2ra-663/19 — obligarea prezentării actelor vs repararea prejudiciului material

2ra-663/19 — obligarea prezentării actelor vs repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-663/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud.: C. Valah)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu)

Î N C H E I E R E

17 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea Comercială

„Vas Internațional Plus” S.R.L., reprezentată de avocatul Calaida Denis,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Chirița Oleg împotriva Societății Comerciale „Vas Internațional Plus” S.R.L., cu

privire la obligarea prezentării actelor, și

cererea de chemare în judecată reconvențională înaintată de către Societatea

Comercială „Vas Internațional Plus” S.R.L. împotriva lui Chirița Oleg, cu privire la

repararea prejudiciului material,

împotriva deciziei din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

fost respinse apelurile formulate de către Chirița Oleg și Societatea Comercială „Vas

Internațional Plus” S.R.L. și a fost menținută hotărârea din 2 martie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă :

La 9 martie 2017, Chirița Oleg a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Societății Comerciale „Vas Internațional Plus” S.R.L., cu privire la obligarea

prezentării actelor.

Circumstanțele de fapt, prezentate de reclamant, pot fi rezumate după cum

urmează.

S.C. ,,Vas Internațional Plus” S.R.L a fost fondată la 28 octombrie 2005. În

urma modificărilor operate în documentele de constituire ale întreprinderii din 13

septembrie 2011, reclamantul a devenit asociat cu partea socială de 33%, Zabolotnaia

Galina cu 34% și Milicenco Ina cu 33%. Sediul întreprinderii a fost înregistrat în

mun. Chișinău, str. Columna, nr. 174, of. 5. Administratorul a fost Zabolotnîi Valeri.

Reclamantul a comunicat că, de la început, avea dreptul de semnătură a

documentelor bancare. Din 1 decembrie 2016, i-a fost retras acest drept și accesul la

informația din cont a întreprinderii. La fel, adresa poștală a societății a fost

Pagină 1 din 10

schimbată, și anume, aceasta a fost transferată pe adresa mun. Chișinău, bd. Decebal,

nr. 64, of.1a, dar nu a fost înștiințat.

În atare condiții, reclamantul a subliniat că nu a avut acces la informația despre

activitatea S.C. ,,Vas Internațional Plus” S.R.L, ceea ce împiedică activitatea

societății și conduce la o eventuală cauzare a prejudiciului. Prin urmare, el a solicitat

administratorului să-i prezinte documentele bancare, dările de seamă, documentele

primare cu privire la statutul de personal etc., fiindu-i propuse zilele în care ar putea

să ia cunoștință. Cererea a fost recepționată de societatea pârâtă la 23 ianuarie 2017.

Cu toate acestea, administratorul S.C. ,,Vas Internațional Plus” S.R.L nu a

prezentat documentația cerută de reclamant, ce se confirmă prin actul de constatare a

faptelor și a stărilor de fapt din 10 februarie 2017, întocmit de executorul

judecătoresc Ciobanu Ruslan. La 13 februarie 2017, reclamantul a primit o scrisoare

semnată de administratorul societății pârâte, prin care a fost informat despre

imposibilitatea furnizării documentelor, deoarece la întreprindere este instalat postul

fiscal.

Reclamantul a pretins că are dreptul la informare în acord cu art. 43 lit. d) și 44

din Legea nr. 135 din 14 iunie 2007 privind societățile cu răspundere limitată.

În argumentarea celor menționate mai sus, reclamantul a susținut că instalarea

posturilor fiscale nu împiedecă administratorul să acorde asociatului informația

solicitată. În opinia lui, administratorul încearcă să ascunde actele primare contabile,

iar retragerea accesului la contul bancar a urmărit ascunderea tranzacțiilor dubioase

din numele societății. Prin urmare, administratorul a încălcat articolele sus-citate și

actul de constituire al S.C. ,,Vas Internațional Plus” S.R.L.

La 11 august 2017, lista documentelor cerute a fost concretizată de către

reclamant (f. d. 44 - 45).

