2ra-306/19 — cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea datoriei şi a cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-306/19 — cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-306/19
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – V. Muntean
Instanța de apel: CA Chișinău –A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu
ÎNCHEIERE
27 februarie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Nina Vascan
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Raisa Ursachi,
reprezentată de avocatul Adrian Țurcanu,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea pe
Acțiuni „Termoelectrica” în interesele Întreprinderii Municipale de Gestionare a
Fondului Locativ nr. 15 împotriva Raisei Ursachi cu privire la încasarea datoriei și a
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din data de 10 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a admis apelul declarat de către Raisa Ursachi, s-a casat hotărârea din 11 mai
2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani cu emiterea unei noi hotărâri privind
admiterea parțială a acțunii,
constată:
La 06 februarie 2017 Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” (în continuare SA
„Termoelectrica”) în interesele Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului
Locativ nr. 15 (în continuare ÎMGFL nr.15) a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Raisei Ursachi, prin care a solicitat încasarea datoriei în mărime de 51
186,26 lei, pentru perioada noiembrie 2001 - august 2016 și a cheltuielilor de judecată
în sumă de 1 535,58 lei.
În motivarea acțiunii societatea reclamantă a indicat că în baza contractului de
livrare a energiei termice în apa caldă nr. 6015 din data de 01 octombrie 2006,
încheiat între SA „Termoelectrica” (succesorul în drepturi al SA „Termocom” în
procedura falimentului) și ÎMGFL nr.15, ultima și-a asumat obligația de a achita lunar
plata pentru utilizarea energiei termice furnizate.
1
Din cauza neonorării obligațiilor de plată, la data de 28 noiembrie 2016 datoria
ÎMGFL nr.15 pentru consumul de energie termică constituie suma de 27 350 429, 34
lei.
Totodată, în urma consumului de energie termică, ÎMGFL nr.15 a prestat la
rândul său servicii de gospodărire comunală, inclusiv alimentarea cu energie termică,
la toți proprietarii, chiriașii, locatarii apartamentelor/încăperilor locuibile și
nelocuibile ai blocurilor locative gestionate, care au beneficiat nemijlocit de serviciul
prestat și au obligația de a achita în termen contravaloarea conform facturilor
(chitanțelor) primite.
Reclamanta a mai indicat că în caz de neachitare de către proprietarii
/chiriașii/locatarii apartamentelor/ încăperilor locuibile și nelocuibile ai blocului
locativ gestionat a datoriilor la serviciile locativ-comunale, inclusiv alimentarea eu
energie termică, ÎMGFL nr.15 este în drept să acționeze consumatorii în judecată
pentru încasarea datoriei și chiar are obligația de a o face pentru a stinge creanța sa
față de SA „Termoelectrica” din contul achitărilor efectuate de către subconsumatorii
restanți.
ÎMGFL nr.15 nu a acționat în judecată consumatorii restanți, inclusiv nu a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Raisei Ursachi pentru încasarea datoriei la
consumul energiei termice în sumă totală de 51 186,26 lei, pentru perioada noiembrie
2001 - august 2016.
În consecință, ÎMGFL nr.15 a omis exercitarea drepturilor, fapt care îl pune în
imposibilitate de a achita creanțele sale față de SA „Termoelectrica”, devenind de fapt
debitorul SA „Termoelectrica” cu riscul de a nu-și putea satisface creanța.
SA „Termoelectrica” indică că unul din cazurile prevăzute de lege, în temeiul
căruia poate să-și exercite dreptul de a adresa în judecată acțiune în apărarea
drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale unor alte persoane este acțiunea
oblică.
Astfel, în susținerea pretenției cu privire la încasarea datoriei a indicat că potrivit
extrasului din Registrul bunurilor imobile Raisa Ursachi este proprietara ap.10, din
str. xxxxx, mun. Chișinău.
În baza contului personal deschis la ÎMGFL nr. 15 pe numele pârâtei, aceasta a
acceptat prestarea și a beneficiat de servicii comunale în volum deplin, fără
întreruperi, în conformitate cu normele și tarifele în vigoare.
Conform informației privind situația despre achitarea serviciilor locativ
comunale Raisa Ursachi, domiciliată în apartamentul nr. 10 din str. xxxxx, mun.
Chișinău, pentru perioada noiembrie 2001 - august 2016 a acumulat o datorie la plata
energiei termice în mărime de 51 186,26 lei.
SA „Termoelectrica” indică că Raisa Ursachi neagă totalmente obligațiile de
plată, în pofida faptului că a fost înștiințată prin intermediul facturilor de plată și
reclamației despre riscul de a fi acționată în judecată în cazul neachitării plăților
restante.
Cauza în instanța de fond a fost examinată în lipsa pârâtei Raisa Ursachi, care a
fost citată public.
2
Prin hotărârea din data de 11 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani
s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de către SA „Termoelectrica”, s-a
încasat de la Raisa Ursachi în beneficiul ÎMGFL nr.15 datoria pentru consumul
energiei termice, pentru perioada noiembrie 2001 –august 2016, în sumă de 51 186,26
lei, taxa de stat în mărime de 1 535,59 lei și cheltuielile pentru citare în mărime de
150 lei. ( f.d. 55,103-108)
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 25 ianuarie 2018 Raisa
Ursachi, reprezentată de către avocatul Adrian Țurcanu, a depus apel, prin care a
solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului, casarea hotărârii contestate cu
remiterea cauzei la rejudecare. ( f.d. 65-69)
În motivarea apelului Raisa Ursachi a invocat termenul de prescripție, cât și
faptul că ea nu a beneficiat de serviciile prestatorului, fiindcă apartamentul este
debranșat de la sistemul centralizat de încălzire.
