3ra-367/20 — cu privire la contestarea actului administrativ s.a.

3ra-367/20 — cu privire la contestarea actului administrativ s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-367/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

D E C I Z I E

03 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

examinând recursurile declarate de Lidia Evdochimova, reprezentată de avocatul

Gheorghe Avornic și Irina Egorova, reprezentată de avocatul Alexandru Bodrug,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Natalia Ceban împotriva Direcției Generale Economie, Reforme și Relații Patrimoniale

a Consiliului mun. Chișinău, Comisiei municipale de privatizare a fondului de locuințe

Chișinău, Irinei Egorova, Lidiei Evdochimova, lui Veaceslav Ceban și Alexei Egorov,

persoane terțe Stepanida Ceban, Întreprinderea Municipală de Privatizare a Fondului

Locativ nr. 22, notarul public Adelina Bumbu, Vladimir Nepocrîtîi și Artiom Ceban cu

privire la contestarea actului administrativ, declararea nulității contractului de vânzare-

cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată, contractului de încetare

a proprietății comune pe cote-părți prin divizare, contractului de donație și contractului

de darea în plată,

împotriva deciziei din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Natalia Ceban, reprezentată de avocatul Mihail Scrob,

casată hotărârea din 18 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă

o nouă decizie de admitere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 19 februarie 2018 Natalia Ceban a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Direcției Generale Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului

mun. Chișinău, Comisiei municipale de privatizare a fondului de locuințe Chișinău,

Irinei Egorova, Lidiei Evdochimova, lui Veaceslav Ceban și Alexei Egorov,

intervenienți accesorii Stepanida Ceban și Întreprinderea Municipală de Privatizare a

Fondului Locativ nr. 22 cu privire la contestarea actului administrativ, declararea

nulității contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în

proprietate privată, contractului de încetare a proprietății comune pe cote-părți prin

divizare, contractului de donație și contractului de darea în plată (f.d. 2-7, vol. I).

1

În motivarea acțiunii, reclamanta a Natalia Ceban a indicat că la 19 iunie 2001

Pretura sect. Rîșcani, mun. Chișinău a emis decizia nr. 8/10, prin care a fost divizat

contul personal al locuințelor nr. 1-2 din mun. xxx, str. xxx, după cum urmează: -

Stepanida Ceban cu familia (fiica), în lit. G: locativă nr. 2 – 13,3 m.p., locativă nr. 4 –

8,2 m.p., locativă nr. 7 – 11,9 m.p., bucătăria nr. 3 – 6,0 m.p., bucătăria nr. 8 – 5,6 m.p.,

baie nr. 5 – 2,8 m.p. și anexa lit. G – 2,6 m.p.; - Larisa Ceban cu familia (nepot) în lit.

A: locativă nr. 3 – 17,5 m.p., locativă nr. 4 – 11,4 m.p., bucătărie nr. 1 – 6,3 m.p., baie

nr. 2 – 3,2 m.p. și în lit. G – coridor nr. 1 – 4,0 m.p.

Reclamanta a invocat că în baza deciziei nr. 8/10 din 19 iunie 2001 a Preturii sect.

Rîșcani, mun. Chișinău, împreună cu mama Stepanida Ceban (chiriașul principal) și

copii săi minori Vladimir Nepocrîtîi, născut la 01 aprilie 2000 și Artiom Ceban, născut

la 04 februarie 2003, au locuit în apartamentul nr. 1-2 în partea lit. G (blocul 2), cu

suprafața totală utilă de 50,4 m.p., fapt ce se confirmă prin copia extrasului din fișa

locuinței nr. 114214 din 31 iulie 2006. Veaceslav Ceban împreună cu bunica lor Larisa

Ceban (chiriașul principal) în baza deciziei nr. 8/10 din 19 iunie 2001 a Preturii sect.

Rîșcani, mun. Chișinău au locuit în apartamentul nr. 1-2 în partea lit. A (blocul 1), cu

suprafața totală utilă de 42,4 m.p.

Reclamanta a relevat că după decesul bunicii, Veaceslav Ceban s-a căsătorit cu

Irina Egorova, pe care a înregistrat-o cu domiciliul în locuința sa împreună cu fiul

acesteia Alexei Egorov, fapt ce rezultă din copia extrasului din fișa locuinței nr. 114217

din 17 iulie 2006. În anul 2003 o parte din apartamentul nr. 1-2, situat în mun. xxx, str.

xxx, lit. A (blocul 1), în care locuiau Veaceslav Ceban și Larisa Ceban, în urma

incendiului a fost distrusă.

