2ra-822/19 — anularea actelor, evacuare fără acordarea altui spatiu locativ

Dosarul nr. 2ra-822/19

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani) C. Guzun

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) A. Bostan, S. Gîrbu, V. Negru

Î N C H E I E R E

24 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Chilimicenco Corneliu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea de

Stat „Combinatul Poligrafic din Chișinău”, Ianac Ana, Petrea Raisa, Anatolii Cobas,

Valentina Ababii și Andrușcenco Maia împotriva Primăriei municipiului Chișinău,

Întreprinderea de Stat Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală”, Agenția

Proprietății Publice de pe lîngă Ministerul Economiei, Consiliul municipal Chișinău,

Direcția generală, economie, reforme și relații patrimoniale, Bîrsan Sofia, Bîrsan

Dorin, Stognienco Nadejda, Noroșian Maria, Avram Alexandra și Iordan Nina,

intervenienți accesorii Ministerul Culturii și Direcția pentru Protecția Drepturilor

Copilului Rîșcani mun. Chișinău cu privire la anularea actului administrativ, ordinilor

de repartiție, anularea hotărârilor de privatizare a locuințelor, recunoașterea nulă a

contractului de vânzare-cumpărare, primire-transmitere a locuințelor în proprietate

privată, acordarea spațiului locativ,

cererea reconvențională depusă de Bîrsan Sofia, Bîrsan Dorin, Stognienco

Nadejda, Noroșian Maria împotriva Întreprinderii de Stat „Combinatul Poligrafic din

Chișinău” cu privire la anularea hotărârii și înlăturarea obstacolelor în folosirea

spațiului locativ,

cererea reconvențională depusă de Întreprinderea de Stat Firma Editorial-

Poligrafică „Tipografia Centrală” împotriva Întreprinderii de Stat „Combinatul

Poligrafic din Chișinău”, intervenienți accesorii Iordan Nina, Bîrsan Sofia, Bîrsan

Dorin, Avram Alexandra, Stognienco Nadejda, Noroșian Maria, Primăria

municipiului Chișinău, Agenția Teritorială de Privatizare mun. Chișinău și Direcția

pentru Protecția Drepturilor Copilului Rîșcani mun. Chișinău cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate, evacuarea din spațiul locativ ocupat abuziv și

încasarea datoriei pentru prestarea serviciilor comunale,

cererea reconvențională depusă de Alexandra Avram împotriva Întreprinderii de

Stat „Combinatul Poligrafic din Chișinău”, Ianac Ana, intervenienți accesorii

1

Întreprinderea de Stat Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală”, Agenția

Teritorială de Privatizare mun. Chișinău și Direcția pentru Protecția Drepturilor

Copilului Rîșcani mun. Chișinău cu privire la evacuare,

împotriva deciziei din 18 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Chilimicenco Corneliu și s-a menținut hotărârea din 22

septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La 13 aprilie 1999, Întreprinderea de Stat „Combinatul Poligrafic din Chișinău”

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției de Privatizare pe lîngă

Ministerul Economici și Comerțului, Primăriei mun. Chișinău, Întreprinderii de Stat

Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală”, Bîrsan Sofia, Bîrsan Dorin,

Stognienco Nadejda, Noroșian Maria, Avram Alexandra, Iordan Nina cu privire la

anularea actului administrativ, ordinilor de repartiție, anularea hotărârilor de

privatizare a locuințelor, recunoașterea nulă a contractului de vânzare-cumpărare,

primire-transmitere a locuințelor în proprietate privată, acordarea spațiului locativ.

Pe parcursul examinării cauzei reclamantul și-a concretizat cerințele, iar la

cererea dată sau alăturat Ianac Anna, Petrea Raisa, Cobas Anatolii, Ababii Valentina

și Andrușcenco Maia.

În motivarea cererii de concretizare a cerințelor, Întreprinderea de Stat

„Combinatul Poligrafic din Chișinău” a indicat că, în anul 1978 a fost dat în

exploatare căminul din str. Florilor 26, bl. 3.

Beneficiarul construcției căminului a fost Comitetul de Stat al Sovietului

Miniștrilor al RSSM pentru Edituri, Poligrafie și Comerțul cu Cărți, construcția fiind

efectuată din mijloacele bănești ale întreprinderilor subordonate Comitetului.

