2ra-911/19 — anularea actelor

2ra-911/19 — anularea actelor (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-911/19

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani (jud: M. Sajin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

Î N C H E I E R E

05 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecător Ion Druță

judecătorii Tatiana Vieru

Nina Vascan

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către

Boris Crîșmari, reprezentat de avocatul Natalia Uncu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadie Țurcan

împotriva lui Boris Crîșmari cu privire la evacuarea și înlăturarea obstacolelor în

folosirea imobilului și la cererea reconvențională depusă de către Boris Crîșmari

împotriva lui Ghenadie Țurcan, Primăria orașului Rîșcani, intervenient accesoriu

Agenția Servicii Publice cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, recunoașterea și dobândirea dreptului de proprietate,

împotriva deciziei din 20 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

admis apelul declarat de Boris Crîșmari, reprezentat de avocatul Natalia Uncu, s-a

casat parțial hotărîrea din 13 martie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani și s-

a emis în această parte o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă:

La 23 mai 2016, Ghenadie Țurcan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Boris Crîșmari cu privire la evacuarea și înlăturarea obstacolelor în

folosirea imobilului.

În motivarea acțiunii a invocat că este proprietarul bunului imobil cu nr. cadastral

XXXXX și a terenului aferent al construcției cu nr. cadastral XXXXX, drept de

proprietate înregistrat la Oficiul Cadastral filiala Rîșcani la data de 18.06.2002,

imobilele fiind amplasate pe terenul gospodăriei cu suprafața de XXXXX ha, în

raionul Rîșcani, satul XXXXX, str. XXXXX.

A mai notat că în perioada de referință, sora sa Svetlana Crîșmari împreună cu

membrii săi de familie, inclusiv pîrîtul Boris Crîșmari, au solicitat permisiunea

acestuia de a locui în imobilul enunțat din motiv că nu aveau unde locui, însă ulterior

1

în anul 2012, Boris Crîșmari și Svetlana Crîșmari au divorțat, prima împreună cu

fiica acesteia s-au mutat la părinți, iar Boris Crîșmari a rămas în imobilul specificat,

lipsindu-l de acces în proprietatea sa privată cu crearea permanentă a situațiilor de

conflict, din motiv că nu dorește benevol să părăsească imobilul.

În drept, reclamantul își întemeiază pretențiile prin prisma prevederilor art. 308,

311, 312 și 315 alin. (1), 316 alin. (1) și 374 Cod civil al Republicii Moldova.

În acest context, reclamantul Ghenadie Țurcan a solicitat evacuarea lui Boris

Crîșmari din imobilul amplasat în raionul Rîșcani, satul Rămăzan, str. Trandafirilor

3 și obligarea pîrîtului să nu creeze pe viitor impedimente în folosirea bunului său,

cît și încasarea din contul lui Boris Crîșmari în beneficiul acestuia, toate cheltuielile

de judecată suportate la examinarea prezentei cauze.

La 12 decembrie 2016, Boris Crîșmari a depus cerere reconvențională, cerere

concretizată ulterior, împotriva lui Ghenadie Țurcan, Primăriei orașului Rîșcani,

intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice cu privire la anularea titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, recunoașterea și dobândirea dreptului

de proprietate.

În motivarea cererii reconvenționale, Boris Crîșmari a indicat că în anul 1996 a

încheiat căsătoria cu Crîșmari Svetlana, iar în anul 2013 au divorțat, astfel în timpul

căsătoriei prin decizia nr. 1-3 din 6 februarie 1998 a Primăriei s. Rămăzan, r. Rîșcani

i s-a repartizat un lot de teren pentru construcția casei de locuit.

A mai indicat că la data de 25 martie 1998, a primit certificatul de urbanism,

confirmat de Primăria s. Rămăzan, r. Rîșcani și arhitectul șef raional Rîșcani, iar la

data de 29 aprilie 1998 a primit autorizație de construcție pentru construcția unei

case de locuit, ulterior potrivit procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor

nr. 2 din 06 decembrie 1999, acesta a finalizat construcția casei de locuit, situată în

satul Rămăzan, raionul Rîșcani.

