3ra-444/19 — contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-444/19 Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (jud: G. Purici) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Corcenco, D. Stănilă, D. Corolevschi) Î N C H E I E R E 10 aprilie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecător Ion Druță judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Cernitu împotriva Inspectoratului de Poliție Soroca cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins apelul declarat de Inspectoratul de Poliție Soroca și s-a menținut hotărârea din 26 februarie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, c o n s t a t ă: La data de 17 octombrie 2017, Ion Cernitu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului de Poliție Soroca cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea achitării indemnizației lunare și repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, începând cu anul 2010 activează în calitate de șef al Serviciului Securitate Publică a Inspectoratului de Poliție Soroca, iar conform pct. 9 lit. d) din fișa postului este responsabil de organizarea și desfășurarea instructajelor cu angajații din subordine, transmiterea sarcinilor trasate de către superiori, asigurarea controlului asupra îndeplinirii sarcinilor și satisfacerii serviciului, supravegherea respectării regulilor statutare, a regulilor de post, a uniformei, pregătirea echipamentului și modului de păstrare a acestuia. Astfel, potrivit obligațiunilor înserate în pct. 9 lit. d) din fișa postului, la data de 28 iulie 2017, în jurul orelor 20.00, a efectuat, în incinta IP Soroca, instructajul cu angajații din subordine.

În timpul efectuării instructajului, din cauza stării de sănătate a urcat la blocul sanitar, de la etajul patru al IP Soroca, iar peste aproximativ 10 minute a coborât pentru a continua instructajul, fiind anunțat de către unul din subalternii săi, despre faptul că, în timp ce lipsea, în birou a intrat șeful adjunct al IP Soroca, comisar principal Dumitru Batog și a întrebat unde se află el, fiindu-i comunicat că se află în incinta Inspectoratului de Poliție.

Ulterior, a aflat că, pe marginea incidentului din 28 iulie 2017, a fost inițiată o anchetă de serviciu, în rezultatul căreia, fără a fi verificate și luate în considerație 1 toate circumstanțele pe caz s-a dispus, la propunerea șefului SRU al IP Soroca, comisar principal, Alexandru Cebotari, susținută de adjunctul șefului IP Soroca, Dumitru Batog, prin încheierea nr. 121 din 31 iulie 2017, de a-i fi redusă proporțional cu 05% indemnizația lunară pentru luna septembrie 2017. În acest sens, reclamantul a notat că potrivit pct. 19 din fișa de post, regimul de muncă este de 40 ore pe săptămână cu 8 ore pe zi, iar programul de muncă este de luni până vineri între orele 08.00-17.00. Astfel, prezența sa zilnică la serviciu, la orele 20.00, o consideră ca fiind o responsabilitate personală pentru beneficiul serviciului, iar lipsa, la data de 28 iulie 2017, în decursul a aproximativ 5 minute, nu s-a răsfrânt negativ asupra serviciului de patrulare.

Mai mult ca atât, conform pct. 39 al Hotărârii Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017 cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne - se consideră abatere disciplinară fapta (acțiunea sau inacțiunea) funcționarului săvârșită cu vinovăție prin care au fost încălcate prevederile prezentului Statut disciplinar, ale actelor normative în vigoare, restrângerile, interdicțiile și incompatibilitățile statuate de legislația în vigoare, ordinele și dispozițiile superiorilor, regulamentul intern sub a căror incidență se înscrie specificul funcției, precum și cerințele fișei postului deținut.

Astfel, reclamantul a subliniat că nu a lipsit din birou intenționat, și nu a acționat din neglijență față de serviciu, prin urmare nu a săvârșit acțiuni sau inacțiuni cu vinovăție (imprudență sau intenție) și nici în cadrul anchetei de serviciu nu au fost dovedite aceste fapte, prin chestionarea unor angajați. În continuare reclamantul a indicat că la 31 iulie 2017, conform graficului, anunțat de unitatea de gardă a IP Soroca, împreună cu colaboratorii de poliție Serghei Rotari și Andrian Tuchila, s-au deplasat la tabăra de odihnă ,,La Dumbrava” pentru a asigura ordinea și securitatea publică în cadrul manifestării care a avut loc. De asemenea, în planul dat au fost incluși și colaboratorii de poliție Ion Guțu, Iurii Fornea la postul „intrarea în tabără” și Alexandru Celan și Vadim Bîrlădean la postul „perimetrul taberei”, el fiind desemnat responsabil de grup.