A specificat că prin ordinul nr.42 din 18 februarie 1987 al Comitetului de Stat

pentru Edituri, Poligrafie și Comerțul cu Cărți, căminul a fost transmis la balanța

Firmei Editorial-Poligrafice „Tipografia Centrală”, iar în temeiul acestui ordin,

Întreprinderii de Stat „Combinatul Poligrafic din Chișinău” i-au fost repartizate 43 de

odăi.

A invocat că la 20 noiembrie 1997, Primăria municipiului Chișinău în baza

documentelor prezentate de Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală”, prin

decizia nr.29/36 a repartizat nelegitim odăile din bloc, și anume nr. 22, 51, 52, 62, 72,

104, care i-au aparținut Întreprinderii de Stat „Combinatul Poligrafic din Chișinău”,

în care în acel moment locuiau alte persoane, care activau la Combinatul Poligrafic.

Astfel, odaia nr. 22 în care locuia cu familia Andriaș Eugenia, a fost repartizată

Sofiei Bîrsan, odăile nr. 51, 52 în care locuia Pascal Elena, au fost repartizate

Nadejdei Stognienco, odaia nr.62 în care locuia și locuiește Ianac Ana împreună cu

familia, a fost repartizată Alexandrei Avram, odaia nr.72 în care locuia Bulgaru

Tamara, a fost repartizată Mariei Noroșian, odaia nr.104 în care locuia și locuiește

Cobas Anatolii împreună cu familia, a fost repartizată Ninei Iordan.

A reiterat că faptul dat se confirmă prin procesele-verbale ale ședințelor comune

a Comitetului sindical și administrației Combinatului nr.12 din 27 iulie 1990, nr.5 din

20 aprilie 1994 și nr.5 din 24 ianuarie 1990.

2

De asemenea, reclamantul a menționat că în baza seturilor de documente

falsificate, fapt confirmat prin scrisorile Departamentului Privatizării și Administrării

Proprietății de Stat din 05 noiembrie 1998, și 15 februarie 1999 adresate Firmei

Editorial-Poligrafice „Tipografia Centrală”, Agenția Teritorială de Privatizare

municipiului a adoptat hotărâri privind privatizarea apartamentelor de către Bîrsan

Dorin, apartamentul nr.22 - hotărârea nr.277 din 04 februarie1999; Stognienco

Nadejda – apartamentul nr.51, 52 - hotărârea nr.199 din 13 noiembrie 1997, pînă la

adoptarea deciziei Primăriei municipiului Chișinău nr.29/36 din 20 noiembrie 1997,

Avram Alexandra - apartamentul nr.63 (cu odaia nr.62) - hotărârea nr. 198 din 06

noiembrie 1997 pînă la adoptarea deciziei Primăriei municipiului Chișinău nr.29/36

din 20 noiembrie 1997; Noroșian Maria - apartamentul nr.72 - hotărârea nr.198 din

06 noiembrie1997, pînă la adoptarea deciziei Primăriei municipiului Chișinău

nr.29/36 din 20 noiembrie 1997; Iordan Nina - apartamentul nr.104 - hotărârea nr.198

din 06 noiembrie 1997, pînă la adoptarea deciziei Primăriei municipiului Chișinău

nr.29/36 din 20 noiembrie 1997.

Faptul că odăile nr. 22, 51, 52, 62, 72 și 104 aparțin Combinatului Poligrafic se

confirmă și prin hotărârea comună nr.22 din 25 ianuarie 1999 a Ministerului Culturii

și Comitetului Republican al Sindicatului Lucrătorilor din Cultură.

A menționat Combinatul Poligrafic din Chișinău că prin privatizarea odăilor

nr. 22, 51, 52, 62, 72, 104 din str. Florilor 26/3, municipiul Chișinău, care a avut loc

în anii 1997-1999, a fost încălcat art. 13 din Legea privind privatizarea fondului de

locuințe nr.1324 din 10 martie 1993, conform căruia dacă în aceeași locuință trăiesc

câteva familii, partea efectivă a fiecăreia se stabilește de comisie, cu acordul scris

(autentificat de comisie), al tuturor membrilor adulți, la încheierea contractului de

vânzare-cumpărare, transmitere-primire. Dacă familiile care locuiesc în aceeași

locuință nu au ajuns la o înțelegere privind determinarea părților efective ale fiecărei

familii, după împărțirea spațiului locativ pe cale judiciară fiecare din ele are dreptul,

în conformitate cu legislația în vigoare, să cumpere în proprietate partea ce i se

cuvine.

