2ra-637/19 — Desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului, partajul averii

Dosarul nr. 2ra–637/19 Prima instanță: Judecătoria Călărași (jud. M. Juganari) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Muruianu, V. Negru, N. Budăi) Î N C H E I E R E 17 aprilie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova examinând admisibilitatea recursului declarat de Boldurescu Liuba, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Mihail Boldurescu împotriva Liubei Boldurescu cu privire la desfacerea căsătoriei și la cererea reconvențională înaintată de Liuba Boldurescu împotriva lui Mihail Boldurescu, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Călărași cu privire la determinarea domiciliului copilului minor și partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților, împotriva deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de către Liuba Boldurescu casată parțial hotărârea din 14 noiembrie 2014 a Judecătoriei Călărași și în această parte emisă o nouă hotărâre, con st ată: La 23 septembrie 2013, Mihail Boldurescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Liubei Boldurescu cu privire la desfacerea căsătoriei.

În motivarea acțiunii, Mihail Boldurescu a invocat că s-a căsătorit cu Liuba Boldurescu la 25 mai 2006, căsătoria fiind înregistrată în registrul de stare civilă cu nr. 42, iar la XX XX XXXX, s-a născut fiica XXXX. A menționat că relațiile de familie sunt afectate de neînțelegere și lipsa ajutorului reciproc, iar continuarea acestora este imposibilă. Pe parcursul examinării cauzei, Liuba Boldurescu a depus cerere reconvențională împotriva lui Mihail Boldurescu cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților, plata pensiei alimentare de întreținere a copilului minor și determinarea domiciliului copilului minor. În motivarea acțiunii depuse, Liuba Boldurescu a menționat că după 1 înregistrarea căsătoriei, familiei Boldurescu i-a fost atribuit un teren pentru construcția casei de locuit pe str. XXXX nr. XX din or.

Calarași, pe care, în scurt timp au început să o construiască, însă până în prezent casa de locuit nu este finalizată. Deși construcția casei de locuit nu a fost finalizată, au amenajat un dormitor și bucătăria și pe parcursul ultimilor ani au locuit împreună cu copilul acolo. Începând cu anul 2010, relațiile cu Mihail Boldurescu s-au înrăutățit, ultimul deseori aplicând în privința sa violența fizică, inclusiv în prezența copilului. Liuba Boldurescu a mai menționat că, pe lângă casa de locuit, în perioada căsătoriei au fost cumpărate trei automobile, de model ZIL, Volkswagen Golf 3 și Dacia Logan. La începutul lunii noiembrie 2013, Mihail Boldurescu i-a spus să părăsească casa împreună cu fiica minoră, acestea fiind nevoite să locuiască la părinți sau la persoane cunoscute din mun.

Chișinău. Prin încheierea din 29 mai 2014 a Judecătoriei Călărași a fost separat într-un proces aparte capătul de cerere înaintat de Liuba Boldurescu împotriva lui Mihail Boldurescu cu privire la încasarea pensiei alimentare a copilului minor. La 19 septembrie 2014, Liuba Boldurescu a depus o cerere de concretizare a acțiunii reconvenționale, solicitând împărțirea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților și anume: casa de locuit nefinalizată, situată în or.

Călărași, str. XXX nr.XX, pe care o evaluează la prețul de 32 000 euro, să-i fie atribuită Liubei Boldurescu și copilului minor, iar autovehiculul de model Zil MMZ, pe care îl evaluează la prețul de 3033 euro; automobilul de model Suzuki, cu numărul de înmatriculare XXXX, pe care îl evaluează la prețul de 1000 euro; automobilul de model Dacia Logan, pe care îl evaluează la prețul de 3666 euro și automobilul de model Golf 3, pe care îl evaluează la prețul de 1000 euro, să-i fie atribuite lui Mihail Boldurescu și determinarea domiciliului copilului minor cu mama Liuba Boldurescu. Pe parcursul examinării cauzei, Mihail Boldurescu a depus o acțiune suplimentară împotriva Liubei Boldurescu, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Călărași cu privire la determinarea domiciliului copilului minor XXXX, cu tatăl acesteia, Mihail Boldurescu.

Prin încheierea Judecătoriei Călărași din 14 noiembrie 2014, a fost admisă renunțarea lui Mihail Boldurescu la capătul de cerere privind determinarea domiciliului copilului minor. S-a încetat procesul civil pe capătul de cerere înaintat de Mihail Boldurescu împotriva Liubei Boldurescu, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Călărași cu privire la determinarea domiciliului copilului minor XXXX, cu tatăl. Prin hotărârea din 14 noiembrie 2014 a Judecătoriei Călărași a fost admisă acțiunea înaintată de Mihail Boldurescu împotriva Liubei Boldurescu cu privire la desfacerea căsătoriei. 2 Căsătoria încheiată între Mihail Boldurescu și Liuba Boldurescu (Borș), înregistrată la 25 mai 2006 la Oficiul Stării Civile Călărași, înscrierea nr. 42 din 25 mai 2006, s-a desfăcut.