Pentru aceste motive, Chirița Oleg a solicitat obligarea pârâtului de a-i prezenta

următoarele acte din perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2016: lista statelor de

personal; ordinile de angajare ale lucrătorilor; contractele individuale de munca;

tabela de pontaj; borderoul privind calcularea salariului, rulajul din contul bancar;

registrul aparatului de casă cu memorie; registrul de casă; registrul rotațiilor

veniturilor din vânzări (clasa 6); registrul rotațiilor pe cheltuieli (clasa 7 și 8); copiile

situațiilor financiare (bilanțul contabil) și recipisele referitoare la prezentarea și

depunerea dărilor de seamă în toate autoritățile de control (f. d. 45).

La fel, reclamantul a cerut compensarea cheltuielilor judiciare în mărime totală

de 11 350, formate din cheltuielile pentru asistență juridică în cuantum de 9 000 de

lei; cheltuielile pentru serviciile executorului judecătoresc în sumă de 2 000 de lei;

cheltuielile pentru serviciile Camerei Înregistrării de Stat în valoare de 250 de lei și

taxa de stat în mărime de 100 de lei (f. d. 128).

În cadrul judecării cauzei, pârâtul S.C. ,,Vas Internațional Plus” S.R.L a depus

referință în întâmpinarea cererii de chemare în judecată, prin care a cerut respingerea

acțiunii ca neîntemeiată. Societatea pârâtă a precizat că toate actele cerute sunt în

posesia reclamantului, întrucât acesta a deținut funcția de contabil în societate,

refuzând restituirea acestora după concedierea lui. În privința reclamantului, la 3 iulie

2017, organul de urmărire penală a dispus pornirea urmărirea penale pe semnele

constitutive ale componenței de infracțiune prevăzută de articolul 360 alin. (1) din

Pagină 2 din 10

Codul penal, și anume, luarea și reținerea ilegală a documentelor imprimatelor,

ștampilelor ce aparțin S.C. ,,Vas Internațional Plus” S.R.L (f. d. 35 – 36, 74 - 75).

La 12 octombrie 2017, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a pus pe rol

cererea de chemare în judecată reconvențională avansată S.C. ,,Vas Internațional

Plus” S.R.L împotriva lui Chirița Oleg, cu privire la repararea prejudiciului material

(f. d. 146).

În motivarea acțiunii, societatea reclamantă a indicat următoarele circumstanțe

de fapt.

La 4 ianuarie 2016, Chirița Oleg a fost angajat la întreprinderea S.C. ,,Vas

Internațional Plus” S.R.L în funcție de contabil-șef, respectiv, toată documentația

contabilă, inclusiv a cadrelor și ștampila se păstra la acesta. Ulterior, din motiv că a

absentat la locul de muncă o perioadă îndelungată, conducerea societății a emis

ordinul de eliberare din funcția de contabil-șef. Astfel, potrivit legislației contabile,

pârâtul trebuia să predea documentația, care a deținut-o în temeiul funcției, ceea ce

includea ștampila. Obligația nu a fost executată.

În acest sens, au fost expediate mai multe scrisori cu solicitarea de a preda

documentația, iar, la 5 decembrie 2016, administratorul S.C. ,,Vas Internațional Plus”

S.R.L Zabolotnîi Valerii, împreună cu Andronatii Alexei, s-au întâlnit cu

reprezentantul lui Chirița Oleg pentru a primi documentația și ștampila, însă, au

primit refuz din partea reprezentantului Milicenco Iurii. Împrejurarea dată se

demonstrează prin întocmirea unui act.

Conform art. 43 alin. (6) din Legea contabilității, administratorul societății

pârâte a fost nevoit de a se adresa la o companie de audit, încheind contractul

nr.2712/AN/l pentru restabilirea documentației contabile. Potrivit facturii nr.AAA

7881794 din 5 aprilie 2017, întreprinderea a suportat pierderi în sumă de 24 000 de

lei, pentru restabilirea evidenței contabile. Or, potrivit legislației muncii, salariatul

este obligat să repare prejudiciu material suportat de angajator în urma acțiunii sau

inacțiunii sale.

Din atare raționamente, S.C. ,,Vas Internațional Plus” S.R.L a cerut repararea

prejudiciului material de către Chirița Oleg în cuantum de 24 000 de lei și

compensarea de către ultimul a taxei de stat în sumă de 720 de lei (f. d. 79 – 80).