Astfel, hotărârile de privatizare a odăilor nominalizate sunt ilegale, din care

considerente acestea urmează a fi anulate, iar prin acțiunile sale organele

administrației publice, au încălcat prevederile legislației în vigoare și lezate drepturile

cetățenilor (locatarilor odăilor în litigiu) și a Combinatului.

De asemenea, reclamantul a mai indicat că, prin Hotărârea Colegiului

Ministerului Culturii, și a Comitetului Republican al Sindicatului Lucrătorilor din

Cultura nr.22 din 25 ianuarie1999, hotărârile comune ale administrației și comitetului

sindical a Firmei Editorial-Poligrafice „Tipografia Centrală” privind repartizarea

odăilor nr. 22, 51, 52, 62, 72, 91, 104 în anul 1997 au fost recunoscute ca fiind

adoptate în baza datelor falsificate, și respectiv anulate.

Conform răspunsului Procuraturii Rîșcani, municipiul Chișinău din 15

februarie1999, a fost efectuat controlul privind legalitatea privatizării odăilor nr. 22,

51, 52, 61, 72, 87, 104 din str. Florilor 26/3, municipiul Chișinău, în rezultatul căruia

s-a constatat că odăile menționate în care locuiau angajații Combinatului Poligrafic

au fost privatizate de angajații Firmei Editorial-Poligrafice „Tipografia Centrală” cu

încălcarea legislației în vigoare.

3

Combinatul Poligrafic din Chișinău a solicitat anularea deciziei Primăriei

municipiului Chișinău nr.29/36 din 20 noiembrie 1997 în partea privatizării spațiului

locativ din str. Florilor 26 bloc 3; anularea ordinelor de repartiție eliberate de

Primăria municipiului Chișinău pe numele Sofiei Bîrsan și Bîrsan Dorin în privința

apartamentului nr. 22, Stognienco Nadejda în privința apartamentului nr. 51, 52,

Avram Alexandra în privința apartamentului nr. 62, Noroșian Maria în privința

apartamentului nr. 72, Iordan Nina în privința apartamentului nr. 104; anularea

hotărârilor Agenției Teritoriale de Privatizare de privatizare a locuinței și anume

nr. 277 din 04 februarie 1999 referitor la privatizarea apartamentului nr. 51, 52 de

către Stognienco Nadejda; nr. 198 din 06 noiembrie 1997 referitor la privatizarea

apartamentului nr. 63 de către Avram Alexandra, referitor la privatizarea

apartamentului nr. 72 de către Noroșian Maria, referitor la privatizarea

apartamentului nr. 104 de către Iordan Nina; declararea nulității contractelor de

vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată încheiate

între Agenția Teritorială de Privatizare municipiul Chișinău și Bîrsan Dorin în

privința apartamentului nr. 22, și Stognieco Alexandra în privința apartamentelor

nr. 51, 52, și Avram Alexandra în privința apartamentului nr. 63 și Noroșian Maria în

privința apartamentul nr. 72, Iordan Nina privind apartamentul 104 și încasarea din

contul pârâților a cheltuielilor de judecată.

La 30 ianuarie 2005, Bîrsan Sofia, Bîrsan Dorin, Stognienco Nadejda și

Noroșian Maria au depus cerere reconvențională împotriva Întreprinderii de Stat

„Combinatul Poligrafic din Chișinău” cu privire la anularea hotărârii și înlăturarea

obstacolelor în folosirea spațiului locativ (f.d. 9397 Vol. II).

Prin hotărârea din 09 septembrie 2005 a Judecătoriei Rîșcani, muinicipiul

Chișinău, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea de Stat

„Combinatul Poligrafic din Chișinău”.

S-a recunoscut nulitatea deciziei Primăriei municipiului Chișinău nr. 29/36 din

20 noiembrie 1997 în partea repartizării spațiului locativ în blocul din str. Florilor

26/3 municipiul Chișinău și anume: odaia nr. 22 alipită de apapratemntul nr. 27 – lui

Bîrsan Sofia cu fiul Bîrsan Dorin și fiica; odăile nr. 51 și 52 – lui Stognienco

Nadejda; odaia nr. 63 – lui Avram Alexandra; odaia nr. 72 – Mariei Noroșian și odaia

nr. 104 – Ninei Iordan.

S-a declarat nevalabilitatea ordinului d repartiție eliberat Sofiei Bîrsan, cu fiul

Dorin și fiica în partea repartizării odăii nr. 22 din str. Florilor 26/3 municipiul

Chișinău.

