 decembrie 2018. (f.d.147)
Confirmare privind recepționarea acesteia de către recurent la materialele dosarului
lipsește.
În aceste circumstanțe recursul depus de către lichidatorul ÎMGFL nr. 9 în proces
de lichidare Igor Burlacu la data de 18 februarie 2019, se consideră a fi depus în
termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către
lichidatorul ÎMGFL nr. 9 în proces de lichidare Igor Burlacu, este inadmisibil din
următoarele considerente.
3
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că
recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a
apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute
ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor,
fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă
părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul
declarat de către lichidatorul ÎMGFL nr. 9 în proces de lichidare Igor Burlacu,
asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții
de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de
judecată, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
4
Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentul nu pot
constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa
cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către lichidatorul ÎMGFL nr. 9 în proces de lichidare
Igor Burlacu inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,
alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul, declarat de către lichidatorul ÎMGFL nr. 9 în proces de lichidare Igor
Burlacu, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Nina Vascan
Maria Ghervas
5