Chirița Oleg a avansat o referință împotriva acțiunii reconvenționale potrivit

căreia el nu a deținut o funcția de contabil la pârât. În esență, societatea reclamantă nu

a prezentat contractul individual de muncă sau fișa de post a contabilului – șef. Mai

mult, problema restabilirii documentelor contabile nu a fost pusă în discuție la

adunările asociaților în perioada ianuarie – aprilie 2017 (f. d. 93 – 94).

Prin hotărârea din 2 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

acțiunea formulată de Chirița Oleg a fost admisă parțială și acțiunea reconvențională

depusă de S.C. ,,Vas Internațional Plus” S.R.L a fost respinsă ca neîntemeiată (f. d.

153, 158 – 163).

În acest sens, instanța de judecată a obligat pe Zabolotnîi Valeri,

administratorul S.C. ,,Vas Internațional Plus” S.R.L., să prezinte asociatului Chirița

Oleg informația, pentru intervalul de timp 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2016, cu

privire la lista statelor de personal a angajaților; ordinile de angajare ale lucrătorilor;

contractele individuale de munca încheiate cu angajații; tabele de pontaj; rulajul

Pagină 3 din 10

bancar al mijloacelor bănești; registrul aparatului de casă cu memorie; registrul de

casă; registrul rotațiilor veniturilor din vânzări (clasa 6, total pe conturi: 611, 612,

621, 623); registrul rotațiilor pe cheltuieli (clasa 7, total pe conturi: 711, 712, 714,

721, 722, 723, 731); registrul rotațiilor pe cheltuieli (clasa 8; total pe conturi: 811,

812, 821, 822, 823, 824); copiile situațiilor financiare (bilanțul contabil cu anexe) și

recipisele privind prezentarea și depunerea dărilor de seamă (situațiile financiare) la

instituțiile de resort abilitate.

Instanța de judecată a respins, ca neîntemeiat, capătul de cerere legat de

furnizarea borderoului privind calcularea salariului, deoarece Chirița Oleg nu a

concretizat lista persoanelor sau a salariaților (f. d. 160).

În cele de urmă, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a statuat încasarea de la

S.C. ,,Vas Internațional Plus” S.R.L în beneficiul lui Chirița Oleg cheltuielile

judiciare, ce cuprinde taxa de stat în sumă de 100 de lei și asistența juridică în mărime

de 3 000 de lei (f. d. 153).

Împotriva acestui act judecătoresc, Chirița Oleg și S.C. ,,Vas Internațional

Plus” S.R.L au declarat apeluri, care au fost puse pe rol la 5 iunie 2018 (f. d. 184). În

apărare, ambii apelanți au formulat referințe, solicitând respingerea cererilor de apel

(f. d. 186 – 187, 203 - 209).

Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 6 noiembrie 2018, a respins apelurile

formulate de către Chirița Oleg și Societatea Comercială „Vas Internațional Plus”

S.R.L. și a menținut hotărârea din 2 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani (f. d. 223 – 235).

Referitor la procesul de luare a acestei soluții, instanța de apel a constatat

situația de fapt prezentată de Chirița Oleg în cererea de chemare în judecată și

stabilită de prima instanță.

În drept, instanța de apel a considerat relevante art. 44 alin. (1) din Legea

privind societățile cu răspundere limitată nr. 135 din 14 iunie 2007 și punctul 9.1 din

actul de constituire al S.C. ,,Vas Internațional Plus” S.R.L.

Reieșind din statutul de asociat al lui Chirița Oleg, Colegiul de control judiciar

a considerat că el este îndreptățit să ceară documentația de activitate a S.C. ,,Vas

Internațional Plus” S.R.L. Or, în esență, administratorul societății intimate nu-i poate

îngrădi accesul la informație. În aceeași ordine, instanța de judecată a notat că

mărimea cheltuielilor judiciare de 3 000 de lei este una rezonabilă, având în vedere

caracterul și complexitatea cauzei.

În partea ce ține de acțiunea reconvențională, Curtea de Apel Chișinău a

observat că S.C. ,,Vas Internațional Plus” S.R.L nu a demonstrat că Chirița Oleg a

fost angajat în funcția de contabil –șef al întreprinderii. Circumstanța respectivă a fost

confirmată de martorul Milicenco Iurie. La fel, societatea apelantă nu a reușit să

probeze refuzul intimatului de a preda documentația. În altă ordine de idei, instanța

de apel a subliniat că lipsa contractului individual de muncă, înscrierile necesare în

carnetul de muncă a salariatului și lipsa cunoștințelor de specialitate pentru a putea

exercita funcția de contabil denotă inaplicabilitatea art. 58 alin. (3) din Codul muncii.

