3ra-458/19 — anularea titlurilor de autentificare a dreptului detinatorului de teren, s.a.

3ra-458/19 — anularea titlurilor de autentificare a dreptului detinatorului de teren, s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-458/19

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani (M. Sajin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (D. Corolevschi, D. Pușca, D. Stănilă)

Î N C H E I E R E

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Glavan Aurica,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de către Glavan Aurica împotriva Primăriei s. Corlăteni, r-nul Rîșcani, intervenient

accesoriu Hăbășescu Vasile cu privire la anularea titlurilor de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, obligarea corectării erorilor legate de suprafața de teren și eliberarea

unor titluri noi de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

împotriva deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins

apelul declarat de către Glavan Aurica și s-a menținut încheierea din 08 noiembrie 2016 a

Judecătoriei Rîșcani și hotărârea din 22 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani

c o n s t a t ă:

La 21 martie 2011, Glavan Aurica a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Primăriei s. Corlăteni, r-nul Rîșcani cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că Hăbășescu Eugenia este mama ei,

locuitoare a XXXXX, care a decedat la 25 decembrie 2005.

După decesul mamei sale a moștenit întregul patrimoniu succesoral al acesteia,

compus din: casa de locuit lit. „01” cu suprafața de 50,3 m.p., inclusiv cea locativă de 34,4

m.p., compusă din două odăi; anexă rece; anexă locativă; bucătărie de vară lit. „02”;

verandă; prag; sarai lit. „03”; beci; veceu; gard lit. „I” și terenul aferent casei cu suprafața

de 0,1463 ha, aflat în posesie, situate pe XXXXX, precum și terenurile cu destinație

„grădini” cu suprafața de 0,0813 ha, nr. cadastral XXXXX și cu suprafața de 0,0724 ha, nr.

cadastral XXXXX, amplasate în XXXXX, fapt ce se confirmă prin certificatul de

moștenitor testamentar nr. XXXXX din 17 iulie 2006, autentificat notarial de către notarul

privat Lucia Matușevschi, înregistrat în Registrul bunurilor imobile la 17 iulie 2006 sub nr.

XXXXX.

A susținut că de fapt conform titlului provizoriu ce confirmă dreptul de proprietate

funciară, eliberat în temeiul deciziei Primăriei s. Corlăteni, r-nul Rîșcani nr. 22/6 din 22 iuie

1997, Eugeniei Hăbășescu i-a fost pus la dispoziție lotul aferent casei de locuit cu suprafața

de 0,30 ha, dintre care pe lângă casă de 0,16 ha.

1

Ulterior, la 06 martie 2002 a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului

de teren din care rezultă că Eugeniei Hăbășescu în temeiul aceleași decizii nr. 22/6 din 22

iuie 1997 a Primăriei s. Corlăteni, r-nul Rîșcani, i-a fost atribuit în proprietate privată

terenul de pe lângă casă individual de locuit cu suprafața de 0,1463 ha, nr. cadastral

XXXXX, amplasat în XXXXX.

A notat că la moment, conform măsurărilor în natură, în gospodăria din XXXXX,

există un teren cu suprafața de 0,16 ha, fapt ce denotă că s-a admis o eroare tehnică fie la

măsurarea terenului, la verificare la fața locului, fie la operațiile aritmetice.

A invocat că s-a adresat Primăriei s. Corlăteni, r-nul Rîșcani cu cerere prealabilă, prin

care a solicitat efectuarea rectificărilor referitoare la suprafața terenului în litigiu, reieșind

din documentele pe care le deține și masările în natură a lotului de pământ, însă prin

răspunsul nr. 96 din 10 martie 2011, a primit refuz din motiv că pentru a corecta suprafață

de teren de 0,1463 ha, atribuită Eugeniei Hăbășescu în baza titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren din 06 martie 2002, în cea de 0,16 ha, este necesar ca

vecinul Hăbășescu Vasile să prezinte și el titlul său de autentificare a dreptului deținătorului

de teren, unde este indicată suprafața de 0,1031 ha pentru a corecta în suprafața de 0,06 ha.

La fel, i s-a comunicat că conform datelor deținute Hăbășescu Vasile este plecat peste

hotarele țării și corectarea erorilor nu poate fi efectuată la organul cadastral în lipsa

acordului acestuia.