Prin încheierea din data de 21 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis
cererea Raisei Ursachi cu privire la repunerea în termen de declarare a apelului. ( f.d.
98-100)
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 10 octombrie 2018 a admis
apelul declarat de Raisa Ursachi, a casat hotărârea din data de 11 mai 2017 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu emiterea unei noi hotărâri privind
admiterea parțială a cererii de chemare în judecată, a încasat de la Raisa Ursachi în
beneficiul ÎMGFL nr.15 datoria pentru consumul energiei termice, pentru perioada
ianuarie 2014 - ianuarie 2017, în sumă de 13 522,16 lei, taxa de stat în mărime de
405,68 lei, în rest acțiunea a fost respinsă ca fiind prescrisă. (f.d. 146, 147-155)
Instanța de apel a constatat că Raisa Ursachi nu s-a conformat prevederilor legale
ce țin de modalitatea de debranșare de la sistemul centralizat de încălzire. Procedura
de debranșare de la sistemul de încălzire centralizată este reglementată prin Hotărârea
Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002 (pct.6 anexa 6), unde se indică într-o
manieră certă și clară, că, deconectarea/reconectarea încăperilor se efectuează în
temeiul unei cereri depuse înscris de către consumator pe numele gestionarului
(furnizorului), care este obligat să-și dea acordul în termen de până la 15 zile.
Deconectarea poate fi efectuată numai prin ruptură vizibilă și sudarea branșamentelor
de la coloanele de apă caldă menajeră.
După efectuarea deconectării/reconectării, se va întocmi un act, ce va confirma
deconectarea/reconectarea, semnat de consumator și gestionar (furnizor), conform
modelelor anexate. Gestionarul va prezenta furnizorilor de servicii (SA
„Moldova-Gaz”, rețelelor electrice teritoriale, iar în mun. Chișinău către SA
„Chișinău-Gaz” ,întreprinderii municipale „Infocom” sau altei întreprinderi similare și
SA „Termocom”), până la data de 5 a lunii următoare, datele cu privire la
deconectările și reconectările efectuate.
La caz, actul de constatare a debranșării a fost întocmit abia la 21 septembrie
2018.
Raisa Ursachi, primind lunar facturile de plată pentru energia termică, nu a
întreprins măsurile necesare pentru a-și legaliza debrabșarea de la sistemul centralizat
3
de încălzire, pentru ca ulterior să nu fie facturat locul de consum, fapt important ce a
fost neglijat de aceasta.
Instanța de apel a constatat că datoria parțial s-a prescris, dispunând spre încasare
datoria restantă formată în interiorul termenului de prescripție.
Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 12 decembrie 2018 Raisa Ursachi,
reprezentată de către avocatul Adrian Țurcanu, a depus recurs, prin care a solicitat
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond,
pronunțând o nouă hotărâre privind admiterea parțială a acțiunii, încasarea de la Raisa
Ursachi în beneficiul ÎMGFL nr. 15 datoria pentru energia termică (apă caldă) pentru
perioada februarie 2014- august 2016 în mărime de 3 538,27 lei, suma de 270 lei cu
titlu de taxă de stat proporțional părții admise din acțiune, încasarea de la SA
„Termoelectrica” în beneficiul Raisei Ursachi suma de 1 024,36 lei cu titlul de
compensare a cheltuielilor de judecată proporțional părții respinse, în rest respingerea
pretenției ca fiind prescrise. ( f.d. 160-163)
În motivarea recursului recurenta a indicat că instanța de apel a interpretat eronat
circumstanțele și probele prezentate la materialele cauzei, nu a analizat probele
prezentate și anume două procese – verbale, prin care se confirmă că apartamentele
amplasate de asupra și dedesubtul apartamentului său de asemenea au fost debranșate
de la energia termică.
Invocă că instanța de apel incorect a constatat că Raisa Ursachi are calitatea de
consumator, ori aceasta nu mai beneficiază de energia termică, începând cu 27 aprilie
2005.
La 27 februarie 2019 ÎMGFL nr. 15 în procedura falimentului a depus referință
la cererea de recurs înaintată de către Raisa Ursachi, prin care a solicitat respingerea
recursului ca fiind neîntemeiat.
În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 10 octombrie 2018, a
publicat-o pe portalul instanțelor de judecată la data de 18 octombrie 2018, a
expediat-o participanților la proces la data de 19 octombrie 2018. Recurenta a depus
recurs la data de 12 decembrie 2018.
În aceste circumstanțe recursul declarat de către Raisa Ursachi, reprezentată de
către avocatul Adrian Țurcanu, la data de 12 decembrie 2018 se consideră a fi depus
în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Raisa
Ursachi, reprezentată de către avocatul Adrian Țurcanu este inadmisibil din
următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că
recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată
au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi
4
reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea
probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă
părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul
declarat de către Raisa Ursachi, reprezentată de către avocatul Adrian Țurcanu
asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții
de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de
judecată, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot
constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa
cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
5
Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către Raisa Ursachi, reprezentată de către avocatul
Adrian Țurcanu inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,
alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul, declarat de către Raisa Ursachi, reprezentată de către avocatul Adrian
Țurcanu, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Nina Vascan
Maria Ghervas
6