Totodată, instanța de judecată a reținut că răspunderea pentru integritatea actelor

contabile o poartă administratorul societății intimate, în situația în care nu a probat

transmiterea acestora către o persoană terță.

Pagină 4 din 10

La 4 februarie 2019, prin intermediul trimiterii poștale, S.C. ,,Vas Internațional

Plus” S.R.L, reprezentată de avocatul Calaida Denis, a declarat recurs împotriva

deciziei din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și

a hotărârii din 2 martie 2018 a primei instanței, cu pronunțarea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii integrale și de admitere a acțiunii reconvenționale.

În motivarea ilegalității deciziei contestate, societatea recurentă a afirmat că

instanțele judecătorești au interpretat eronat art. 44 alin. (1) din Legea privind

societățile cu răspundere limitată nr. 135 din 14 iunie 2007. Or, potrivit versiunii

prezentate de aceasta, dreptul de acces la informație nu este unul absolut, iar intimatul

Chirița Oleg exercită dreptul dat cu rea – credință. De fapt, el a fost contabil – șef la

întreprindere, fiind în posesia tuturor actelor solicitate. În plus, Milicenco Iurie a

semnat contra semnătură despre reținerea documentelor de către intimat.

Societatea recurenta a susținut că ordinul de angajare a intimatului în funcția

sus-menționată este o probă suficientă, din moment ce el a semnat facturile fiscale

din numele societății cu partenerii de afaceri și a efectuat virări financiare către

creditori. Mai mult, Chirița Oleg s-a împuternicit unipersonal de a retrage mijloace

financiare în sumă de 200 000 de lei și 82 000 de lei.

Referitor la procedura de audiere a martorului Milicenco Iurie, S.C. ,,Vas

Internațional Plus” S.R.L a indicat că instanța de apel nu a asigurat egalitatea în

drepturi procedurale, de vreme ce ea a respins întrebările reprezentantului

recurentului ca fiind irelevante speței. Într-un final, societatea recurentă a susținut că

articolul 53 alin. (3) din Codul muncii este aplicabil speței, deoarece raporturile de

muncă dintre părțile litigioase se confirmă din alte probe anexate la materiale. În

special, Curtea de Apel Chișinău nu a dat apreciere semnăturii intimatului pe facturile

fiscale, extrasul de cont de la B.C. „ComerțBank” S.A. și delegațiile nr. 7 și 10 din 23

octombrie 2016, respectiv, 28 octombrie 2016.

La 11 martie 2019, în conformitate art. 439 alin. (2) din Codul de procedură

civilă, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de recurs lui Chirița Oleg,

informând că referința se depune în termen de o lună de la data primirii scrisorii. În

mod corespunzător, dacă referința nu este prezentată în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia (f. d. 247).

La 8 aprilie 2019, prin intermediul serviciului poștal, intimatul a depus o

referință în întâmpinarea recursului, solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil.

Referința nu a conținut date noi sau informații diferite de constatările instanței de

apel, fiind preluate integral din decizia contestată din 6 noiembrie 2018. Așadar,

completul de judecată a considerat că neexpedierea acesteia nu aduce atingere

principiului contradictorialității și egalității în arme, asigurând examinarea rapidă a

cauzei.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către S.C. ,,Vas

Internațional Plus” S.R.L, reprezentată de avocatul Calaida Denis, este inadmisibilă,

pentru motivele ce succed.

Pagină 5 din 10

În conformitate cu articolul 440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul

în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului,

condițiile de admisibilitate a unei căi de atac pot fi aplicate dacă nu reduc substanța

dreptului de acces la un tribunal, și, în special, dacă ele urmăresc un scop legitim și

dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate și

scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea Sultan vs Republica Moldova, 5 iunie 2018,

parag. 24; Graciova vs Republica Moldova, 24 ianuarie 2019, parag. 23 – 24).