A notat că la data de 02 mai 2002, de către Primăria s. Rămăzan i-a fost eliberat

titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX,

fiindu-i repartizat în proprietate privată pământ cu o suprafață totală de 0, 1187 ha,

teren pentru construcția locativă, teren trecut în registrul cadastral al deținătorilor de

terenuri la nr. 253 din 02 februarie 2002, titlul menționat nu a fost înregistrat la

Oficiul Cadastral Teritorial Rîșcani. Ulterior, la data de 08 iunie 2016, s-a adresat la

Oficiul Cadastral Teritorial Rîșcani cu solicitarea de înregistrare a titlului enunțat,

însă solicitarea i-a fost respinsă din motiv că titlul dat este înregistrat pe numele altei

persoane.

A menționat că la data de 02 mai 2002, Primăria s. XXXXX, r. Rîșcani i-a

eliberat lui Ghenadie Țurcan titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren

cu nr. cadastral XXXXX, fiindu-i repartizat pământ cu o suprafață de XXXXX ha

pentru construcția locativă, trecută în registrul cadastral al deținătorilor de teren la

2

nr. 160, tot pe terenul unde era situată casa de locuit a acestuia.

A evidențiat că prin certificatul nr. 289 din 13 iunie 2016, eliberat de Primăria

or. Rîșcani, se confirmă faptul că în luna mai 2002 cînd a avut loc privatizarea

loturilor de pământ pe lângă casă în s. XXXXX, r. Rîșcani, a fost comisă o greșeală

și anume, că lui Ghenadie Țurcan i-au fost incluse două loturi de pe lângă casă cu

nr. cadastral XXXXX cu suprafața de XXXXX ha și nr. cadastral XXXXX cu

suprafața de XXXXX ha, or pământul cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de

XXXXX ha, de fapt îi aparține lui și este înscris în registrul de proprietate privată.

A invocat că lui Țurcan Ghenadie eronat i-a fost eliberat titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX din 02 mai 2002, de către

Primăria s. XXXXX, r. Rîșcani, unde este situată casa de locuit a lui Boris Crîșmari

și eronat s-a înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Rîșcani, la data de 07 iunie

2002.

A specificat că la data de 21 decembrie 1999, a încheiat contractul de furnizare

a energiei electrice cu furnizorul SA „Rețele Electrice de Distribuție Nord”, cu SA

„Moldtelecom” pentru prestarea serviciilor de telefonie fixă la numărul de telefon

XXXXX, a întocmit planul de planificare a rețelei de gaz și a încheiat contract de

furnizare a gazului natural.

A mai indicat că conform datelor din Registrul Bunurilor Imobile, construcția cu

nr. cadastral XXXXX și anume casa de locuit, a fost înregistrată la Oficiul Teritorial

Cadastral Rîșcani în baza extrasului din Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 147

din 19 aprilie 2002, în baza aceluiași extras a fost înregistrată construcția cu nr.

cadastral XXXXX. Astfel, consideră că înregistrarea și înscrierea bunurilor imobile

specificate nu puteau avea loc în baza aceluiași extras, extras stipulat în ambele titluri

de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

În drept, Boris Crîșmari își întemeiază cererea reconvențională în baza

prevederilor art. 11 și 90 Cod funciar al Republicii Moldova, art. 216, 217, 316, 320,

337, 376 Cod civil al Republicii Moldova.

În acest context, Boris Crîșmari a solicitat anularea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX, eliberat prin decizia nr. 1

din 01 martie 1993 de Primăria s. Rămăzan, r. Rîșcani din 02 mai 2002 pe numele

lui Ghenadie Țurcan, obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Rîșcani de a radia din

Registrul Bunurilor Imobile înscrierea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX din 02 mai 2002, eliberat de Primăria

s. Rămăzan, r. Rîșcani, teren cu suprafața de XXXXX ha cu nr. cadastral XXXXX

pe numele lui Ghenadie Țurcan, anularea extrasului din Registrul de evidență a

gospodăriilor nr. 147 din 19 aprilie 2002, eliberat de Primăria Rămăzan, r. Rîșcani,

pe numele lui Ghenadie Țurcan, care servește drept temei al înscrierii și înregistrării

construcției cu nr. cadastral XXXXX și anume a casei de locuit, obligarea Oficiului

3

Cadastral Teritorial Rîșcani de a radia din Registrul Bunurilor Imobile extrasul din

Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 147 din 19 aprilie 2002, eliberat de Primăria

Rămăzan r. Rîșcani, pe numele lui Ghenadie Țurcan și a construcției cu nr. cadastral

XXXXX și anume a casei de locuit pe numele Ghenadie Țurcan, de a fi declarat nul

titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX,

emis în baza deciziei Primăriei Rămăzan nr. 1 din 01 martie 1993 pe o suprafață de

