3ra-241/19 — constatarea nefurnizării în termen a informației, obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral

3ra-241/19 — constatarea nefurnizării în termen a informației, obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-241/19

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași (jud: E. Bolocan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)

DECIZIE

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Moara lui

Mihai”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Moara lui Mihai” împotriva Consiliului

comunal Sipoteni raionul Călărași cu privire la contestarea actului administrativ și

repunerea în termen,

împotriva deciziei din 9 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Moara lui Mihai”

și a fost menținută hotărârea din 4 iunie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași,

c o n s t a t ă:

La 30 august 2017 SRL ,,Moara lui Mihai” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului comunal Sipoteni raionul Călărași cu privire la

contestarea actului administrativ și repunerea în termen.

În motivarea acțiunii a indicat că prin decizia nr. 04/04/04 din 26 mai 2017 a

Consiliului comunal Sipoteni, s-a obligat administratorul SRL „Moara lui Mihai” să

efectueze curățirea permanentă a canalului de scurgere pe perimetrul gospodăriei

sale și să înlăture obstacolul de la canalul de scurgere pentru accesul liber a apelor

pluviale.

Reclamantul a considerat că decizia nr. 04/04/04 din 26 mai 2017 a Consiliului

comunal Sipoteni, este ilegală.

A menționat că potrivit datelor din dosarul de inventariere tehnică a imobilului

deținut, lungimea canalului pe perimetrul proprietății sale este de 104 m, iar canalul

este construit din uluce cu lățimea de 50 cm, adică curățirea se poate efectua numai

manual, costul pentru 1 metru fiind de 30 de lei.

La fel, a explicat că pentru a încărca și a evacua nămolul adus de ploaie, este

necesar de efectuat lucrări cu tractorul, procurat sau închiriat, iar plata arendei

constituie 400 lei pentru o oră, fiind necesare 8 ore de lucru manual.

1

A mai relatat că după fiecare ploaie urmează a fi evacuate câte 10 tractoare de

nisip, lut, nămol, ceea ce implică mijloace financiare costisitoare pentru efectuarea

acestor lucrări.

A susținut că este vădită intenția autorității publice locale de a lichida

societatea, fiind astfel creată intenționat starea de insolvabilitate a agentului

economic, deoarece SRL ,,Moara lui Mihai” nu dispune de mijloace financiare și de

mijloace tehnice pentru a întreține o construcție ilegală a Primăriei comunei

Sipoteni, r-nul Călărași, iar genul de activitate a întreprinderii nu îl constituie

serviciile de salubrizare și amenajare a teritoriului.

În opinia reclamantului, autoritatea publică locală poate colabora cu agenții

economici, dar nu poate să-i oblige să întrețină construcția Primăriei, care implică

cheltuieli de proporții.

A arătat că în contradicție cu art. 78 alin. (2) din Legea privind administrația

publică locală, canalul de scurgere este construit fără proiect și afectează

construcțiile capitale ale SRL ,,Moara lui Mihai”.

De asemenea, a indicat că Primăria comunei Sipoteni nu dispune de plan

urbanistic de amenajare a teritoriului, fapt ce rezultă din răspunsul nr. 32 din 15

februarie 2017 a Primăriei comunei Sipoteni, iar canalul este construit în mod

intenționat lângă construcțiile capitale ale SRL ,,Moara lui Mihai”.

Prin cererea prealabilă nr. 83 din 28 iulie 2017, a solicitat anularea deciziei nr.

04/04/04 din 26 mai 2017 a Consiliului comunal Sipoteni, însă prin decizia nr. 06/05

din 24 august 2017, cererea a fost respinsă.

Reclamantul a menționat că deoarece a fost implicat în două procese de

judecată aflate pe rolul Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, a fost în imposibilitate

de a depune în termen cererea prealabilă, iar pârâtul în mod intenționat a creat

această situație și a adoptat decizia în perioada când au avut loc procesele de judecată

respective.