La data de 01 august 2017 ora 09.00, după o tură de 24 ore a revenit la serviciu pentru a perfecta darea de seamă pentru luna iulie 2017. După 30 min. a fost telefonat de șeful adjunct al IP Soroca, Dumitru Batog, care i-a comunicat că, nemotivat a părăsit serviciul, deoarece urma să se afle în tură începând cu 31 iulie 2017 ora 09.00 și până la 01 august 2017 ora 12.00. În acest sens, reclamantul a notat că i-a comunicat șefului adjunct despre faptul că nu i-au fost aduse la cunoștință modificările de grafic, după care împreună cu Celan Alexandru s-au întors la tabără, unde s-au aflat până la orele 12.00.

Ulterior, la 01 august 2017 de către conducerea Inspectoratului de Poliție Soroca a fost dispusă ancheta de serviciu pe faptul încălcării programului de muncă, iar prin încheierea nr. 123 din 01 august 2017, la propunerea șefului SRU al IP Soroca, Alexandru Cebotari, aprobată de șeful adjunct al IP Soroca, Dumitru Batog, a fost dispusă reducerea proporțională cu 05% a indemnizației lunare pentru luna septembrie 2017. În aceeași ordine de idei reclamantul a susținut că nu a fost la curent cu modificările care au avut loc în graficul de serviciu, mai mut ca atât, graficul dat este unul ilegal și contravine art. 104 alin. (7) din Codul Muncii, care stipulează, că atragerea la muncă suplimentară a angajatului se efectuează în baza ordinului motivat al angajatorului, care este adus la cunoștință salariatului contra semnătură, 2 lucru care nu a fost înfăptuit de către conducerea IP Soroca.

În continuare, la 07 septembrie 2017, factorii de decizie a IP Soroca, au adus la cunoștință reclamantului încheierile emise pe baza anchetei de serviciu. La aceeași dată, reclamantul a depus cerere prealabilă prin care a solicitat anularea încheierilor, iar la 13 septembrie 2017, i-au fost eliberate copiile de pe aceste încheieri. La insistențele reclamantului de a-i fi dat un răspuns, la 02 octombrie 2017 i-a fost eliberat extrasul din ordinul nr. 71 din 29 septembrie 2017, fiind informat că, acesta este răspunsul la raportul său, adică la cererea prealabilă.

În concluzie, reclamantul a subliniat că a activat conform legislației în vigoare, fișei de post și regulamentelor interne ale MAI, nu au fost constatate rezultate slabe în activitatea serviciului, precum și nu a fost sancționat disciplinar, or potrivit pct. 12 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a indemnizației lunare militarilor, ofițerilor de informații și securitate, efectivului de trupă și corpului de comandă angajați prin contract din organele apărării naționale, securității statului și ordinii publice, conform totalurilor activității unității în care sânt angajați - indemnizația lunară poate fi redusă sau anulată pentru unii angajați, care pe parcursul perioadei de gestiune au desfășurat o activitate de serviciu necorespunzătoare ori au avut încălcări pentru care au fost sancționați disciplinar, iar potrivit pct. 40 al Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne aprobat prin Hotărârea Guvernului Nr. 409 din 07.06.2017 prevede că - în funcție de gravitatea faptelor comise și gradul de vinovăție - funcționarului i se pot aplica următoarele sancțiuni disciplinare: 1) avertisment 2) mustrare; 3) mustrare aspră; 4) retrogradare cu un grad special; 5) retrogradare în funcție; 6) concediere.

Totodată a menționat că, din cauza derulării anchetelor de serviciu nu a fost inclus în lista pentru premii care au fost acordate în legătură cu Ziua Independenței din anul 2017, prin ce i-a fost cauzat un prejudiciu material în mărime de 1 500 lei. În acest context, reclamantul a solicitat anularea încheierilor Inspectoratului de Poliție Soroca nr. 121 din 31 iulie 2017 și nr. 123 din 01 august 2017, anularea parțială a Ordinului nr. 71 din 29 septembrie 2017 emis de Inspectoratul de Poliție Soroca în partea ce ține de stabilirea indemnizației lunare conform totalului activității pentru luna septembrie 2017 în mărime redusă cu 10% Șefului Serviciului patrulare al SSP IP Soroca, Ion Cernitu, obligarea IP Soroca să-i restituie echivalentul a 10% din salariu redus pentru luna septembrie 2017 și repararea prejudiciului material în mărime de 1 500 lei.

