2ra-637/19 — Desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului, partajul averii

Dosarul nr. 2ra–637/19

Prima instanță: Judecătoria Călărași (jud. M. Juganari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Muruianu, V. Negru, N. Budăi)

Î N C H E I E R E

17 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de Boldurescu Liuba,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Mihail

Boldurescu împotriva Liubei Boldurescu cu privire la desfacerea căsătoriei

și la cererea reconvențională înaintată de Liuba Boldurescu împotriva lui

Mihail Boldurescu, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a

Familiei Călărași cu privire la determinarea domiciliului copilului minor și

partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților,

împotriva deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de către Liuba Boldurescu casată parțial hotărârea din

14 noiembrie 2014 a Judecătoriei Călărași și în această parte emisă o nouă

hotărâre,

con st ată:

La 23 septembrie 2013, Mihail Boldurescu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Liubei Boldurescu cu privire la desfacerea căsătoriei.

În motivarea acțiunii, Mihail Boldurescu a invocat că s-a căsătorit cu Liuba

Boldurescu la 25 mai 2006, căsătoria fiind înregistrată în registrul de stare civilă cu

nr. 42, iar la XX XX XXXX, s-a născut fiica XXXX.

A menționat că relațiile de familie sunt afectate de neînțelegere și lipsa

ajutorului reciproc, iar continuarea acestora este imposibilă.

Pe parcursul examinării cauzei, Liuba Boldurescu a depus cerere

reconvențională împotriva lui Mihail Boldurescu cu privire la partajarea bunurilor

proprietate comună în devălmășie a soților, plata pensiei alimentare de întreținere a

copilului minor și determinarea domiciliului copilului minor.

În motivarea acțiunii depuse, Liuba Boldurescu a menționat că după

1

înregistrarea căsătoriei, familiei Boldurescu i-a fost atribuit un teren pentru

construcția casei de locuit pe str. XXXX nr. XX din or. Calarași, pe care, în scurt

timp au început să o construiască, însă până în prezent casa de locuit nu este

finalizată.

Deși construcția casei de locuit nu a fost finalizată, au amenajat un dormitor și

bucătăria și pe parcursul ultimilor ani au locuit împreună cu copilul acolo.

Începând cu anul 2010, relațiile cu Mihail Boldurescu s-au înrăutățit, ultimul

deseori aplicând în privința sa violența fizică, inclusiv în prezența copilului.

Liuba Boldurescu a mai menționat că, pe lângă casa de locuit, în perioada

căsătoriei au fost cumpărate trei automobile, de model ZIL, Volkswagen Golf 3 și

Dacia Logan.

La începutul lunii noiembrie 2013, Mihail Boldurescu i-a spus să părăsească

casa împreună cu fiica minoră, acestea fiind nevoite să locuiască la părinți sau la

persoane cunoscute din mun. Chișinău.

Prin încheierea din 29 mai 2014 a Judecătoriei Călărași a fost separat într-un

proces aparte capătul de cerere înaintat de Liuba Boldurescu împotriva lui Mihail

Boldurescu cu privire la încasarea pensiei alimentare a copilului minor.

La 19 septembrie 2014, Liuba Boldurescu a depus o cerere de concretizare a

acțiunii reconvenționale, solicitând împărțirea bunurilor proprietate comună în

devălmășie a soților și anume: casa de locuit nefinalizată, situată în or. Călărași,

str. XXX nr.XX, pe care o evaluează la prețul de 32 000 euro, să-i fie atribuită

Liubei Boldurescu și copilului minor, iar autovehiculul de model Zil MMZ, pe care

îl evaluează la prețul de 3033 euro; automobilul de model Suzuki, cu numărul de

înmatriculare XXXX, pe care îl evaluează la prețul de 1000 euro; automobilul de

model Dacia Logan, pe care îl evaluează la prețul de 3666 euro și automobilul de

model Golf 3, pe care îl evaluează la prețul de 1000 euro, să-i fie atribuite lui

Mihail Boldurescu și determinarea domiciliului copilului minor cu mama Liuba

Boldurescu.

Pe parcursul examinării cauzei, Mihail Boldurescu a depus o acțiune

suplimentară împotriva Liubei Boldurescu, intervenient accesoriu Direcția

Asistență Socială și Protecție a Familiei Călărași cu privire la determinarea

domiciliului copilului minor XXXX, cu tatăl acesteia, Mihail Boldurescu.

Prin încheierea Judecătoriei Călărași din 14 noiembrie 2014, a fost admisă

renunțarea lui Mihail Boldurescu la capătul de cerere privind determinarea

domiciliului copilului minor. S-a încetat procesul civil pe capătul de cerere înaintat

de Mihail Boldurescu împotriva Liubei Boldurescu, intervenient accesoriu Direcția

Asistență Socială și Protecție a Familiei Călărași cu privire la determinarea

domiciliului copilului minor XXXX, cu tatăl.

Prin hotărârea din 14 noiembrie 2014 a Judecătoriei Călărași a fost admisă

acțiunea înaintată de Mihail Boldurescu împotriva Liubei Boldurescu cu privire la

desfacerea căsătoriei.