Reclamanta a relatat că împreună cu mama sa Stepanida Ceban au permis lui

Veaceslav Ceban să locuiască temporar în încăperea de locuit lit. G (blocul 2) din motiv

că la acel moment pârâtul era bolnav, nu era angajat în câmpul muncii și a fost părăsit

de soția Irina Egorova. Peste câțiva ani Irina Egorova s-a întors la Veaceslav Ceban, și

cu acordul său și a mamei Stepanida Ceban, au permis acesteia instalarea cu traiul

temporar în încăperea de locuit lit. G (blocul 2). Pe parcursul traiului în comun în

apartamentul nr. 1-2, lit. G (blocul 2) din mun. xxx, str. xxx, între ea și Veaceslav Ceban

s-au iscat conflicte.

Reclamanta a precizat că fiind instigată de Irina Egorova, în anul 2013, în perioada

când îngrijea de un bătrân neputincios (Vladimir Cușnir), domiciliat în mun. xxx, or.

xxx, str. xxx, folosindu-se de momentul că temporar lipsea de la domiciliul, pârâții au

depus acțiune împotriva ei la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, solicitând

recunoașterea dreptului pierdut la spațiul locativ în apartamentul în litigiu, cu radierea

vizei de reședință din locuința respectivă. Prin hotărârea din 11 iulie 2013 a Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău, acțiunea depusă de Veaceslav Ceban și Irina Egorova a fost

admisă și s-a recunoscut dreptul ei pierdut la spațiul locativ din apartamentul nr. 1-2 din

mun. xxx, str. xxx, cu radierea vizei de reședință din acest apartament.

Reclamanta a notat că la 04 septembrie 2013 Veaceslav Ceban și Irina Egorova

au luat bunurile ei și a copiilor săi minori, care se aflau în apartamentul litigios, și le-au

transportat în apartamentul nr. xxx din mun. xxx, str. xxx, unde locuiește mama sa

Stepanida Ceban, lăsându-le lângă scara blocului locativ. Prin decizia irevocabilă din

14 ianuarie 2014 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin decizia din 16 aprilie 2014 a

Curții Supreme de Justiție, s-a admis apelul său, s-a casat hotărârea din 11 iulie 2013 a

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău și s-a emis o hotărâre nouă de respingere a acțiunii

depusă de Veaceslav Ceban și Irina Egorova.

Reclamata a comunicat că începând cu anul 2013 Veaceslav Ceban și Irina

2

Egorova prin diferite metode îi creează obstacole în folosirea spațiului locativ –

apartamentul nr. 1-2, lit. G (blocul 2) din mun. xxx, str. xxx. Prin acțiunile ilegale ale

lui Veaceslav Ceban și Irina Egorova a fost lipsită ea și copii săi minori de dreptul de

folosință asupra imobilului în litigiu. În anul 2013 Veaceslav Ceban și Irina Egorova s-

au adresat Direcției Generale Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului

mun. Chișinău cu cerere, solicitând privatizarea apartamentului nr. 1-2, compus din

2 părți lit. A și lit. G, cu suprafața totală de 92,8 m.p., situat în mun. xxx, str. xxx. La

24 septembrie 2013 s-a adresat Direcției Generale Economie, Reforme și Relații

Patrimoniale a Consiliului mun. Chișinău cu cerere, solicitând stoparea privatizării

apartamentului litigios, anexând copia hotărârii din 26 martie 2001 a Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău.

Reclamanta a punctat că la 02 octombrie 2013 a recepționat răspunsul Direcției

Generale Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului mun. Chișinău, prin

care i s-a comunicat că Comisia municipală de privatizare a fondului locativ Chișinău

ține la control cererea sa și nu va permite privatizarea locuinței în litigiu, până la

soluționarea litigiului judiciar existent. La 24 februarie 2015 s-a adresat în instanța de

judecată cu acțiune împotriva lui Veaceslav Ceban și Irina Egorova cu privire la

înlăturarea obstacolelor în folosirea apartamentului nr. 1-2, lit. G (blocul 2) din mun.

xxx, str. xxx, cu instalarea ei în acest spațiu locativ. Prin hotărârea irevocabilă din

28 septembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, menținută prin decizia din

25 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 25 octombrie 2017 a Curții

Supreme de Justiție, acțiunea a fost admisă și s-au obligat Veaceslav Ceban și Irina

Egorova să nu-i creeze obstacole în folosirea și în instalarea în spațiul locativ –

apartamentul nr. 1-2, situat în mun. xxx, str. xxx.

