2r-226/19 — incasarea sumei

Dosarul nr.2r-226/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. L.Holevițcaia)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I.Țurcan, V.Cotorobai, M.Anton)

D E C I Z I E

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Știrbu Iacov, Știrbu Victor, Jocot Cristina,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni

,,Moldovagaz” împotriva lui Știrbu Iacov, Știrbu Victor, Jocot Cristina cu privire la

încasarea sumei,

împotriva încheierii din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost

restituită cererea de apel depusă de Știrbu Victor,

c o n s t a t ă:

La data de 27 martie 2018 Societatea pe Acțiuni ,,Moldovagaz” a depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Știrbu Iacov, Știrbu Victor, Jocot Cristina cu privire la

încasarea datoriei în sumă de 66210,71 de lei și a taxei de stat în sumă de 1986,32 de lei.

Prin hotărârea din 26 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

admis acțiunea. S-a încasat în mod solidar din contul pârâților Știrbu Iacov, Știrbu Victor,

Jocot Cristina în folosul Societății pe Acțiuni ,,Moldovagaz” suma de 66210,71 de lei

datorie, calculată în rezultatul încălcării clauzelor contractuale prin conectarea ilicită a

instalației de gaze, fără evidența consumului de gaze naturale și suma de 1986, 32 de lei cu

titlu de taxă de stat , iar în total suma de 68197, 03 lei.

La data de 15 noiembrie 2018 Știrbu Victor a depus cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii din 26 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin încheierea din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea de

apel declarată de Știrbu Victor ca fiind depusă înafara termenului legal. S-a remis lui

Știrbu Victor cererea de apel cu toate documentele anexate. S-a încetat procedura în ordine

de apel și s-a explicat că nu se mai admite de a se adresa cu o altă cerere de apel.

La 08 februarie 2019 Știrbu Iacov, Știrbu Victor, Jocot Cristina au depus apel motivat

împotriva hotărârii din 26 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

solicitând repunerea în termen a cererii de apel, casarea integrală a hotărârii recurate cu

remiterea cauzei la rejudecare.

La 05 martie 2019 Știrbu Iacov, Știrbu Victor, Jocot Cristina au declarat recurs,

solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel

1

Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel la faza primirii cererii de

apel.

În motivarea recursului Știrbu Iacov, Știrbu Victor, Jocot Cristina au invocat că

instanța de apel a emis încheierea cu privire la restituirea cererii de apel în privința lui

Știrbu Victor, deși apelul a fost depus de către Știrbu Iacov. Prin urmare, încheierea

instanței de apel din 31 ianuarie 2019 este ilegală.

În conformitate cu art. 425 CPC Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele cauzei rezultă că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost emisă la

31 ianuarie 2019, și a fost expediată participanților la proces la 28 februarie 2019 (f.f.84),

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurenți la materialele dosarului

lipsesc. Astfel, recursul, declarat la data de 05 martie 2019, este în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu

menținerea încheierii instanței de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

Conform art.110 Cod de procedură civilă, termenul de procedură este intervalul,

stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul),

participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să

îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art. 236 alin. (5) lit. a), b), alin. (8) Cod de procedură civilă, instanța de

judecată va întocmi hotărârea integrală dacă participanții la proces, în termen de 30 de zile

de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, solicită în mod expres acest lucru. Termenul de

30de zile este un termen de decădere; participanții la proces, în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, depun cerere de apel. Hotărârea integrală se remite

participanților la proces în termen de 5 zile.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă

legea nu prevede altfel.

Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea

prevăzute de art. 116 Cod de procedură civilă.

Din materialele dosarului s-a stabilit că, prin hotărârea din 26 septembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a admis acțiunea.

După cum se constată la caz, la 15 noiembrie 2018, Știrbu Victor a depus apel

nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, invocând dezacordul cu hotărârea

pronunțată. Totodată, apelantul și-a rezervat dreptul de a prezenta apelul motivat după ce

va face cunoștință cu hotărârea motivată.(f.d.58)

Drept urmare, prin încheierea din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

restituită cererea de apel depusă de Știrbu Victor împotriva hotărârii din 26 septembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, ca fiind depusă în afara termenului legal.

(f.d.68-69)

2

La adoptarea acestei soluții, instanța de apel și-a fundamentat concluziile pe

dispozițiile art. 369 alin. (1) lit. b ) Cod de procedură civilă, care statuează expres că

instanța de apel dispune restituirea cererii de apel dacă apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat

să efectueze repunerea întermen.

Reține Colegiul că, prin lege este instituit în mod imperativ termenul de 30 zile

pentru declararea apelului, calculat de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Prin prisma normei enunțate, instanța de recurs relevă că, hotărârea instanței de fond

a fost pronunțată la 26 septembrie 2018.

Astfel, apelul nemotivat în prezenta cauză a fost depus la 15 noiembrie 2018 în afara

termenului de 30 zile.