Limitările într-o cale extraordinară de atac pot fi mai stricte decât cerințele instituite

pentru o cale de atac ordinară (a se vedea, inter alia, Marc Brauer vs Germania, 1

septembrie 2016, parag. 34; Miessen vs Belgia, 16 octombrie 2016, parag. 64;

Samardžić vs Croația, 20 iulie 2017, parag. 28; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5

aprilie 2018, parag. 82).

Prin urmare, judecătorul raportor a făcut un raport verbal în fața completului de

judecată instituit în corespundere cu articolul 439 alin. (2) din Codul de procedură

civilă. Așadar, în conformitate cu articolul 433 lit. a1), b), c) și d) din Codul de

procedură civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi

atacat cu recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită,

dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Obiectul prezentei cererii se referă la decizia din 6 noiembrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, care intră în categoria de acte specificate în articolul 429 alin. (1) din

Codul de procedură civilă.

Mandatul seria MA nr. 0978392 din 3 mai 2017 dovedește împuternicirile

legale ale avocatului Calaida Denis de a reprezenta interesele recurentului S.C. ,,Vas

Internațional Plus” S.R.L, în special, de a ataca hotărârea judecătorească. Astfel,

recursul este formulat de către subiectul căruia i s-a conferit dreptul dat, în baza art.

430 lit. a) din Codul de procedură civilă. În același timp, materialele cauzei confirmă

că cererea nu a fost examinată anterior.

În conformitate cu articolul 434 din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel. Termenul respectiv este de decădere și nu poate fi

restabilit. Această limită temporală este esențială pentru a asigura buna administrare a

justiției și, în special, principiul securității juridice (a se vedea Marc Brauer, ibidem,

parag. 35; Tence vs Slovenia, 31 mai 2016, parag. 31).

Potrivit paginii web „Portalul instanțelor naționale de judecată”, hotărârea

contestată a fost publicată la 22 noiembrie 2019.

La 26 noiembrie 2018, Curtea de Apel Chișinău a expediat participanților la

proces copia deciziei integrale din 6 noiembrie 2018 (f. d. 236). Societatea recurentă

a invocat că a primit copia deciziei instanței de apel la 4 decembrie 2018, prezentând

plicul de la Curtea de Apel Chișinău (f. d. 245). Completul de judecată reține că

recursul a fost expediat în grefa Curții Supreme de Justiție la 4 februarie 2019, care

Pagină 6 din 10

constituie data depunerii actului de procedură în acord cu art. 112 alin. (3) din Codul

de procedură civilă.

Drept consecință, instanța de recurs constată că cererea dedusă judecății a fost

declarată în termenul prevăzut mai sus.

În continuare, completul de judecată a audiat raportul verbal al judecătorului

raportor, cu privire la esența și temeiurile recursului, inclusiv dacă argumentele

recurentului referitoare la ilegalitatea deciziei atacate întrunesc criteriile formale din

articolul 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Articolul 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă dictează regula principală

potrivit căreia părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs numai

în cazul în care invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procedural.

În cazul de față, problemele abordate de recurent trebuie redactate în așa fel

încât să permită instanței de recurs să le subsumeze temeiurilor din alin. (2), (3) și (4)

ale art. 432 din Codul de procedură civilă. Primele două alineate menționate prevăd

exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat de către instanțele ierarhic inferioare.

Alineatul (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3)

constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au

condus sau ar fi putut conduce la soluționarea greșită a pricinii, în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară sau în cazul în care erorile comise au condus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului. Explicarea și exemplificarea acestor erori

judiciare a fost efectuată în punctele 22 – 27 ale Hotărârii Plenului Curții Supreme de

Justiție nr. 5 din 11 noiembrie 2013 (a se vedea similar Trevisanato vs Italia, 16

decembrie 2016, parag. 22 – 23, 36).

În mod corespunzător, instanța de recurs notează că reglementările referitoare

la rigorile impuse de articolul 432 alin. (1) - (4) din Codul de procedură civilă sunt

redactate suficient de clar și îndeplinesc criteriul de previzibilitate. Mai mult, scopul

acestui articol este, atât de a proteja interesul recurentului de a obține, după caz,

casarea sau modificarea deciziei atacate, cât și de a păstra rolul Curții Supreme de

Justiție de a se ocupa numai de probleme de o importanță semnificativă specificat în

articolul 1 alin. (2) din Legea nr. 789-XIII din 26 martie 1996 (a se vedea Zubac,

ibidem, parag. 83, 105 – 106).