În drept, și-a întemeiat pretențiile pe prevederile art. 3, 5, 14, 26, 27 ale Legii

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 și art. 116 Cod de

procedură civilă.

A solicitat repunerea în termenul de depunere a cererii prealabile și anularea

deciziei nr. 04/04/04 din 26 mai 2017 a Consiliului comunal Sipoteni raionul

Călărași.

Prin hotărârea din 4 iunie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, a fost

respinsă cererea SRL ,,Moara lui Mihai” cu privire la repunerea în termenul de

depunere a cererii prealabile și a fost respinsă cererea de chemare în judecată ca fiind

depusă tardiv.

La 2 iulie 2018 SRL ,,Moara lui Mihai” a declarat apel împotriva hotărârii din

4 iunie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași.

Prin decizia din 9 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de SRL ,,Moara lui Mihai” și a fost menținută hotărârea din 4 iunie

2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași.

La 9 ianuarie 2019 SRL ,,Moara lui Mihai” a declarat recurs împotriva deciziei

din 9 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

2

A relatat că instanța de apel nu a luat în considerare că prin decizia nr. 06/05

din 24 august 2017, Consiliul comunal Sipoteni a respins cererea prealabilă fără a

invoca că aceasta a fost depusă cu omiterea termenului, ceea ce denotă că SRL

,,Moara lui Mihai” a fost repusă în termenul de depunere a cererii prealabile.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare

în judecată să fie admisă integral.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019.

Colegiul menționează că recursul a fost depus până la intrarea în vigoare a

Codului administrativ. Respectiv, termenul de declarare al recursului urmează fi

calculat conform dispozițiilor instituite de Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 9 octombrie 2018,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent, la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 9 ianuarie 2019, este în termen.

Prin încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție din 6 martie 2019, recursul declarat de către SRL ,,Moara

lui Mihai”, a fost considerat admisibil și a fost transmis Colegiului lărgit pentru a fi

examinat în fond.

Prin prisma art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral

decizia instanței de apel și a restitui cauza instanței de apel, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

În corespundere cu art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

Astfel, în conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

3

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazurile prevăzute expres la alin. (2) și (3) al articolului menționat.

Alineatul (4) al art. 432 Cod de procedură civilă, prevede că săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Prin prisma art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie

să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept,

care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții, trebuie să fie clară și

simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere.

După cum rezultă din materialele dosarului, înaintând acțiunea în judecată,

SRL ,,Moara lui Mihai” a solicitat repunerea în termenul de depunere a cererii

prealabile și anularea deciziei nr. 04/04/04 din 26 mai 2017 a Consiliului comunal

Sipoteni raionul Călărași.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia de a

respinge cererea reclamantului cu privire la repunerea în termenul de depunere a

cererii prealabile și a respinge cererea de chemare în judecată ca fiind depusă tardiv.

Judecând apelul declarat de către SRL ,,Moara lui Mihai”, instanța de apel a

considerat că acesta urmează a fi respins, iar hotărârea primei instanțe urmează a fi

menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia

primei instanțe referitoare la respingerea cererii de chemare în judecată din motivul

omiterii termenului de prescripție.

La baza soluțiilor adoptate, atât prima instanță, cât și instanța de apel au reținut

că decizia nr.04/04/04 din 26 mai 2017 a Consiliului comunei Sipoteni a fost adusă

la cunoștința SRL „Moara lui Mihai” în data de 16 iunie 2017, însă cererea prealabilă

a fost depusă la 28 iulie 2017, cu omiterea nejustificată a termenului prevăzut de

lege.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere

obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept

material și procedural.

În opinia instanței de recurs, concluziile instanțelor judecătorești inferioare sunt

greșite, fiind rezultate din neexaminarea tuturor circumstanțelor cauzei și în

consecință, aprecierea arbitrară a probelor și aplicarea eronată a legii, motiv din care

hotărârile nu pot fi menținute.