XXXXX ha pe numele lui Boris Crîșmari, care nu este înregistrat la Oficiul

Teritorial Cadastral Rîșcani, obligarea Primăriei Rîșcani de a elibera un alt titlu de

autentificare a dreptului deținătorului de teren în baza deciziei nr. 1-3 din 26

februarie 1998 pe o suprafață de XXXXX ha pe numele lui Boris Crîșmari,

recunoașterea și dobândirea dreptului de proprietate după Boris Crîșmari asupra

casei de locuit, garajului, șopronului și a veceului, construite conform certificatului

de urbanism nr. 1 din 25 martie 1998, autorizației de construire nr. 1 din 29 aprilie

1998, procesului verbal de recepție la transmiterea lucrărilor nr. 2 din 06 decembrie

1999 și asupra terenului cu suprafața de XXXXX m2, echivalent a XXXXX ha,

repartizat pentru construcție conform deciziei Primăriei s. Rămăzan, r. Rîșcani nr.

1-3 din 26 februarie 1998, înlăturarea obstacolelor formate de Ghenadie Țurcan în

folosirea terenului de XXXXX ha repartizat lui Boris Crîșmari pentru construcția

casei de locuit, conform deciziei Primăriei s. Rămăzan r. Rîșcani nr. 1-3 din 26

februarie 1998, a casei de locuit, garajului, șopronului și a veceului, construite

conform certificatului de urbanism nr. 1 din 25 martie 1998 autorizației de construire

nr. 1 din 29 aprilie 1998, procesului verbal de recepție la transmiterea lucrărilor nr.

2 din 06 decembrie 1999, situate în intravilanul s. Rămăzan, r. Rîșcani, cît și

încasarea de la Ghenadie Țurcan în beneficiul acestuia a cheltuielilor de judecată

suportate pe marginea prezentei cauze.

Prin hotărîrea din 13 martie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de către Ghenadie Țurcan împotriva

lui Boris Crîșmari cu privire la evacuarea și înlăturarea obstacolelor în folosirea

imobilului. S-a evacuat Boris Crîșmari din imobilul amplasat în s. XXXXX, str.

XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX. S-a obligat Boris Crîșmari de a nu crea obstacole

în folosirea casei de locuit și a terenului ce aparține lui Ghenadie Țurcan. S-a respins

cererea reconvențională depusă de Boris Crîșmari împotriva lui Ghenadie Țurcan,

Primăriei or. Rîșcani, intervenient accesoriu Oficiul Teritorial Cadastral Rîșcani cu

privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr.

cadastral XXXXX, eliberat prin decizia nr. 01 din 01 martie 1993 de Primăria satului

Rămăzan, raionul Rîșcani din 02 mai 2002 pe numele lui Ghenadie Țurcan, obligarea

Oficiului Teritorial Cadastral Rîșcani de a înregistra titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de XXXXX ha, eliberat

de Primăria satului XXXXX, raionul Rîșcani din 02 mai 2002 pe numele lui

4

Ghenadie Țurcan, anularea extrasului din Registrul de evidență a gospodăriilor nr.

147 din 19 aprilie 2002 eliberat de Primăria satului Rămăzan, pe numele lui

Ghenadie Țurcan, obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Rîșcani de a radia din

Registrul bunurilor imobile nr. 147 din 19 aprilie 2002 eliberat de Primăria satului

Rămăzan, pe numele lui Ghenadie Țurcan și a construcției cu numărul cadastral

XXXXX, de a fi declarat nul titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren

cu număr cadastral XXXXX, obligarea Primăriei Rîșcani de a fi eliberat un alt titlul

de autentificare a dreptului deținătorului de teren în baza deciziei nr. 1-3 din 26

februarie 1998 cu suprafața de XXXXX ha pe numele lui Boris Crîșmari,

recunoașterea și dobândirea dreptului de proprietate după Boris Crîșmari asupra

casei de locuit, garajului, șopronului și a veceului construite conform certificatului

de urbanism nr. 1 din 25 martie 1998, autorizației de construcție nr. 1 din 29 aprilie

1998, procesului-verbal de recepție la transmiterea lucrărilor nr. 2 din 06 decembrie

1999 și asupra terenului casei de locuit cu suprafața de XXXXX m.p., echivalent

XXXXX ha, repartizat pentru construcție conform deciziei Primăriei satului

Rămăzan, raionul Rîșcani nr. 1-3 din 26 februarie 1998, obligarea lui Ghenadie

Țurcan să nu creeze obstacole lui Boris Crîșmari în folosirea terenului de XXXXX

ha, a casei de locuit, garajului, șopronului și a veceului, situate în satul Rămăzan,

raionul Rîșcani.