Aici se menționează că, Știrbu Victor prin lege era obligat să respecte termenul de

contestare cu apel de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, condiție ce

nu se atestă în prezenta speță.

Prin urmare, în speță, termenul de declarare a apelului și-a început curgerea la 27

septembrie 2018, ziua imediat următoare datei emiterii hotărârii contestate și a expirat la

27 octombrie 2018, aceasta fiind ultima zi de depunere a apelului, pe când cererea de apel

nemotivată înaintată de Știrbu Victor împotriva hotărârii primei instanțe a fost înregistrată

abia la 15 noiembrie 2018 (f.d.58), fapt ce denotă depunerea apelului cu încălcarea

termenului de declarare.

Totodată, instanța de recurs menționează că, deși dispozitivul hotărârii primei instanțe

a fost pronunțat în lipsa lui Știrbu Victor, acest fapt nu influențează, termenul legal de

depunere a apelului, prevăzut de art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Or, conform avizului de recepție la 05 iulie 2017 Știrbu Iacov, Știrbu Victor, Jocot

Cristina au recepționat contra semnătură citația pentru ședința de judecată din 26

septembrie 2018 (f.d.46).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

subliniază că, Știrbu Victor urma să întreprindă toate măsurile necesare, după cum

sugerează atât jurisprudența CEDO, cât și cea națională, de a proteja drepturile sale de

acces la instanță și de a îndeplini actele de procedură în conformitate cu prevederile legale,

inclusiv și prin depunerea apelului în termenul legal.

La fel, Colegiul reține că, în conformitate cu art. 116 alin. (1), (3) și (4) Cod de

procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a

unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea

îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit

în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat

dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua, în care a

cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de

procedură.

Mai mult, Colegiul relevă că, Știrbu Victor, nu a solicitat repunerea în termenul de

declarare a apelului împotriva hotărârii din 26 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, și nu a prezentat probe în confirmarea imposibilității îndeplinirii actului

procedural, în interiorul termenului prevăzut de lege.

3

Respectiv, Curtea de Apel Chișinău corect, în conformitate cu art. 369 alin.(1) lit. b)

Cod de procedură civilă a dispus restituire cererii de apel ca fiind depusă în afara

termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen.

La fel, în conformitate cu art. 113 alin. (1) Cod de procedură civilă, dreptul de a

efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori

stabilit de instanța judecătorească (judecător).

La acest capitol, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a menționa și faptul că exercitarea unui drept de

către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu

respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a

căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Or, prin înaintarea apelului la 15 noiembrie 2018, recurentul Știrbu Victor nu a

respectat termenul legal de declarare a apelului, și atrage restituirea cererii de apel, ca fiind

depus în afara termenului legal.

În aceste circumstanțe, Colegiul subliniază că instanța nu poate accepta o asemenea

omisiune, or, ea contravine art. 27 Cod de procedură civilă (disponibilitatea în drepturi a

participanților la proces) și art. 6 CEDO (dreptul la un proces echitabil).

Colegiul decelează că Știrbu Victor avea obligația de a-si exercita drepturile

procedurale cu bună credință și în termen, obligație proclamată și în jurisprudența CEDO

cu titlu de principiu.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în

corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele și probele invocate în susținerea

cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.

Prin urmare, Colegiul releva ca acțiunile lui Știrbu Victor nu constituie decât о

denegare a acesteia de a-si respecta obligațiile procedurale, rezultând din prevederile art.

56 alin. (3) si art. 61 alin. (1) Cod de procedură civilă, care obligă părțile de a se folosi cu

buna-credință de drepturile sale procedurale.

Se menționează că o asemenea soluție este compatibilă cu standardele inserate în textul

art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, încuviințarea exercitării unei căi ordinare de atac în urma

rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat în lipsa unor circumstanțe

fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea principiului securității

raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului în speța Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă din

14 februarie 2007.

În ce privește recursul declarat de Știrbu Iacov și Jocot Cristina împotriva încheierii

din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, Colegiul decelează că încheierea instanței

de apel nu îi vizează pe aceștia, deoarece a fost restituit apelul declarat de Știrbu Victor.

Prin urmare, Știrbu Iacov și Jocot Cristina nu pot declara recurs împotriva încheierii

din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Din considerentele enunțate și având în vedere faptul că încheierea din 31 ianuarie

2019 a instanței de apel, este întemeiată și adoptată cu respectarea cadrului legal, iar

argumentele invocate de recurenți nu sunt justificative, Colegiul civil, comercial și de

4

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul declarat de Știrbu Iacov, Știrbu Victor, Jocot Cristina și de a menține încheierea

din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Știrbu Iacov, Știrbu Victor, Jocot Cristina.

Se menține încheierea din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni ,,Moldovagaz”

împotriva lui Știrbu Iacov, Știrbu Victor, Jocot Cristina cu privire la încasarea sumei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

5