În susținerea poziției enunțate, instanța de recurs reiterează prevederile art. 1

alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000

(în vigoare până la 1 aprilie 2019), conform căruia orice persoană care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-

un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate

adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea

actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

4

Conform art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-

XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), persoana care se

consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act

administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în

termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a

acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

În conformitate cu art. 16 alin. (1) al legii enunțate, persoana care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu

este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit niciun

răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios

administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și

repararea pagubei cauzate.

În condițiile art. 17 alin. (1) din aceeași lege, cererea prin care se solicită

anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată

în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen curge

de la: a) data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului

prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia; b) data comunicării refuzului de

soluționare a unei cereri prin care se solicită recunoașterea dreptului pretins sau data

expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea unei astfel de cereri; c) data

comunicării actului administrativ, în cazul în care legea nu prevede procedura

prealabilă.

Astfel, în privința condițiilor de exercitare a acțiunii în contencios

administrativ, legea specială a instituit pentru actele administrative o procedură

administrativă obligatorie, prealabilă sesizării instanței, iar pentru ca procedura

prealabilă să-și atingă scopul, legiuitorul a prevăzut și termenele în care trebuie să

fie exercitată, precum și competența examinării unei astfel de cereri, care ține

exclusiv de organul emitent.

Din materialele cauzei s-a constatat că prin decizia nr. 04/04/04 din 26 mai

2017 a Consiliului comunei Sipoteni raionul Călărași cu privire la examinarea cererii

SRL ,,Moara lui Mihai”, a fost obligat administratorul SRL ,,Moara lui Mihai” de a

efectua curățirea permanentă a canalului de scurgere pe perimetrul gospodăriei sale

și de a înlătura obstacolul de la gura canalului de scurgere pentru accesul liber a

apelor pluviale.

Decizia nr. 04/04/04 din 26 mai 2017 a Consiliului comunei Sipoteni, r-ul

Călărași, a fost adusă la cunoștința administratorului SRL ,,Moara lui Mihai” în data

de 16 iunie 2017.

S-a constatat că prin încheierea din 26 iulie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Călărași, cererea de chemare în judecată depusă de SRL ,,Moara lui Mihai”

împotriva Primăriei și Consiliului comunal Sipoteni raionul Călărași cu privire la

anularea deciziei nr. 04/04/04 din 26 mai 2017 a Consiliului comunei Sipoteni, r-ul

Călărași, a fost scoasă de pe rol, din motivul nerespectării de către reclamant a

procedurii prealabile.

La 28 iulie 2017 prin cererea prealabilă adresată Consiliului comunal Sipoteni,

r-ul Călărași, SRL ,,Moara lui Mihai” a solicitat anularea deciziei nr. 04/04/04 din

26 mai 2017 a Consiliului comunei Sipoteni, r-ul Călărași.

Actele cauzei atestă că prin decizia nr. 06/05 din 24 august 2017 a Consiliului

comunei Sipoteni, r-ul Călărași, cererea prealabilă a administratorului SRL ,,Moara

lui Mihai”, a fost respinsă.

5

Astfel, la 30 august 2017 SRL ,,Moara lui Mihai” a depus prezenta cerere de

chemare în judecată și a solicitat repunerea în termenul de depunere a cererii

prealabile și anularea deciziei nr. 04/04/04 din 26 mai 2017 a Consiliului comunal

Sipoteni raionul Călărași.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reiterează că instanțele judecătorești inferioare respingând cererea de

chemare în judecată ca fiind tardivă, au constatat că cererea prealabilă a fost depusă

cu încălcarea termenului de prescripție, însă nu au luat în considerare faptul că

organul emitent nu a invocat tardivitatea acesteia la faza extrajudiciară, adică atunci

când a fost sesizat de către petiționar.

În acest sens, instanța de recurs reține că omiterea termenului pentru depunerea

cererii prealabile urma a fi invocată de către autoritatea administrativă, la caz

Consiliul comunal Sipoteni raionul Călărași, în cadrul soluționării litigiului pe cale

extrajudiciară, pe când prin decizia nr. 06/05 din 24 august 2017 a Consiliului

comunei Sipoteni, r-ul Călărași, cererea prealabilă a SRL ,,Moara lui Mihai”, nu a

fost respinsă pe motivul omiteriii termenului de prescripție.