Astfel, a cerut Glavan Aurica anularea deciziei Primăriei s. Corlăteni, r-nul Rîșcani din

06 martie 2002, în ce privește eliberarea pe numele mamei sale Eugenia Hăbășescu a titlului

deținătorului de teren asupra terenului cu suprafața de 0,1463 ha, nr. cadastral XXXXX,

amplasat în XXXXX, considerând ca legal fiind repartizată în proprietate privată Eugeniei

Hăbășescu suprafața de teren de 0,16 ha din lotul de pământ de pe lângă casa de locuit și nu

cea de 0,14 ha.

Prin hotărârea din 14 aprilie 2011 a Judecătoriei Rîșcani, a fost admisă acțiunea

Auricăi Glavan și s-a dispus modificarea deciziei Primăriei s. Corlăteni, r-nul Rîșcani din

06 martie 2002 în ce privește eliberarea pe numele Eugeniei Hăbășescu a titlului

deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX, indicând că Eugeniei Hăbășescu i-a fost

repartizat lotul de pământ cu suprafața de 0,1633 ha în loc de indicația că ultimei i-ar fi fost

repartizat un lot de pământ cu suprafața de 0,14 ha. A fost obligată ÎS „Cadastru”, filiala

Rîșcani să opereze modificările menționate în Registrul bunurilor imobile, înregistrând lotul

de pământ după Glavan Aurica succesorul testamentar al averii Eugeniei Hăbășescu.

La 25 mai 2015, Hăbășescu Vasile a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii din

14 aprilie 2011 a Judecătoriei Rîșcani, solicitînd admiterea acesteia, casarea hotărârii primei

instanțe, cu dispunerea rejudecării cauzei din motiv că nu a fost atras în calitate de parte în

procesul dat de judecată, fiindu-i încălcat în așa mod dreptul de acces la justiție și la un

proces echitabil.

Prin încheierea din 07 septembrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, s-a respins ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Vasile Hăbășescu împotriva hotărârii din

14 aprilie 2011 a Judecătoriei Rîșcani.

Prin decizia din 12 ianuarie 2016 a Curții de Apel Bălți, s-a admis recursul declarat de

către Hăbășescu Vasile, s-a casat încheierea din 07 septembrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani,

cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță pentru examinarea cererii de revizuire.

Pe parcursul examinării cauzei, și anume la 29 aprilie 2016, reclamanta Glavan Aurica

și-a concretizat pretențiile din acțiune, solicitînd obligarea Primăriei s. Corlăteni, r-nul

Rîșcani să repare eroarea comisă la data de 06 martie 2002 la eliberarea titlului de

2

autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele Eugeniei Hăbășescu, unde

suprafața de teren atribuit este de 0,1463 ha, cu indicarea suprafeței corecte de 0,1600 ha, și

înregistrarea ulterioară a dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile, precum și

obligarea Primăriei s. Corlăteni, r-nul Rîșcani să repare eroarea comisă la data de 06 martie

2002 la eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele lui

Vasile Hăbășescu, unde suprafața terenului atribuit acestuia este de 0,1031 ha cu indicarea

suprafeței corecte de 0,0652 ha conform Registrului provizoriu al Primăriei s. Corlăteni, r-

nul Rîșcani.

Prin încheierea din 08 noiembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, s-a admis cererea de

revizuire depusă de către Hăbășescu Vasile, s-a casat hotărârea din 14 aprilie 2011 a

Judecătoriei Rîșcani, cu dispunerea rejudecării cauzei.

Prin încheierea din 14 iunie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, a fost atras în

proces în calitate de intervenient accesoriu Hăbășescu Vasile.

Prin încheierea din 27 septembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, s-a

dispus examinarea cauzei în procedură contencioasă.

Pe parcursul examinării cauzei, și anume la 15 iunie 2018, reclamanta Glavan Aurica

și-a concretizat pretențiile din acțiune, solicitând anularea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren eliberat la 06 martie 2002 pe numele Eugeniei Hăbășescu pe

lotul de pământ nr. cadastral XXXXX situat în XXXXX, obligarea Primăriei s. Corlăteni, r-

nul Rîșcani să repare eroarea comisă la eliberarea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX ce ține în indicarea suprafeței de teren atribuită

în proprietate privată Eugeniei Hăbășescu, cu eliberarea unui titlu nou cu indicarea

suprafeței de pământ de 0,1600 ha; anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren eliberat la 06 martie 2002 pe numele lui Vasile Hăbășescu asupra terenului nr.

cadastral XXXXX situat în XXXXX, obligarea Primăriei s. Corlăteni, r-nul Rîșcani să

repare eroarea comisă la eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

nr. cadastral XXXXX ce ține în indicarea suprafeței de teren atribuită în proprietate privată

lui Hăbășescu Vasile, cu eliberarea unui titlu nou de autentificare a dreptului deținătorului

de teren cu indicarea suprafeței de pământ de 0,06 ha.