Din raționamentele evocate, limitările impuse de legislator urmăresc un scop

legitim, respectând, în același timp, cerințele securității juridice și bunei administrări

a justiției (a se vedea Beniamin Nersesyan vs Armenia, 19 ianuarie 2010, parag. 22;

Marc Brauer, ibidem, parag. 35; Miessen, ibidem, parag. 67; Sturm vs Luxemburg,

27 iunie 2017, parag. 36; Zubac, ibidem, parag. 98). Persoanele vizate trebuie să se

aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (a se vedea Ronald Vermeulen vs Belgia, 17

iulie 2018, parag. 44).

În speță, având în vedere obligația impusă prin art. 432 alin. (5) din Codul de

procedură civilă, completul de judecată nu a identificat niciun indiciu care, la prima

vedere, ar putea ridica probleme de drept specificate la alin. (3) din articolul citat.

Pagină 7 din 10

Mai mult, S.C. ,,Vas Internațional Plus” S.R.L, reprezentată de avocatul Calaida

Denis, nu a prezentat obiecții în privința acestui aspect procedural.

Referitor la pretinsele încălcări de ordin material, instanța de judecată observă

că recurentul a criticat decizia din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în

baza articolului 432 alin. (2) lit. a) – c) și alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Totuși, în virtutea principiului jura novit curia, completul de admisibilitate are

competența de a decide asupra caracterului juridic al motivelor juridice inserate în

cererea de recurs, prin examinarea lor, în lumina temeiurilor articolului 432 alin. (2)

și (4) din Codul de procedură civilă.

Pornind de la argumentele recurentului rezumate mai sus, completul de

judecată notează că întinderea obligației autorității judecătorești de a motiva

hotărârea poate varia în dependență de circumstanțele specifice, natura și

complexitatea cauzei (a se vedea Ruiz Torija vs Spania, 9 decembrie 1994, parag.

29). În special, pentru a justifica respingerea apelului avansat de către S.C. ,,Vas

Internațional Plus” S.R.L., Curtea de Apel Chișinău s-a călăuzit de articolul 44 alin.

(1) din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135 din 14 iunie 2007 și

punctul 9.1 din actul de constituire al societății recurente. Totuși, recurentul nu a

criticat textele de lege menționate, dar a prezentat în motivarea opiniei lui niște

circumstanțe de fapt. În această împrejurare, instanța de recurs învederează că are

competență de a efectua un control al legalității deciziei atacate, nu și temeiniciei ei

în fapt. Astfel, instanța de apel a dat o apreciere juridică ordinului de numire în

funcție de contabil – șef al domnului Chirița Oleg, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se pe rigorile impuse de art. 130 din

Codul de procedură civilă. De altfel, deși se face trimitere la niște raporturi juridice

diferite de cele constate de instanța de judecată, S.C. ,,Vas Internațional Plus” S.R.L

nu a putut convinge că a avut loc transmiterea propriu – zisă a unor documente

contabile de la administrator către Chirița Oleg. Societatea recurentă nu a arătat că a

anexat un asemenea înscris la materialele cauzei, iar Curtea de Apel Chișinău l-a

ignorat într-un mod arbitrar.

Pe această cale, societatea recurentă nu a oferit argumente plauzibile, ce-ar

putea învedera legătura între art. 58 alin. (3) din Codul muncii și restabilirea unor

acte contabile a căror dispariție sau distrugere i-a cauzat un prejudiciu material.

Așadar, în lumina împrejurărilor din speță, instanța de recurs reține că instanța de

apel a examinat elementele decisive ale cauzei (a se vedea deciziile de

inadmisibilitate în cauzele Victor Harovschi vs Moldova, 18 noiembrie 2008;

Fundația pentru Copii Speranța vs Moldova, 17 octombrie 2017 sau Calancea și alții

vs. Moldova, 6 februarie 2018, parag. 20, 34 – 35).