Reclamanta a evidențiat că în decembrie 2017 a aflat că Veaceslav Ceban și Irina

Egorova au privatizat apartamentul nr. 1-2, cu suprafața totală de 92,8 m.p., situat în

mun. xxx, str. xxx. La 11 decembrie 2017 s-a adresat Comisiei municipale de privatizare

a fondului de locuințe Chișinău cu cerere, solicitând anularea privatizării ilegale a

apartamentului nr. 1-2 lit. G (blocul 2), cu suprafața de 50,4 m.p., situat în mun. xxx, str.

xxx. La 12 februarie 2018 a recepționat răspunsul Direcției Generale Economie,

Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului mun. Chișinău nr. 07-06/711 din

27 decembrie 2017, prin care a primit refuz din motiv că, a fost omis termenul de

contestare a hotărârii Comisiei municipale de privatizare a fondului de locuințe Chișinău

nr. 492 din 23 iunie 2017 prevăzut de art. 17 alin. (1) din Legea contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Reclamanta a consideră că Direcția Generală Economie, Reforme și Relații

Patrimoniale a Consiliului mun. Chișinău ilegal și neîntemeiat a prelungit privatizarea

locuinței în litigiu. Comisia municipală de privatizare a fondului locativ Chișinău ilegal

a adoptat hotărârea nr. 492 din 23 iunie 2017, prin care lui Veaceslav Ceban, Irinei

Egorova și lui Alexei Egorova li s-a transmis în proprietate întregul apartament nr. 1-2,

compus din 3 părți lit. A (blocul 1) și lit. G (blocul 2), cu suprafața totală de 92,8 m.p.,

situat în mun. xxx, str. xxx, deoarece prin două hotărâri judecătorești irevocabile i-a fost

recunoscut dreptul ei de posesie și folosință asupra locuinței în litigiu (decizia

irevocabilă din 14 ianuarie 2014 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea irevocabilă din

28 septembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău).

Reclamanta a menționat că conform certificatului nr. 02/29720 din 07 iulie 2016

eliberat de Departamentul actelor de identitate, pe adresa mun. xxx, str. xxx, ap. 1-2 sunt

înregistrați la domiciliu: Veaceslav Ceban, Irina Egorova, Alexei Egorova, Natalia

Ceban și minorul Vladimir Nepocrîtîi. Direcția Generală Economie, Reforme și Relații

3

Patrimoniale a Consiliului mun. Chișinău era obligată să verifice informația despre

persoanele înregistrate la domiciliul pe adresa nominalizată.

Reclamanta a invocat că la 31 octombrie 2017 a intrat în vigoare hotărârea

irevocabilă din 28 septembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, iar la

14 decembrie 2017 a fost eliberat titlul executoriu nr. 2-913/2016 întru executarea

hotărârii respective, aflat în procedura executorului judecătoresc Valentina Zamșa. Din

motiv că Veaceslav Ceban și Irina Egorova au refuzat să execute benevol hotărârea

irevocabilă din 28 septembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, la

07 februarie 2018 împreună cu executorul judecătoresc s-au deplasat la locul executării,

fiind anunțați din timp despre faptul dat și pârâții, însă aceștia au ignorat indicațiile

executorului judecătoresc. Veaceslav Ceban și Irina Egorova intenționat îi creează

impedimente în executarea documentului executoriu, deoarece după privatizarea

apartamentului în litigiu, acesta a fost format prin divizare în baza contractului de

încetare a proprietății comune pe cote-părți prin divizare nr. 6632 din 23 noiembrie 2017.

În baza actului juridic enunțat apartamentul nr. xxx, nr. cadastral xxx, cu suprafața de

92,8 m.p., situat în mun. xxx, str. xxx, a fost format prin divizare și create 2 bunuri

imobile separate, și anume: apartamentul nr. xxx cu nr. cadastral xxx, cu suprafața de

61,7 m.p., cu înregistrarea dreptului de proprietate asupra acestui bun imobil pe numele

Irinei Egorova cu cota-parte de 1/2 și Egorov Alexei cu cota-parte 1/2; apartamentul nr.

xx cu nr. cadastral xxx, cu suprafața de 31,1 m.p., situat în mun. xxx, str. xxx, cu

înregistrarea dreptului de proprietate asupra acestui bun imobil pe numele lui Ceban

Veaceslav.

Reclamanta a afirmat că de la executorul judecătoresc a aflat că Irina Egorova a

înstrăinat 1/2 cotă-parte din apartamentul nr. xxx cu nr. cadastral xxx în baza

contractului de donație nr. 236 din 24 ianuarie 2018, iar Veaceslav Ceban a înstrăinat

apartamentul nr. xxx cu nr. cadastral xxx în baza contractului privind darea în plată nr.

241 din 25 ianuarie 2018. Dobânditor pe aceste două contracte este mama Irinei Egorova

–Lidia Evdochimova, care nu este dobânditor de bună-credință, deoarece cunoștea

despre existența litigiului între ea și pârâții Veaceslav Ceban și Irina Egorova în privința

imobilului litigios.