În așa fel, instanța de recurs menționează că prin decizia nr. 06/05 din 24 august

2017, Consiliul comunei Sipoteni, r-ul Călărași, nu a invocat tardivitatea cererii

prealabile și prin urmare, pierde dreptul de a invoca ulterior, în cadrul procesului

judiciar, omiterea termenului de 30 zile pentru depunerea cererii prealabile.

La caz, instanța de apel a reținut că în cadrul dezbaterilor judiciare,

reprezentantul Consiliului comunei Sipoteni, r-ul Călărași, a invocat omiterea de

către SRL ,,Moara lui Mihai” a termenului de prescripție.

Conform art. 271 Cod civil (până la modificările operate prin Legea nr. 133 din

15 noiembrie 2018, în vigoare 1 martie 2019), acțiunea privind apărarea dreptului

încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripție extinctivă numai

la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripția, depusă până la încheierea

dezbaterilor în fond. În apel sau în recurs, prescripția poate fi opusă de îndreptățit

numai în cazul în care instanța se pronunță asupra fondului.

Din sensul normei citate rezultă că, cererea persoanei în favoarea căreia curge

termenul de prescripție trebuie făcută până la finalizarea dezbaterilor judiciare, iar

această cerință a legii cuprinde etapele examinării acțiunii în fond.

În speță, instanța de recurs relevă că tardivitatea cererii prealabile a fost

invocată de către Consiliul comunei Sipoteni, r-ul Călărași, în cadrul procesului

civil, în care ultimul deținea calitatea procesuală de pârât/intimat, pe când urma să o

invoce, după caz, la etapa examinării cererii prealabile, în calitate de autoritate

emitentă de a răspunde la cererea petiționarului.

Or, în cadrul examinării cauzei poate fi invocată doar tardivitatea acțiunii, dar

nu și a cererii prealabile, în condițiile când organul administrativ la soluționarea

prealabilă a litigiului, nu a invocat acest fapt.

În atare circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel pripit a concluzionat asupra

tardivității cererii de chemare în judecată prin prisma omiterii termenului stabilit de

lege pentru inițierea procedurii de contestare a actului administrativ, în condițiile

când la soluționarea extrajudiciară acest aspect nu a fost invocat.

De altfel, doar în cazul în care organul emitent a respins cererea prealabilă pe

motiv că persoana a omis termenul de adresare, instanța de judecată este competentă

de a verifica motivele omiterii acestuia și temeiurile repunerii în termen.

6

În consecință, raportând circumstanțele stabilite la normele de drept guvernate

de raportul juridic litigios, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție decelează că examinarea cauzei în ordine de apel a avut

loc în mod incomplet și fără o apreciere și elucidare corespunzătoare a

circumstanțelor cauzei.

Lichidarea lacunelor depistate în cadrul procedurii de examinare în recurs nu

este posibilă, de aceea cauza urmează a fi reexaminată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să examineze acțiunea sub

aspectul temeiniciei acesteia, stabilind care drept recunoscut de lege i-a fost încălcat

SRL ,,Moara lui Mihai” prin emiterea actului administrativ contestat.

Totodată, instanța de recurs menționează că din interpretarea art. 6 CEDO,

pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una

dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune

obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărârile contestate asupra

tuturor cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru,

respectiv, admiterea sau respingerea acestora (cauza García Ruiz c. Spaniei din

21.01.1999).

Din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de

apel urmează a fi casată cu restituirea cauzei spre rejudecare instanței de apel.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se casează integral decizia din 9 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată ,,Moara lui Mihai” împotriva Consiliului

comunal Sipoteni raionul Călărași cu privire la contestarea actului administrativ și

repunerea în termen, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet

de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

7