S-a declarat nevalabilitatea ordinelor de repartiție eliberate lui Stognienco

Nadejda - odăile nr. 51 și 52, odaia nr. 63 – lui Avram Alexandra; odaia nr. 72 –

Mariei Noroșian și odaia nr. 104 – Ninei Iordan, amplasate pe str. Florilor 26/3

municipiul Chișinău.

S-a declarat nulitatea Hotărârilor Comisiei de privatizare privind privatizarea

odăilor nr. 22, 51 și 52, 62, 72 și 104 din str. Florilor 26/3 municipiul Chișinău de

către Bîrsan Dorin, Stognienco Nadejda, Avram Alexandra, Noroșian Maria și Iordan

Nina.

4

S-a declarat nulitatea contractelor de privatizare a odăilor nr. nr. 22, 51 și 52, 62,

72 și 104 din str. Florilor 26/3 municipiul Chișinău, încheiate cu Bîrsan Dorin,

Stognienco Nadejda, Avram Alexandra, Noroșian Maria și Iordan Nina.

S-a respins cererea reconvenșională depusă de Bîrsan Sofia, Bîrsan Dorin,

Stognienco Nadejda și Noroșian Maria (f.d. 150-158 Vol. II).

Prin decizia din 14 decembrie 2005 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins

apelurile declarate de Întreprinderea de Stat Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia

Centrală”, Stognienco Nadejda, Noroșian Maria, Bîrsan Dorin și Bîrsan Sofia (f.d.

203-204 Vol. II).

Prin decizia din 29 martie 2006 a Curții Supreme de Justiție, s-au admis

recursurile de declarate de Întreprinderea de Stat Firma Editorial-Poligrafică

„Tipografia Centrală”, Stognienco Nadejda și Bîrsan Sofia.

S-a casat integral decizia din 14 decembrie 2005 a Curții de Apel Chșinău și

hotărârea din 08 septembrie 2005 a Judecătoriei Rîșcani, municipiul Chișinău, cu

restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată (f.d. 226-231 Vol. II).

Întreprinderea de Stat Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală” a depus

acțiune reconvențională împotriva Întreprinderii de Stat „Combinatul Poligrafic din

Chișinău”, intervenienți accesorii Bîrsan Sofia, Bîrsan Dorin, Stognienco Nadejda,

Noroșian Maria, Avram Alexandra și Iordan Nina, Ministerul Culturii, Primăria

municipiului Chișinău, Agenția Teritorială de Privatizare mun. Chișinău, Direcția

pentru Protecția Dreptului Copiilor Rîșcani mun. Chișinău cu privire la repunerea în

termen a cererii reconvenționale, evacuarea din spațiul locativ și încasarea din contul

Întreprinderii de Stat „Combinatul Poligrafic din Chișinău” a datoriei legate de

arenda spațiului locativ de către angajații Întreprinderii de Stat „Combinatul

Poligrafic din Chișinău” în sumă de 80 000 lei pe ultimii trei ani și anume 1996- 1998

(f. d. 33 Vol. III).

La 20 ianuarie 2009, Avram Alexandra a depus cerere reconvențională

împotriva Întreprinderii de Stat „Combinatul Poligrafic din Chișinău” și Ana Ianac,

intervenienți accesorii Întreprinderea de Stat Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia

Centrală”, Direcția privatizării fondului locativ, Direcția pentru Protecția Dreptului

Copiilor Rîșcani mun. Chișinău cu privire la anularea deciziei Primăriei mun.

Chișinău nr. 29/36 din 20 noiembrie 1997 în partea repartizării apartamentului nr. 62

din str. Florilor 26 bloc 3 mun. Chișinău; recunoașterea ca fiind nevalabilordinul de

repartiție eliberat în anul 1997; anularea hotărârii Agenției Teritoriale de privatizare a

mun. Chișinău nr. 277 din 4 februarie 1997 de privatizare a apartamentului 62 de

către Avram Alexandra; declararea nulității contractelor de vînzare-cumpărare,

transmitere-primire a locuinței în proprietate privată și evacuarea lui Ana Ianac cu

toți membrii familiei din odaia nr. 62 al căminului din str. Florilor 26/3 mun.

Chișinău (f.d. 38-39 Vol. IV).

În cadrul examinării cauzei, Bîrsan Sofia, Bîrsan Dorin, Stognienco Nadejda și

Noroșian Maria au retras cererea reconvențională.