Reclamanta a solicitat anularea hotărârii nr. 492 din 23 iunie 2017 a Comisiei

municipale de privatizare a fondului de locuințe Chișinău, (prin care s-a transmis în

proprietate privată lui Veaceslav Ceban, Irinei Egorova și lui Alexei Egorov, în cote-

părți, apartamentul nr. 1-2, compus din 2 părți: lit. A (blocul 1) și lit. G (blocul 2), cu

suprafața totală de 92,80 m.p., situat în mun. xxx, str. xxx), în partea ce se referă la

privatizarea încăperii lit. G (blocul 2), cu suprafața de 50,4 m.p., compusă din încăperea

locativă nr. 2 - 13,3 m.p.; încăperea locativă nr. 4 – 8,2 m.p.; încăperea locativă nr. 7 –

11,9 m.p., bucătărie nr. 3 – 6,0 m.p.; bucătărie nr. 8 – 5,6 m.p.; baie nr. 5 – 2,8 m.p.,

anexa lit. G – 2,6 m.p.; contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a

locuinței în proprietate privată nr. 6369 din 28 august 2017, încheiat în privința

apartamentului nr. 1-2, compus din 2 părți lit. A (blocul 1) și lit. G (blocul 2), situat în

mun. xxx, str. xxx, în partea ce se referă la vânzarea-cumpărarea, transmitere-primire în

proprietatea privată lui Veaceslav Ceban, Irinei Egorov și lui Alexei Egorov încăperea

lit. G (blocul 2), cu suprafața de 50,4 m.p., compusă din încăperea locativă nr. 2- 13,3

m.p.; încăperea locativă nr. 4 – 8,2 m.p.; încăperea locativă nr. 7 – 11,9 m.p., bucătărie

nr. 3 – 6,0 m.p.; bucătărie nr. 8 – 5,6 m.p.; baie nr. 5 – 2,8 m.p., anexa lit. G – 2,6 m.p.;

contractului de încetare a proprietății comune pe cote-părți prin divizare nr. 6632 din

23 noiembrie 2017, prin care a fost format apartamentul nr. xxx cu nr. cadastral xxx, cu

suprafața de 92,8 m.p., situat în mun. xxx, str. xxx, cu crearea a două bunuri imobile

4

separate, și anume apartamentul nr. xx cu nr. cadastral xxx cu suprafața de 61,7 m.p. și

apartamentul nr. xx cu nr. cadastral xxx, cu suprafața de 31,1 m.p., situat în mun. xxx,

str. xxx; contractului de donație nr. 236 din 24 ianuarie 2018, prin care Irina Egorova a

donat Lidiei Evdochimova ½ cotă-parte din apartamentul nr. xxx cu nr. cadastral xxx cu

suprafața de 61,7 m.p, situat în mun. xxx, str. xxx; contractului privind darea în plată

nr. 241 din 25 ianuarie 2018, prin care Veaceslav Ceban a înstrăinat Lidiei Evdochimova

apartamentul nr. xxx cu nr. cadastral xxx, cu suprafața de 31,1 m.p., situat în mun. xxx,

str. xxx.

Prin încheierea din 17 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost introdus în proces în calitate de intervenient accesoriu notarul public Adelina

Bumbu.

Prin hotărârea din 18 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea depusă de Natalia Ceban, a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 144-146, vol. I).

La 19 februarie 2019 Natalia Ceban, reprezentată de avocatul Mihail Scrob a

depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 18 februarie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii contestate și

emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii (f.d. 149, 158-160, vol. I).

Prin încheierea protocolară din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost

atrași în proces în calitate de terțe persoane Nepocrîtîi Vladimir și Ceban Artiom (f.d.

193, vol. I).

Prin decizia din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Natalia Ceban, reprezentată de avocatul Mihail Scrob, s-a casat hotărârea din

18 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o decizie nouă de

admitere a acțiunii.

S-a anulat hotărârea nr. 492 din 23 iunie 2017 a Comisiei municipale de

privatizare a fondului de locuințe Chișinău în partea privatizării apartamentului nr. 1 lit.

G amplasat pe str. xxx, mun. xxx.

S-a anulat contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în

proprietate privată nr. 6369 din 28 august 2017 în partea apartamentului nr. 1 lit. G

amplasat pe str. xxx, mun. xxx.

S-a anulat contractul de încetare a proprietății comune pe cote-părți prin divizare

și formarea bunurilor imobile – proprietate individuală nr. 6632 din 23 noiembrie 2017

încheiat între Ceban Veaceslav, Egorova Irina și Egorov Alexei.