Prin decizia din 20 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul

declarat de Boris Crîșmari, reprezentat de Uncu Natalia, s-a casat parțial hotărîrea

din 13 martie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, s-au respins drept tardive

cerințele lui Boris Crîșmari împotriva lui Ghenadie Țurcan, Primăriei or. Rîșcani,

intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice privind anularea titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX, eliberat prin

decizia nr. 1 din 01 martie 1993 de Primăria s. Rămăzan, r-nul Rîșcani din 02 mai

2002 pe numele pîrîtului Ghenadie Țurcan, obligarea Oficiului Teritorial Cadastral

Rîșcani de a înregistra titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu

numărul cadastral XXXXX, cu suprafața de XXXXX ha, eliberat de Primăria satului

Rămăzan, raionul Rîșcani din 02 mai 2002 pe numele lui Ghenadie Țurcan, anularea

extrasului din Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 147 din 19 aprilie 2002

eliberat de Primăria satului Rămăzan, pe numele lui Ghenadie Țurcan, obligarea

Oficiului Cadastral Teritorial Rîșcani de a radia din Registrul Bunurilor Imobile

înscrierea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral

XXXXX din 02 mai 2002, eliberat de Primăria s. Rămăzan, r-nul Rîșcani, teren cu

suprafața de XXXXX ha cu nr. cadastral XXXXX pe numele pîrîtului Ghenadie

Țurcan, anularea extrasului din Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 147 din 19

aprilie 2002, eliberat de Primăria s. Rămăzan, r-ul Rîșcani, pe numele lui Ghenadie

Țurcan, care servește drept temei al înscrierii și înregistrării construcției cu nr.

5

cadastral XXXXX și anume a casei de locuit, obligarea Oficiului Cadastral Teritorial

Rîșcani de a radia din Registrul Bunurilor Imobile a extrasului din Registrul de

evidență a gospodăriilor nr. 147 din 19 aprilie 2002, eliberat de Primăria Rămăzan

r-nul Rîșcani pe numele lui Ghenadie Țurcan și a construcției cu nr. cadastral

XXXXX și anume a casei de locuit pe numele lui Ghenadie Țurcan, anularea titlului

de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX, emis în

baza deciziei Primăriei Rămăzan din 01 martie 1993 pe o suprafață de XXXXX ha

pe numele lui Boris Crîșmari. În rest, dispozițiile hotărârii din 13 martie 2018 a

Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani s-au menținut fără modificări.

La 19 martie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Boris Crîșmari, reprezentat

de avocatul Natalia Uncu, a declarat recurs împotriva deciziei din 20 decembrie 2018

a Curții de Apel Bălți.

În motivarea recursului recurentul a reiterat circumstanțele expuse în fața

instanțelor judecătorești ierarhic inferioare, insistând că instanțele au apreciat

arbitrar probele și au interpretat eronat normele de drept material și procedural.

Totodată, a invocat că în prezenta cauză nu a fost atrasă fosta soție a lui Crîșmari

Boris și anume, Crîșmari Svetlana.

În acest sens, recurentul Boris Crîșmari a solicitat casarea integrală a deciziei din

20 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți și a hotărîrii din 13 martie 2018 a

Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța

de fond.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 20 decembrie 2018, fiind

expediată participanților la proces la 01 februarie 2019 (f.d. 223 vol. II), decizie

recepționată de către Crîșmari Boris la 08 februarie 2019 (f.d. 227 vol. II), iar

recursul a fost depus la 21 martie 2019.

Astfel, luând în considerare cele menționate, se constată că cererea dedusă

judecății a fost declarată în termenul legal de 2 luni, prevăzut de art. 434 alin. (1)

CPC.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar

alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie

6

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau

ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Boris Crîșmari, reprezentat de

avocatul Natalia Uncu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea

deciziei contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a actului

judecătoresc recurat.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII

CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu

rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei

cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile

stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare

și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a

7

justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotărârea Trevisanato

contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Boris Crîșmari, reprezentat de avocatul Natalia Uncu, ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Boris Crîșmari, reprezentat de avocatul Natalia Uncu,

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Ion Druță

judecătorii Tatiana Vieru

Nina Vascan

8