Prin hotărârea din 22 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, acțiunea

Auricăi Glavan a fost respinsă ca tardivă.

Prin decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul declarat

de către Glavan Aurica și s-a menținut încheierea din 08 noiembrie 2016 a Judecătoriei

Rîșcani și hotărârea din 22 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani.

Ambele instanțe de judecată ierarhic inferioare și-au întemeiat soluțiile prin faptul că

reclamanta Glavan Aurica încă din iulie 2006 a cunoscut despre faptul că deține în

proprietate privată terenul nr. cadastral XXXXXX, cu suprafața de 0,1463 ha, amplasat pe

XXXXX, când i-a fost eliberat certificatul de moștenitor testamentar nr. XXXXX din 17

iulie 2006, înregistrat la organul cadastral tot în aceeași zi (f.d. 17, vol. II).

Respectiv, începând cu 17 iulie 2006, până la 17 iulie 2009, adică în decurs de 3 ani de

zile Glavan Aurica era în drept să sesizeze instanța de judecată, însă cu toate acestea s-a

adresat cu cerere de chemare în judecată abia la 21 martie 2011, peste termenul prevăzut de

lege.

Pe lângă acestea, reclamanta atât în cererea de chemare în judecată, cât și pe tot

parcursul examinării cauzei nu a solicitat repunerea în termen a acțiunii, în pofida faptului

că reprezentantul intervenientului accesoriu Hăbășescu Vasile, fiind parte la proces, a

solicitat respingerea acțiunii ca fiind depusă peste termenul de prescripție.

3

La 14 februarie 2019, Glavan Aurica prin intermediul reprezentantului său – avocatul

Rodica Gaina, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea

acestuia, casarea deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 22

iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere

a acțiunii.

În susținerea recursului Glavan Aurica a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei

instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Bălți a examinat superficial prezenta speță,

cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.

La 05 martie 2019, în adresa Primăriei s. Corlăteni, r-nul Rîșcani și lui Vasile

Hăbășescu au fost expediate copiile recursului declarat de către Glavan Aurica, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referințelor.

La 02 aprilie 2019, Hăbășescu Vasile prin intermediul reprezentantului său – avocatul

Ceornea Eduard a depus referință, solicitând să fie considerat ca inadmisibil recursul

declarat de către Glavan Aurica, cu menținerea deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de

Apel Bălți și a hotărârii din 22 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, pe care le

consideră legale și întemeiate, invocând că instanțele de judecată ierarhic inferioare au

verificat minuțios toate circumstanțele, care au importanță pentru soluționarea justă a

prezentei spețe, dând o apreciere corectă suportului probatoriu al cauzei.

Alte referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile din

referința depusă, completul de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Glavan

Aurica este inadmisibil, din motivele ce succed.

În debut, Colegiul învederează că, în data de 01 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul

administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, fapt ce

rezultă din art. 257 alin. (1) al acesteia.

Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169-171.

Potrivit art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului

cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosului administrativ se

va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului aliniat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Prin urmare, condițiile de admisibilitate a recursurilor declarate împotriva deciziilor

pronunțate de curțile de apel, în calitate de instanțe de apel, cât și hotărârile pronunțate de

curțile de apel, vor fi verificate prin prisma normelor în vigoare până la intrarea in vigoare a

Codului administrativ, și respectiv încă valabile la momentul depunerii cererii de recurs.

Astfel, conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copiile deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de

Apel Bălți au fost expediate la 15 ianuarie 2019 atât în adresa Auricăi Glavan, cât și a

reprezentantului acesteia – avocatul Rodica Gaina (f.d. 228, vol. II).

4

Din avizul de recepție anexat la actele cauzei rezultă că recurenta a recepționat, contra

semnătură, copia deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, fără însă a indica

data concretă, dar, totodată, de pe ștampila de intrare a oficiului poștal Corlăteni MD-5616

rezultă că avizul dat de recepție a fost înregistrat la 06 februarie 2016 (f.d. 232, vol. II).