S-a anulat contractul de donație nr. 236 din 24 ianuarie 2018 încheiat între

Egorova Ecaterina și Evdochimova Lidia.

S-a anulat contractul privind darea în plată nr. 241 din 25 ianuarie 2018 încheiat

între Evdochimova Lidia și Ceban Veaceslav (f.d. 22-44, vol. II).

La 23 decembrie 2019 Lidia Evdochimova, reprezentată de avocatul Gheorghe

Avornic a declarat recurs împotriva deciziei 15 octombrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe, precum și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime

de 5000 de lei.

În motivarea recursului, recurenta Lidia Evdochimova, reprezentată de avocatul

Gheorghe Avornic a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat

legea.

Recurenta a menționat că nu a cunoscut și nu a participat la examinarea prezentei

cauze în instanța de fond și cea de apel, chiar dacă în mod direct în sunt lezate drepturile

sale. De fapt, nu a fost citată în modul stabilit de lege, iar rudele sale nu i-au comunicat

5

despre acest proces în legătură cu starea grea a sănătății sale.

Recurenta a specificat că obiectul acțiunii în contenciosul administrativ poate fi

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut. Însă,

cazul dat, este o acțiune civilă, iar intimata a dorit să nu achite taxa de stat.

Recurenta a precizat că după privatizarea bunului imobil în litigiu, acesta și-a

schimbat statutul sau juridic, astfel respectând toată procedura legală la înregistrat la

Oficiul teritorial Cadastral Chișinău, ca casă individuală.

Recurenta a punctat că instanța de apel a apreciat arbitrar probele, or din actele și

lucrările cauzei rezultă cu certitudine că prin dispoziția nr. 8/10 din 19 iunie 2006, pct.

6 în baza căruia lui Stepanida Ceban i-a fost repartizat bon de repartiție, a fost anulat.

De altfel, Stepanida Ceban, mama lui Natalia Ceban deja a primit un apartament în sec.

Buiucani, mun. xxx, str. xxx, ap. xxx, fiind astfel asigurată în același timp cu două

apartamente.

Recurenta a menționat că la privatizarea imobilului în litigiu au participat trei

cumpărători care au achitat individual prețul.

Recurenta a invocat că Natalia Ceban a fost exclusă din contul personal și

respectiv nu putea să participe la privatizarea acestui apartament.

Recurenta a notat că răspunsul din 27 decembrie 2017 urma a fi contestat în

instanța de judecată până la 28 ianuarie 2018, însă acțiunea a fost depusă abia la

19 februarie 2018.

La 27 februarie 2020 Irina Egorova, reprezentată de avocatul Bodrug Alexandru

a declarat recurs împotriva deciziei 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii

primei instanțe.

Recurenta a specificat că decizia motivată din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, a recepționat-o la 11 noiembrie 2019.

Recurenta a notat că instanța de apel nu a elucidat toate circumstanțele importate

pentru justa soluționare a cauzei și a încălcat normele de drept material și procedural.

Recurenta a specificat că instanța de apel a încălcat prevederile Codului

administrativ, deoarece a examinat cauza în procedura generală contencioasă și nu în

procedura contenciosului administrativ.

Instanța de apel contrar prevederilor Codului de procedură civilă nu a obligat

apelanții să achite taxa de stat pentru cerințele cu privire la anularea contractului de

vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr. 6369 din

28 august 2017, încheiat în privința apartamentului nr. 1-2, compus din 2 părți lit. A

(blocul 1) și lit. G (blocul 2), situat în mun. xxx, str. xxx, în partea ce se referă la

vânzarea-cumpărarea, transmitere-primire în proprietatea privată lui Veaceslav Ceban,

Irinei Egorov și lui Alexei Egorov încăperea lit. G (blocul 2), cu suprafața de 50,4 m.p.,

compusă din încăperea locativă nr. 2- 13,3 m.p.; încăperea locativă nr. 4 – 8,2 m.p.;

încăperea locativă nr. 7 – 11,9 m.p., bucătărie nr. 3 – 6,0 m.p.; bucătărie nr. 8 – 5,6 m.p.;

baie nr. 5 – 2,8 m.p., anexa lit. G – 2,6 m.p.; contractului de încetare a proprietății

comune pe cote-părți prin divizare nr. 6632 din 23 noiembrie 2017, prin care a fost

format apartamentul nr. xxx cu nr. cadastral xxx, cu suprafața de 92,8 m.p., situat în

mun. xxx, str. xxx, cu crearea a două bunuri imobile separate, și anume apartamentul nr.

xxx cu nr. cadastral xxx cu suprafața de 61,7 m.p. și apartamentul nr. xxx cu nr. cadastral

xxx, cu suprafața de 31,1 m.p., situat în mun. xxx, str. xxx; contractului de donație nr.