În orice caz, completul de judecată observă că recurentul, asistat de un avocat

la alegerea lui, a formulat prezenta cerere după ce a beneficiat de o procedură

contradictorie în fața instanțelor ierarhic inferioare. De altfel, acesta nu a reușit să

convingă că instanțele de judecată i-au limitat într-o măsură specifică dreptul de a-și

argumenta și dovedi poziția în proces sau de a alege modalitățile și mijloacele

susținerii ei de sine stătător și independent de instanță. În particular, reprezentantul

lui nu a exemplificat care întrebări față de martorul Milicenco Iurie au fost respinse

Pagină 8 din 10

de instanță de apel și, după caz, dacă ele au avut un impact decisiv asupra soluționării

cauzei. La fel, atât prima instanță, cât și instanța de apel, au fost competente de a

examina toate chestiunile de fapt și de drept invocate de părți și relevante litigiului (a

se vedea, printre altele, A. Menarini Diagnostics S.R.L. vs Italia, 27 septembrie 2011,

parag. 59; Akaki Tchaghiashvili vs Georgia, 2 septembrie 2014, parag. 34; Gohe și

alții vs Franța, 3 iulie 2018, parag. 41 - 43).

Pe baza celor prezentate, completul de judecată constată că observațiile

avansate de către S.C. ,,Vas Internațional Plus” S.R.L nu dezvăluie nicio aparență a

încălcării normelor de drept material sau procedural, dar nici a încălcării drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului. Prin urmare, raționamentele inserate în recurs

nu pot fi calificate ca esențiale și nu ar putea obliga instanța de recurs să primească

cererea acestuia spre examinarea în fond și, eventual, să caseze hotărârea

judecătorească contestată. În mod corespunzător, punctele de vedere al recurentului

nu sunt compatibile cu cerințele prevăzute la articolul 432 alin. (2), (3) sau (4) din

Codul de procedură civilă, iar, în consecință, recursul dedus judecății nu corespunde

condiției de a fi efectiv (a se vedea, inter alia, Petrovic vs Luxemburg, 17 februarie

2011, parag. 31 – 33, Sturm, ibidem, parag. 32).

Un raționament subsidiar rezidă în faptul că recurentul a fost reprezentat în fața

instanței de recurs de către avocatul Calaida Denis (f. d. 32), care a fost în măsură să

cunoască cerințele articolului 432 alin. (2) – (4) din Codul de procedură civilă, iar,

după caz, să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (a se vedea, mutatis mutandis,

Henrioud vs Franța, 5 noiembrie 2015, parag. 61, Trevisanato, ibidem, parag. 45,

Sturm, citată mai sus, parag. 40).

Considerațiile de mai sus sunt suficiente pentru a permite instanței de judecată

de a reține existența temeiului prevăzut la articolul 433 lit. a) din Codul de procedură

civilă. În atare condiții, conjunctura respectivă confirmă că marja de apreciere a

instanței de recurs nu a fost disproporționată față de obiectivele securității raporturilor

juridice și bunei administrări a justiției. Raportând obiecțiile formulate în recurs la

caracterul special al rolului Curții Supreme de Justiție, normele de drept procedural

nu au format un obstacol care să afecteze esența dreptului recurentului de acces la un

tribunal (a se vedea Samardžić vs Croatia, 20 iulie 2017, parag. 31).

Cât privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, completul de

judecată notează că articolul 6 parag. (1) din C.E.D.O. nu impune motivarea detaliată

a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind lipsit de șanse de succes (a se vedea, mutatis mutandis,

Kukkonen vs Finlanda (nr. 2), 13 ianuarie 2009, parag. 24; Papaioannou vs Grecia, 2

iunie 2016, parag. 45; Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag. 46; Guelfucci vs

Franța, 3 iulie 2018, parag. 42 - 44). Aceste raționamente se transpun direct în cazul

de față, de vreme ce esența și temeiurile din recursul dedus judecății, inclusiv și

argumentele din el, nu sunt în stare să afecteze legalitatea deciziei atacate sau a

procedurii în ansamblu.

Având în vedere circumstanțele care preced, completul de judecată decide în

mod unanim că recursul declarat de către Societatea Comercială „Vas Internațional

Plus” S.R.L., reprezentată de avocatul Calaida Denis, nu ridică probleme de drept și

nu poate fi acceptat spre examinare în fond, urmând a fi considerat inadmisibil.

Pagină 9 din 10

În conformitate cu articolul 270, articolul 433 lit. a) și articolul 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Societatea Comercială „Vas

Internațional Plus” S.R.L., reprezentată de avocatul Calaida Denis.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Pagină 10 din 10