În această ordine de idei, se constată, că în speță, calea de atac a fost demarată în

interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă la 14 februarie 2019.

Totodată, în conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționata problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise

au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Conform art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4).

In concreto motivelor inserate în cererea de recurs, completul de admisibilitate le

apreciază ca fiind lipsite de substanță și care nu pot fi acceptate.

Or, conform prevederilor art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea

de recurs trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă esența și temeiurile recursului,

argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările recurentului, propunerile respective.

Analizând cuprinsul cererii de recurs depusă de către Glavan Aurica, completul de

admisibilitate evocă faptul că argumentele invocate în recurs, în esență, sunt similare

alegațiilor inserate în cererea de apel, asupra cărora Curtea de Apel Bălți s-a pronunțat deja

în modul corespunzător.

5

Astfel, se deduce că cererea de recurs de facto este o transpunere a motivelor din

cererea de apel.

Prin urmare, acestea nu pot fi reținute de către completul de admisibilitate, deoarece

recursul împotriva deciziei instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în

exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat.

La acest capitol, instanța de recurs atestă că recurenta nu a evidențiat în cererea de

recurs formulată memoriul ilegalități și netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se doar la

reiterarea unor circumstanțe care au fost supuse examinării în ordine de apel.

În acest sens, urmează a se evidenția faptul că nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea

motivelor de ilegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat

în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare

a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea

greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în

drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Astfel, este de menționat că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare

corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind

motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a învedera ilegalitatea hotărârii.

În această ordine de idei, instanța de recurs constată că, argumentele invocate în

cererea de recurs, după esența lor, pot fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit.

b) din Codul de procedură civilă, aplicabil doar procedurii de apel și nu se regăsesc în art.

432 din Codul de procedură civilă, aplicabil recursului.

Mai mult ca atât, acestea au fost deja supuse examinării și aprecierii de către instanța

de apel prin prisma art. 130 din Codul de procedură civilă, fiindu-le oferite concluziile de

rigoare și, prin urmare, nu urmează a fi reiterate în ordine de recurs.

Ipotezele relevate certifică în mod clar caracterul lipsit de substanță al recursului

declarat, deoarece Glavan Aurica nu a invocat niciun argument plauzibil în vederea

justificării ilegalități deciziei instanței de apel.

Astfel, se evidențiază caracterul declarativ al recursului, deoarece este lipsit de

conținut și desprinde simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de către

instanțele de judecată ierarhic inferioare, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a

recursului.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a

precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt în primul

rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu, competența instanțelor

să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest tip (cauza Doorson împotriva

Olandei, 26 martie 1996, §67).

La acest capitol instanță de recurs reține că recursul declarat de către Glavan Aurica nu

s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar cuprinde încălcări esențiale sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, iar ca urmare nu

corespunde cerinței de a fi „efectiv”, fiind lipsit de șanse de succes și nu este capabil să

ofere îndreptarea situației din decizia recurată.

Subsidiar, completul de admisibilitate relevă că prezenta cerere de recurs a fost depusă

după ce Glavan Aurica a avut posibilitatea de a fi auzită de o instanță de fond și de o

instanță de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se vedea mutatis mutandis

6

„Levages Prestations Services” împotriva Franței, cererea nr.21920/93 din 23 octombrie

1996, §48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că recurentei i-a fost asigurat dreptul de acces

la o instanță și dreptul de a fi auzită combinat cu dreptul la un recurs efectiv.

De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea echitații procedurii din

perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că participanții au reușit să pună în discuție în fața

instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care le considerau necesare în vederea

apărării punctului său de vedere (Blücher împotriva Cehiei, cererea nr.58580/00 din 11

aprilie 2005, §65-67)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel a examinat

cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate, a aplicat și

interpretat elocvent normele de drept material și procedural, iar argumentele invocate în

recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă, completul de admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, în unanimitate, ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Glavan Aurica împotriva deciziei din 22 noiembrie

2018 a Curții de Apel Bălți în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. 195 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 433 lit. a) și

art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Glavan Aurica împotriva deciziei din 22 noiembrie 2018 a

Curții de Apel Bălți, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

7