236 din 24 ianuarie 2018, prin care Irina Egorova a donat Lidiei Evdochimova ½ cotă-

parte din apartamentul nr. xxx cu nr. cadastral xxx cu suprafața de 61,7 m.p, situat în

mun. xxx, str. xxx; contractului privind darea în plată nr. 241 din 25 ianuarie 2018, prin

6

care Veaceslav Ceban a înstrăinat Lidiei Evdochimova apartamentul nr. xxx cu nr.

cadastral xxx, cu suprafața de 31,1 m.p., situat în mun. xxx, str. xxx.

Recurenta a evidențiat că acțiunea urma a fi depusă până la 28 ianuarie 2018, însă

a fost depusă la 19 februarie 2018.

Recurenta a precizat că Natalia Ceban a fost trecută în lista membrilor de familie

a Stepanidei Ceban care au beneficiat de îmbunătățirea condițiilor de trai cu acordarea

unui alt spațiu locativ din mun. xxx, str. xxx, ap. xxx.

La 05 februarie 2020 și respectiv 27 februarie 2020 , Curtea Supremă de Justiție

a expediat în adresa intimaților Direcția Generală Economie, Reforme și Relații

Patrimoniale a Consiliului mun. Chișinău, Comisia municipale de privatizare a fondului

de locuințe Chișinău, Irina Egorova, Lidia Evdochimova, Veaceslav Ceban și Alexei

Egorov, persoanelor terțe Stepanida Ceban, Întreprinderea Municipală de Privatizare a

Fondului Locativ nr. 22, notarul public Adelina Bumbu, Vladimir Nepocrîtîi și Artiom

Ceban copia recursurilor declarate de Lidia Evdochimova, reprezentată de avocatul

Gheorghe Avornic și Irina Egorova, reprezentată de avocatul Bodrug Alexandru.

La 14 februarie 2020 și respectiv 17 februarie 2020 Stepanida Ceban și Natalia

Ceban au depus referințe la recursul declarat de Lidia Evdochimova, reprezentată de

avocatul Gheorghe Avornic, solicitând declararea acestuia ca inadmisibil (f.d. 92,

94,vol. II).

Intimații Direcția Generală Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a

Consiliului mun. Chișinău, Comisia municipale de privatizare a fondului de locuințe

Chișinău, Veaceslav Ceban, Alexei Egorov, și persoanele terțe Stepanida Ceban,

Întreprinderea Municipală de Privatizare a Fondului Locativ nr. 22, notarul public

Adelina Bumbu, Vladimir Nepocrîtîi și Artiom Ceban nu și-au valorificat dreptul de a

depune referințe.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ

al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ,

prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de apel

a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ se va verifica prin prisma Codului administrativ.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 15 octombrie 2019. Iar, în conținutul

cererii de recurs Irina Egorova, reprezentată de avocatul Alexandru Bodrug a menționat

că a recepționat decizia motivată a instanței de apel la 11 noiembrie 2019, însă probe

confirmative despre recepționarea acesteia de către recurentele Lidia Evdochimova,

7

reprezentată de avocatul Gheorghe Avornic și Irina Egorova, reprezentată de avocatul

Bodrug Alexandru la materialele cauzei lipsesc. Prin urmare, completul ajunge la

concluzia că recurentele s-au conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul

de depunere a recursului prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Prin încheierea din 25 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost fixată

examinarea recursurilor declarate de declarate de Lidia Evdochimova, reprezentată de

avocatul Gheorghe Avornic și Irina Egorova, reprezentată de avocatul Alexandru

Bodrug în complet de 5 judecători (f.d. 26, vol. II).

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursurile declarate

de Lidia Evdochimova, reprezentată de avocatul Gheorghe Avornic și Irina Egorova,

reprezentată de avocatul Alexandru Bodrug, de a casa decizia din 15 octombrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza spre rejudecare Curții de Apel Chișinău,

din următoarele raționamente.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a

se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului

Serviciului Fiscal de Stat, Direcția generală administrare fiscală Nord, au fost expuse cu

suficientă claritate.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza

instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu

poate adopta o soluție finală în acest caz.

Din materialele cauzei rezultă cert că la 19 februarie 2018 Natalia Ceban a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Direcției Generale Economie, Reforme și

Relații Patrimoniale a Consiliului mun. Chișinău, Comisiei municipale de privatizare a

fondului de locuințe Chișinău, Irinei Egorova, Lidiei Evdochimova, lui Veaceslav

Ceban și Alexei Egorov, intervenienți accesorii Stepanida Ceban și Întreprinderea

Municipală de Privatizare a Fondului Locativ nr. 22 cu privire la contestarea actului

administrativ, declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-

primire a locuinței în proprietate privată, contractului de încetare a proprietății comune

pe cote-părți prin divizare, contractului de donație și contractului de darea în plată (f.d.