Prin încheierea din 11 iulie 2011 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, s-a

admis renunțul la cererea reconvențională depusă de Bîrsan Sofia, Bîrsan Dorin,

Stognienco Nadejda și Noroșian Maria, cu încetarea procesului (f.d. 117 Vol. V).

5

Prin hotărârea din 11 iulie 2011 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, s-a

respins integral cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea de Stat

„Combinatul Poligrafic din Chișinău”, Ianac Ana, Petrea Raisa, Anatolii Cobas,

Valentina Ababii și Andrușcenco Maia.

S-a respins ca fiind neîntemeiată și depusă tardiv cererea reconvențională depusă

de Întreprinderea de Stat Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală”.

S-a respins ca fiind neîntemeiată și depusă tardiv cererea reconvențională depusă

de Alexandra Avram (f.d. 118-125 Vol. V).

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei a

reținut că administrația Tipografiei Centrale a repartizat odăile litigioase conform

legislației în vigoare, iar Comitetul Executiv a aprobat hotărârea în cauză, cu

eliberarea ordinelor de repartiție.

Astfel, prima instanță a concluzionat că cerințele Întreprinderii de Stat

„Combinatul Poligrafic din Chișinău” privind declararea nulă a contractelor de

vânzare-cumpărare, primire-transmitere a locuințelor litigioase în proprietate privată,

urmează a fi respinse, pe motiv că actele juridice în cauză au fost întocmite cu

respectarea legislației în vigoare și întrunesc condițiile de valabilitate a actului

juridic.

Prin decizia din 01 noiembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Întreprinderea de Stat „Combinatul Poligrafic din Chișinău” și Cobas

Anatolii.

S-a admis apelul declarat de către Întreprinderea de Stat Firma Editorial-

Poligrafică „Tipografia Centrală” și Alexandra Avram.

S-a casat hotărârea din 11 iulie 2011 a Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău în

partea respingerii cererii reconvenționale depusă de Alexandra Avram, cu restituirea

cauzei în această parte la rejudecare, în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

În rest hotărârea primei instanțe s-a menținut (f.d. 106-118, vol. VI).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că în cadrul procesului, Avram

Alexandra a depus cerere reconvențională împotriva Întreprinderii de Stat

„Combinatul Poligrafic din Chișinău” și Ianac Ana cu privire la evacuarea Anei Ianac

împreună cu membrii familiei din odaia nr. 62 al căminului situat pe str. Florilor 26/3

municipiul Chișinău, iar în ședința instanței de apel, ultima a declarat că în odaia în

litigiu locuiește împreună cu soțul Chilinicenco Ion și fiul Chilimicenco Corneliu.

Astfel instanța de apel a concluzionat că prima instanță urma să soluționeze

problema intervenirii în proces a membrilor familiei Anei Ianac, or, pretenția cu

privire la evacuarea tuturor membrilor familiei care locuiesc împreună cu Ianac Ana,

vizează drepturile acstora și instanța urma să se expună asupra fondului problemei

abordate cu realizarea tuturor remediilor de apărare prevăzute de lege.

La 28 decembrie 2012 și prin cererea de recurs concretizată din 27 septembrie

2013, Întreprinderea de Stat „Combinatul Poligrafic din Chișinău”, Ianac Ana, Ababii

Valentina și Petrea Raisa au declarat recurs împotriva deciziei din 01 noiembrie 2012

a Curții de Apel Chișinău (f.d. 13-20, 39-49 vol. VII).

Prin decizia din 09 octombrie 2013 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins

recursul declarat de Întreprinderea de Stat „Combinatul Poligrafic din Chișinău”,

6

Ianac Ana, Valentina Ababii și Petrea Raisa și s-a menținut decizia din 01 noiembrie

2012 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 51-59 vol. VII).

La 09 octombrie 2015, Chilimicenco Corneliu a depus la Judecătoria Rîșcani,

municipiul Chișinău cerere cu privire la admiterea în calitate de intervenient principal

la cererea reconvențională depusă de Avram Alexandra împotriva Anei Ianac (f.d.

164-166 vol. VII).

Prin încheierea din 25 februarie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, municipiul

Chișinău, s-a refuzat în examinarea acțiunii intervenientului principal Chilimicenco

Corneliu (f.d. 209-210 vol. VII).

Prin decizia din 23 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis recursul

declarat de Chilimicenco Corneliu.

S-a casat încheierea din 25 februarie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, municipiul

Chișinău, prin soluționaea problemei în fond, cu admiterea cererii intervenientului

principal Chilimicenco Corneliu și restituirea cauzei pentru examinare în instanța de

fond (f.d. 246-248 vol. VII).