2

Căsătoria încheiată între Mihail Boldurescu și Liuba Boldurescu (Borș),

înregistrată la 25 mai 2006 la Oficiul Stării Civile Călărași, înscrierea nr. 42 din 25

mai 2006, s-a desfăcut.

Cererea de chemare în judecată reconvențională înaintată de Liuba

Boldurescu împotriva lui Mihail Boldurescu, intervenient accesoriu Direcția

Asistență Socială și Protecție a Familiei Călărași cu privire la determinarea

domiciliului copilului minor și partajarea bunurilor proprietate comună în

devălmășie a soților s-a admis parțial.

S-a determinat domiciliul copilului minor XXXX cu mama Liuba Boldurescu.

Capătul de cerere înaintat de Liuba Boldurescu împotriva lui Mihail

Boldurescu cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie s-a

respins ca neîntemeiat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, Liuba Boldurescu și Mihail

Boldurescu se află în imposibilitate de a conviețui în continuare împreună, deși le-a

fost acordat un termen de împăcare, motiv pentru care căsătoria urmează a fi

desfăcută. Totodată, în legătură cu faptul că părțile au ajuns la un numitor comun,

instanța a hotărât să determine domiciliul copilului minor cu Boldurescu Liuba.

Cu privire la pretenția de partajare a bunurilor proprietate comună în

devălmășie a soților, instanța a reținut că din toate bunurile mobile, doar

automobilul de model Dacia Logan poate fi supus partajării, iar modalitatea de

partaj propusă de Boldurescu Liuba, atribuirea în proprietatea ei a casei de locuit

nefinisate și a terenului aferent în schimbul automobilelor, este inechitabilă,

reținându-se că părțile nu au dorit efectuarea unei expertize întru stabilirea valorii

reale a bunurilor.

Prin decizia din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de către Liuba Boldurescu casată parțial hotărârea din 14 noiembrie

2014 a Judecătoriei Călărași, în partea respingerii pretenției cu privire la partajarea

bunurilor proprietate comună în devălmășie, și în această parte emisă o nouă

hotărâre prin care:

S-a declarat dreptul de proprietate asupra materialelor de construcție din casa

nefinisată cu gradul de 55 % din or. Călărași, str. XXXX nr.XX, în valoare de 32

000 euro după Mihail Boldurescu.

S-a încasat cu titlu de sultă de la Mihail Boldurescu în beneficiul Liubei

Boldurescu, suma de 16000 euro, în valută națională conform cursului valutar al

Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii.

S-a încasat cu titlu de sultă de la Mihail Boldurescu în beneficiul Liubei

Boldurescu, ½ din costul în mărime de 50 880 lei al automobilului de model Dacia

Logan, care a fost înstrăinat de Mihail Boldurescu, ceea ce constituie suma de

25440 lei.

S-a încasat de la Mihail Boldurescu în beneficiul Liubei Boldurescu suma de

1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată suportate pentru achitarea taxei de stat la

3

depunerea apelului.

S-a încasat de la Mihail Boldurescu în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 10 075 lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, bunurile care pot

partajate între părți sunt materialele de construcție din care este făcută casa de

locuit cu gradul de finalizare 55%, evaluată de părți la 32 000 de euro și

automobilul de model Dacia Logan evaluat suma de 50 880,62 lei.

Reținând că, Boldurescu Mihail și-a manifestat dorința în fața instanței de a-i

atribui în proprietate materialele de construcție în schimbul unei sulte egale cu ½

din costul acestora, iar Boldurescu Liuba locuiește peste hotarele țării, în Turcia, și

pe parcursul examinării cauzei nu s-a interesat de soarta acesteia, instanța de apel a

considerat rezonabilă atribuirea lui Boldurescu Mihail a dreptului de proprietate

asupra materialelor de construcție în schimbul unei sulte.

Totodată, reținând că automobilul de model Dacia Logan a fost înstrăinat de

către Boldurescu Mihail pe parcursul examinării cauzei nu în folosul familiei,

instanța de apel a considerat de cuviință de a încasa de la el în beneficiul Liubei

Boldurescu cu titlu de sultă ½ din prețul de piață al acestui automobil, recunoscut

de Boldurescu Mihail.

La 11 februarie 2019, Boldurescu Liuba a declarat recurs împotriva deciziei

din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând modificarea acesteia

cu transmiterea în natură a materialelor de construcție cu atribuirea lui Boldurescu

Mihail a unei sulte.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a examinat cauza în lipsa

ei și avocatului ales, or acesta în cadrul examinării cauzei în apel a decedat.

Mai mult ca atât, la emiterea deciziei a interpretat eronat legea precum și a

apreciat în mod arbitrar probele.

La 10 aprilie 2019 (prin oficiul poștal), Boldurescu Mihail reprezentat de

avocatul Zmeu Alexandru a depus o referință la recursul declarat de Boldurescu

Liuba, solicitând considerarea acestuia ca fiind inadmisibil.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Boldurescu Liuba, neîntemeiat și care urmează a fi considerat inadmisibil,

din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

4

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Boldurescu Liuba, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

5

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Boldurescu Liuba.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Boldurescu Liuba.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

6