Prin hotărârea din 26 februarie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central s-a admis parțial acțiunea înaintată de către Ion Cernitu, s-au anulat încheierile nr. 121 din 31 iulie 2017 și nr. 123 din 01 august 2017 emise de Inspectoratul de Poliție Soroca privind acțiunile pretins a fi ilegale ale angajatului Ion Cernitu, s-a anulat parțial ordinul nr. 71 din 29 septembrie 2017 emis de Inspectoratul de Poliție Soroca, în partea ce ține de stabilirea indemnizației lunare conform totalului activității pentru luna septembrie 2017 în mărime redusă cu 10 % pentru șeful Serviciului patrulare al SSP IP Soroca Cernitu Ion Dumitru, s-a obligat Inspectoratul de Poliție Soroca să-i achite șefului Serviciului patrulare al SSP IP Soroca, Cernitu Ion Dumitru, indemnizația lunară conform totalului activității pentru luna septembrie 2017 în mărime deplină, adăugând-i și achitându-i 10 %, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 186 din 20 februarie 2008 cu privire la modul de 3 stabilire și plată a indemnizației lunare militarilor, ofițerilor de informații și securitate, efectivului de trupă și corpului de comandă angajați prin contract din organele apărării naționale, securității satului și ordinii publice conform totalurilor activității în care sunt angajați.

În rest pretenția privind repararea prejudiciului material de 1500 lei în calitate de premiu acordat cu ocazia sărbătoririi Zilei Independenței, se respinge ca neîntemeiată. Prin decizia din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat de Inspectoratul de Poliție Soroca și s-a menținut hotărârea din 26 februarie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central. La 05 februarie 2019 Inspectoratul General al Poliției al MAI a declarat recurs împotriva deciziei din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea recursului, cu trimitere la prevederile art. 432 alin. (1), alin. (2) lit. c), alin. (4) din Codul de procedură civilă, recurentul a reiterat circumstanțele expuse în fața instanțelor ierarhic inferioare, insistând că instanța de apel a ignorat temeiurile de fapt prezentate la judecarea pricinii, prin care se constată cu certitudine că Inspectoratul de Poliție Soroca a respectat normele imperative aplicabile la caz, și anume ce ține de neacordarea indemnizației. În acest context, recurentul a solicitat casarea deciziei din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea formulată de Ion Cernitu să fie respinsă ca fiind nefondată.

La 26 februarie 2019, în conformitate art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de recurs depusă de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne lui Ion Cernitu, informându-l că referința se depune în termen de o lună de la data primirii scrisorii. În mod corespunzător, dacă referința nu a fost prezentată în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Până la data examinării chestiunii cu privire la admisibilitatea recursului Ion Cernitu nu a depus referință la cererea de recurs, prin care să-și exprime opinia referitor la recursul declarat. Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului 4 administrativ. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 25 octombrie 2018, fiind recepționată de către Inspectoratul de Poliție Soroca la 05 decembrie 2018 (f.d.119), iar recursul a fost depus la 05 februarie 2019. În acest sens CtEDO a admis faptul că instituirea unor termene pentru sesizarea instanței este o cale de realizarea a unei bune administrări a justiției, cu condiția ca impunerea acestora să nu lezeze dreptul de acces la justiție în substanța sa. De aceea, Curtea a constatat că impunerea unui termen de recurs care să curgă de la data pronunțării hotărârii, pe care părțile nu o cunosc întotdeauna, și de la data depunerii hotărârii la grefa instanței care a pronunțat-o este dovada unui formalism excesiv care a condus la anularea, în substanță, a posibilității reclamantului de a sesiza o instanță.

Astfel, luând în considerare cele menționate, se consideră că cererea dedusă judecății a fost declarată în termenul legal de 2 luni, prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, 5 sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul depus de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Ion Druță judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru 6