2-7, vol. I).

Fiind investită cu examinarea prezentei cauze, prima instanță prin hotărârea din

18 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a respins ca neîntemeiată

acțiunea depusă de Natalia Ceban (f.d. 144-146, vol. I).

Curtea de apel Chișinău examinând apelul declarat de Natalia Ceban, reprezentată

de avocatul Mihail Scrob, a ajuns la concluzia că acesta este întemeiat, iar hotărârea din

18 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani urmează a fi casată și emisă o

decizie nouă de admitere a acțiunii.

Astfel, s-a anulat hotărârea nr. 492 din 23 iunie 2017 a Comisiei municipale de

privatizare a fondului de locuințe Chișinău în partea privatizării apartamentului nr. 1 lit.

G amplasat pe str. xxx, mun. xxx.

S-a anulat contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în

proprietate privată nr. 6369 din 28 august 2017 în partea apartamentului nr. 1 lit. G

amplasat pe str. xxx, mun. xxx.

8

S-a anulat contractul de încetare a proprietății comune pe cote-părți prin divizare

și formarea bunurilor imobile – proprietate individuală nr. 6632 din 23 noiembrie 2017

încheiat între Ceban Veaceslav, Egorova Irina și Egorov Alexei.

S-a anulat contractul de donație nr. 236 din 24 ianuarie 2018 încheiat între

Egorova Ecaterina și Evdochimova Lidia.

S-a anulat contractul privind darea în plată nr. 241 din 25 ianuarie 2018 încheiat

între Evdochimova Lidia și Ceban Veaceslav (f.d. 22-44, vol. II).

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție conchide că soluția instanței de apel rezultă din nedeterminarea exactă a naturii

juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a

situației de fapt sub toate aspectele, mai mult că concluziile instanței de apel sunt bazate

pe o apreciere arbitrară a materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele

de drept procedural.

În conformitate cu art. 194 alin. (1) Cod administrativ, în procedura în prima

instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva

încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.

În speță, instanța de recurs atestă că, la examinarea cauzei în instanța de apel, Irina

Egorova, reprezentată de avocatul Alexandru Bodrug a depus referință la cererea de apel

depusă de Natalia Ceban, reprezentată de avocatul Mihail Scrob, prin care a invocat

omiterea de către reclamanta Natalia Ceban a termenului de adresare în instanța de

contencios administrativ prevăzut de art. 17 din Legea contenciosului administrativ nr.

793 din 10 februarie 2000, deoarece răspunsul Direcției Generale Economie, Reforme

și Relații Patrimoniale a Consiliului mun. Chișinău din 27 decembrie 2017 urma a fi

contestat în instanța de judecată până la 28 ianuarie 2018, însă acțiunea a fost depusă

abia la 19 februarie 2018.

Deci, pârâta/recurentă Irina Egorova, reprezentată de avocatul Alexandru Bodrug

a atenționat instanța de apel referitor la expirarea termenului de adresare în instanța de

contencios administrativ, solicitând astfel respingerea acțiunii depusă de Natalia Ceban,

din motivul expirării termenului de adresare în instanța de contencios administrativ.

Cu toate acestea, Colegiul lărgit reține că examinând apelul declarat de Natalia

Ceban, reprezentată de avocatul Mihail Scrob, instanța de apel a dat răspuns doar la

argumentul apelantei cu privire la anularea actului administrativ, declararea nulității

contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate

privată, contractului de încetare a proprietății comune pe cote-părți prin divizare,

contractului de donație și contractului de darea în plată.

Prin urmare, Colegiul lărgit constată indubitabil că instanța de apel a omis să se

expună referitor la termenul de adresare cu acțiune în instanța de contencios

administrativ, deși conform criteriilor de admisibilitate prevăzute de Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, era obligată să răspundă la

acest argument, inclusiv să dea apreciere prin prisma principiilor contradictorialității și

egalității armelor probelor invocate în acest sens (f.d. 23, 24, 89, 90, vol. I).

Mai mult ca atât, conjunctura dată atestă examinarea unilaterală a cauzei, ce

constituie o încălcare a dreptului recurentei Irina Egorova de a se bucura de drepturile

sale procedurale în condițiile normelor în vigoare, precum și a principiului egalității

armelor în proces. Or, atunci când un argument invocat de o parte este decisiv pentru

rezultatul procedurii, se impune un răspuns specific și explicit, pentru a răspunde

cerințelor procesului echitabil. Motivarea trebuie să evidențieze că, judecătorul a

9

examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate.