Prin hotărârea din 22 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a respins cererea reconvențională depusă de Avram Alexandra și cererea

intervenientului principal Chilimocenco Corneliu (f.d. 117-132, vol. VIII).

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei a

reținut că Ianac Ana nu a săvârșit careva acțiuni culpabile care afectează interesele

Alexandrei Avram și prin urmare nu există temei de evacuare a acesteia.

Referitor la cererea intervenientului principal Chilimicenco Corneliu, prima

instanță a concluzionat că prin extrasul din Registrul bunurilor imobile, se confirmă

faptul că apartamentul nr. 63 din str. Florilor 26/3 municipiul Chișinău, este

înregistrat cu drept de proprietate după Avram Alexandra.

Astfel, prima instanță a stabilit că nu a fost demonstrată ilegalitatea actelor

emise de autoritățile publice vizate, eliberate Alexandrei Avram, precum nici dreptul

lui Chilimicenco Corneliu asupra apartamentului în litigiu sau eventualul prejudiciu

cauzat prim emiterea actelor contestate. Or, Anei Ianac, ca angajat al Combinatului

Poligrafic din municipiul Chișinău, i-a fost acordară odaia nr. 62 din căminul situat

pe str. Florilor 26/3 municipiul Chișinău pentru posesie și folosință, dar nu cu drept

de proprietate, acesta fiind constituit și ulterior înregistrat în modul prevăzut de lege,

pe numele Alexandrei Avram.

Prin încheierea din 16 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel depusă de Avram Alexandra prin intermediului avocatului Sofiana

Tocari, fiindu-i acordat termen apelantei de 10 zile din momentul recepționării

încheierii pentru prezentarea cererii de apel cu indicarea motivelor de fapt și drept pe

care își întemeiază apelul și dovada achitării taxei de stat în sumă de 75 lei (142-144

vol. VIII).

Prin încheierea din 27 martie 2018 a Curți de Apel Chișinău, s-a restituit cererea

de apel depusă de Avram Alexandra prin intermediului avocatului Sofiana Tocari, din

motivul neîndeplinirii în termen a indicațiilor instanței de apel din încheierea din 16

ianuarie 2018 (f.d. 187-190 vol. VIII).

La 04 mai 2018, Avram Alexandra a depus recurs împotriva încheierii din 27

martie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 192-193 Vol. VIII).

7

Prin decizia din 06 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins recursul

declarat de Avram Alexandra și s-a menținut încheierea din 27 martie 2018 a Curții

de Apel Chișinău (f.d. 204-214 Vol. VIII).

Prin decizia din 18 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Chilimicenco Corneliu și s-a menținut hotărârea din 22 septembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 15 februarie 2019, Chilimicenco Corneliu a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel și hotărârii primei instanțe în partea respingerii cererii intervenientului

principal Chilimicenco Corneliu, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri, prin

care cererea să fie admisă.

Recurentul Chilimicenco Corneliu, în motivarea recursului a invocat aplicarea

eronată de către instanța de apel a normelor de drept material.

A menționat recurentul că hotărârea privind privatizarea locuinței de către

Avram Alexandra, a fost adoptată în temeiul tabelului nominal și extrasului din fișa

locuinței, prezentate de către solicitantă.

A specificat că actul juridic – contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-

primire a locuinței în proprietate privată contravine normelor imperative și prin

urmare este nul.

A relatat recurentul că instanța de apel nu s-a expus asupra legalității actelor,

nulitatea cărora a fost solicitată și anume: anularea parțială a deciziei Primăriei mun.

Chișinău nr. 29/36 din 20 noiembrie 1997 cu privire la modificarea statutului juridic

al apartamentelor cu statut de cămin și la eliberarea ordinelor de repartiție, în partea

în care s-a dispus repartizarea apartamentului nr. 63 Alexandrei Avram și membrilor

familiei, precum și anularea ordinului de repartiție privind instalarea Alexandrei

Avram în apartamentul litigios.

Prin urmare a reiterat că instanța urma să invoce din oficiu nulitatea absolută a

actelor menționate.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 18 decembrie

2018, însă date referitor la recepționarea de către părți a deciziei motivate, la

materialele cauzei lipsesc.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Recursul a fost declarat la 15 februarie 2019, respectiv se consideră depus în

termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

8

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului,

care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt

9

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Chilimicenco

Corneliu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură

civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Chilimicenco Corneliu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

10