Cererea de chemare în judecată reconvențională înaintată de Liuba Boldurescu împotriva lui Mihail Boldurescu, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Călărași cu privire la determinarea domiciliului copilului minor și partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților s-a admis parțial. S-a determinat domiciliul copilului minor XXXX cu mama Liuba Boldurescu. Capătul de cerere înaintat de Liuba Boldurescu împotriva lui Mihail Boldurescu cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie s-a respins ca neîntemeiat. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, Liuba Boldurescu și Mihail Boldurescu se află în imposibilitate de a conviețui în continuare împreună, deși le-a fost acordat un termen de împăcare, motiv pentru care căsătoria urmează a fi desfăcută.

Totodată, în legătură cu faptul că părțile au ajuns la un numitor comun, instanța a hotărât să determine domiciliul copilului minor cu Boldurescu Liuba. Cu privire la pretenția de partajare a bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților, instanța a reținut că din toate bunurile mobile, doar automobilul de model Dacia Logan poate fi supus partajării, iar modalitatea de partaj propusă de Boldurescu Liuba, atribuirea în proprietatea ei a casei de locuit nefinisate și a terenului aferent în schimbul automobilelor, este inechitabilă, reținându-se că părțile nu au dorit efectuarea unei expertize întru stabilirea valorii reale a bunurilor.

Prin decizia din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de către Liuba Boldurescu casată parțial hotărârea din 14 noiembrie 2014 a Judecătoriei Călărași, în partea respingerii pretenției cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie, și în această parte emisă o nouă hotărâre prin care: S-a declarat dreptul de proprietate asupra materialelor de construcție din casa nefinisată cu gradul de 55 % din or. Călărași, str. XXXX nr.XX, în valoare de 32 000 euro după Mihail Boldurescu. S-a încasat cu titlu de sultă de la Mihail Boldurescu în beneficiul Liubei Boldurescu, suma de 16000 euro, în valută națională conform cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii.

S-a încasat cu titlu de sultă de la Mihail Boldurescu în beneficiul Liubei Boldurescu, ½ din costul în mărime de 50 880 lei al automobilului de model Dacia Logan, care a fost înstrăinat de Mihail Boldurescu, ceea ce constituie suma de 25440 lei. S-a încasat de la Mihail Boldurescu în beneficiul Liubei Boldurescu suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată suportate pentru achitarea taxei de stat la 3 depunerea apelului. S-a încasat de la Mihail Boldurescu în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 10 075 lei. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, bunurile care pot partajate între părți sunt materialele de construcție din care este făcută casa de locuit cu gradul de finalizare 55%, evaluată de părți la 32 000 de euro și automobilul de model Dacia Logan evaluat suma de 50 880,62 lei.

Reținând că, Boldurescu Mihail și-a manifestat dorința în fața instanței de a-i atribui în proprietate materialele de construcție în schimbul unei sulte egale cu ½ din costul acestora, iar Boldurescu Liuba locuiește peste hotarele țării, în Turcia, și pe parcursul examinării cauzei nu s-a interesat de soarta acesteia, instanța de apel a considerat rezonabilă atribuirea lui Boldurescu Mihail a dreptului de proprietate asupra materialelor de construcție în schimbul unei sulte. Totodată, reținând că automobilul de model Dacia Logan a fost înstrăinat de către Boldurescu Mihail pe parcursul examinării cauzei nu în folosul familiei, instanța de apel a considerat de cuviință de a încasa de la el în beneficiul Liubei Boldurescu cu titlu de sultă ½ din prețul de piață al acestui automobil, recunoscut de Boldurescu Mihail.

La 11 februarie 2019, Boldurescu Liuba a declarat recurs împotriva deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând modificarea acesteia cu transmiterea în natură a materialelor de construcție cu atribuirea lui Boldurescu Mihail a unei sulte. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a examinat cauza în lipsa ei și avocatului ales, or acesta în cadrul examinării cauzei în apel a decedat. Mai mult ca atât, la emiterea deciziei a interpretat eronat legea precum și a apreciat în mod arbitrar probele. La 10 aprilie 2019 (prin oficiul poștal), Boldurescu Mihail reprezentat de avocatul Zmeu Alexandru a depus o referință la recursul declarat de Boldurescu Liuba, solicitând considerarea acestuia ca fiind inadmisibil.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Boldurescu Liuba, neîntemeiat și care urmează a fi considerat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în 4 temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil. În speță, însă criticile invocate de Boldurescu Liuba, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează. Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a 5 îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Boldurescu Liuba. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Boldurescu Liuba.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova 6