Instanța are obligația de a răspunde prin motivare la toate argumentele prezentate

de părți, întrucât numai prin pronunțarea unei hotărâri motivate poate fi realizat un

control public al administrării justiției (hotărârea Hirvisaari c. Finlanda din

27 septembrie 2001), iar abținerea instanței de la furnizarea unui răspuns explicit în

privința pretențiilor formulate, constituie o încălcare a art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Suplimentar, continuând șirul logic al ipotezei relevate supra și ținând cont de

obiectul litigiului deferit judecății, instanța de recurs decelează că contrar obligației

instanței de judecată de a determina toate circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea cauzei și de a aprecia toate probele prezentate de părți și anexate la

materialele cauzei, instanța de apel a omis cu desăvârșire să dea apreciere hotărârii din

28 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a fost admisă acțiunea

depusă de Veaceslav Ceban și Irina Egorova și anulat integral pct. 6 din decizia Preturii

sectorului Rîșcani, mun. Chișinău nr. 8/10 din 19 iunie 2001 „Cu privire la evidența

cetățenilor pentru îmbunătățirea condițiilor de trai, modificările conturilor persoanele,

legiferarea conform deciziilor judecătorești, repartizarea spațiului locativ din fondul

cooperatist” (f.d. 93, vol. I), cu toate că această probă are o importanță primordială în

soluționarea justă a cauzei.

Iar, conform art. 219 alin. (1) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată

să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind

legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Prin urmare, circumstanțele expuse supra atestă fără echivoc că soluția instanței

de apel, este nemotivată, lipsită de putere de convingere, deoarece nu a avut loc o

cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din

dosar în ansamblul și interconexiunea lor, fapt pe care l-a evidențiat și recurentele Lidia

Evdochimova, reprezentată de avocatul Gheorghe Avornic și Irina Egorova,

reprezentată de avocatul Alexandru Bodrug.

În atare circumstanțe, instanța de recurs decelează că neelucidarea circumstanțelor

menționate de către instanța de apel, atestă direct că prezenta speță a fost examinată

superficial, or, în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, noțiunea de proces echitabil

impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să

examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se

mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre părți.

Ca urmare, instanța de recurs este în imposibilitate de a da o apreciere corectă și

justă cazului supus judecării în condițiile când instanța de apel nu a dat o apreciere

corespunzătoare probelor prezentate de către participanții la proces și a omis să se

expună asupra argumentelor și cerințelor formulate, oferind în decizie explicații neclare

și contradictorii, făcând astfel imposibilă verificarea corectitudinii aplicării de către

instanța de apel a cadrului legal.

În această conjunctură, completul de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție relevă că lichidarea lacunelor depistate în cadrul procedurii de

examinare în recurs nu este posibilă, deoarece instanța de apel nu s-a expus asupra

tuturor circumstanțelor cauzei. Astfel, la reexaminarea cauzei instanța de apel urmează

să emită o hotărâre legală și întemeiată, cu respectarea normelor de drept material și

procedural pertinente speței.

De asemenea, Colegiul judiciar consemnează că din interpretarea art. 6 CEDO,

pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una

10

dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune

obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărârile contestate asupra tuturor

cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru, respectiv,

admiterea sau respingerea acestora (cauza García Ruiz c. Spaniei din 21.01.1999).

Din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea cauzelor

de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de admite recursurile declarate

de Lidia Evdochimova, reprezentată de avocatul Gheorghe Avornic și Irina Egorova,

reprezentată de avocatul Alexandru Bodrug, de a casa integral decizia din 15 octombrie

2019 a Curții de Apel Chișinău și a restitui cauza spre rejudecare în instanța de apel,

deoarece în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, instanța de recurs

nu poate adopta o soluție finală în cauza dată.

În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2), art. 258, alin. (3)

din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admit recursurile declarate de Lidia Evdochimova, reprezentată de avocatul

Gheorghe Avornic și Irina Egorova, reprezentată de avocatul Alexandru Bodrug.

Se casează decizia din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza

de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Ceban

împotriva Direcției Generale Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului

mun. Chișinău, Comisiei municipale de privatizare a fondului de locuințe Chișinău,

Irinei Egorova, Lidiei Evdochimova, lui Veaceslav Ceban și Alexei Egorov, persoane

terțe Stepanida Ceban, Întreprinderea Municipală de Privatizare a Fondului Locativ nr.

22, notarul public Adelina Bumbu, Vladimir Nepocrîtîi și Artiom Ceban cu privire la

contestarea actului administrativ, declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare,

transmitere-primire a locuinței în proprietate privată, contractului de încetare a

proprietății comune pe cote-părți prin divizare, contractului de donație și contractului de

darea în plată, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

11