3ra-444/19 — contestarea actelor administrative

3ra-444/19 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-444/19

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (jud: G. Purici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Corcenco, D. Stănilă, D. Corolevschi)

Î N C H E I E R E

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecător Ion Druță

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Ion Cernitu împotriva Inspectoratului de Poliție Soroca cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul declarat de Inspectoratul de Poliție Soroca și s-a menținut hotărârea

din 26 februarie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 17 octombrie 2017, Ion Cernitu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului de Poliție Soroca cu privire la contestarea actelor

administrative, obligarea achitării indemnizației lunare și repararea prejudiciului

material.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, începând cu anul 2010 activează

în calitate de șef al Serviciului Securitate Publică a Inspectoratului de Poliție

Soroca, iar conform pct. 9 lit. d) din fișa postului este responsabil de organizarea și

desfășurarea instructajelor cu angajații din subordine, transmiterea sarcinilor trasate

de către superiori, asigurarea controlului asupra îndeplinirii sarcinilor și satisfacerii

serviciului, supravegherea respectării regulilor statutare, a regulilor de post, a

uniformei, pregătirea echipamentului și modului de păstrare a acestuia.

Astfel, potrivit obligațiunilor înserate în pct. 9 lit. d) din fișa postului, la data de

28 iulie 2017, în jurul orelor 20.00, a efectuat, în incinta IP Soroca, instructajul cu

angajații din subordine. În timpul efectuării instructajului, din cauza stării de

sănătate a urcat la blocul sanitar, de la etajul patru al IP Soroca, iar peste

aproximativ 10 minute a coborât pentru a continua instructajul, fiind anunțat de

către unul din subalternii săi, despre faptul că, în timp ce lipsea, în birou a intrat

șeful adjunct al IP Soroca, comisar principal Dumitru Batog și a întrebat unde se

află el, fiindu-i comunicat că se află în incinta Inspectoratului de Poliție.

Ulterior, a aflat că, pe marginea incidentului din 28 iulie 2017, a fost inițiată o

anchetă de serviciu, în rezultatul căreia, fără a fi verificate și luate în considerație

1

toate circumstanțele pe caz s-a dispus, la propunerea șefului SRU al IP Soroca,

comisar principal, Alexandru Cebotari, susținută de adjunctul șefului IP Soroca,

Dumitru Batog, prin încheierea nr. 121 din 31 iulie 2017, de a-i fi redusă

proporțional cu 05% indemnizația lunară pentru luna septembrie 2017.

În acest sens, reclamantul a notat că potrivit pct. 19 din fișa de post, regimul de

muncă este de 40 ore pe săptămână cu 8 ore pe zi, iar programul de muncă este de

luni până vineri între orele 08.00-17.00. Astfel, prezența sa zilnică la serviciu, la

orele 20.00, o consideră ca fiind o responsabilitate personală pentru beneficiul

serviciului, iar lipsa, la data de 28 iulie 2017, în decursul a aproximativ 5 minute,

nu s-a răsfrânt negativ asupra serviciului de patrulare.

Mai mult ca atât, conform pct. 39 al Hotărârii Guvernului nr. 409 din 07 iunie

2017 cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne - se consideră abatere disciplinară

fapta (acțiunea sau inacțiunea) funcționarului săvârșită cu vinovăție prin care au

fost încălcate prevederile prezentului Statut disciplinar, ale actelor normative în

vigoare, restrângerile, interdicțiile și incompatibilitățile statuate de legislația în

vigoare, ordinele și dispozițiile superiorilor, regulamentul intern sub a căror

incidență se înscrie specificul funcției, precum și cerințele fișei postului deținut.

Astfel, reclamantul a subliniat că nu a lipsit din birou intenționat, și nu a

acționat din neglijență față de serviciu, prin urmare nu a săvârșit acțiuni sau

inacțiuni cu vinovăție (imprudență sau intenție) și nici în cadrul anchetei de serviciu

nu au fost dovedite aceste fapte, prin chestionarea unor angajați.

În continuare reclamantul a indicat că la 31 iulie 2017, conform graficului,

anunțat de unitatea de gardă a IP Soroca, împreună cu colaboratorii de poliție

Serghei Rotari și Andrian Tuchila, s-au deplasat la tabăra de odihnă ,,La

Dumbrava” pentru a asigura ordinea și securitatea publică în cadrul manifestării

care a avut loc. De asemenea, în planul dat au fost incluși și colaboratorii de poliție

Ion Guțu, Iurii Fornea la postul „intrarea în tabără” și Alexandru Celan și Vadim

Bîrlădean la postul „perimetrul taberei”, el fiind desemnat responsabil de grup.

La data de 01 august 2017 ora 09.00, după o tură de 24 ore a revenit la serviciu

pentru a perfecta darea de seamă pentru luna iulie 2017. După 30 min. a fost

telefonat de șeful adjunct al IP Soroca, Dumitru Batog, care i-a comunicat că,

nemotivat a părăsit serviciul, deoarece urma să se afle în tură începând cu 31 iulie

2017 ora 09.00 și până la 01 august 2017 ora 12.00.

În acest sens, reclamantul a notat că i-a comunicat șefului adjunct despre faptul

că nu i-au fost aduse la cunoștință modificările de grafic, după care împreună cu

Celan Alexandru s-au întors la tabără, unde s-au aflat până la orele 12.00.

Ulterior, la 01 august 2017 de către conducerea Inspectoratului de Poliție

Soroca a fost dispusă ancheta de serviciu pe faptul încălcării programului de

muncă, iar prin încheierea nr. 123 din 01 august 2017, la propunerea șefului SRU al

IP Soroca, Alexandru Cebotari, aprobată de șeful adjunct al IP Soroca, Dumitru

Batog, a fost dispusă reducerea proporțională cu 05% a indemnizației lunare pentru

luna septembrie 2017.

În aceeași ordine de idei reclamantul a susținut că nu a fost la curent cu

modificările care au avut loc în graficul de serviciu, mai mut ca atât, graficul dat

este unul ilegal și contravine art. 104 alin. (7) din Codul Muncii, care stipulează, că

atragerea la muncă suplimentară a angajatului se efectuează în baza ordinului

motivat al angajatorului, care este adus la cunoștință salariatului contra semnătură,

2

lucru care nu a fost înfăptuit de către conducerea IP Soroca.

În continuare, la 07 septembrie 2017, factorii de decizie a IP Soroca, au adus la

cunoștință reclamantului încheierile emise pe baza anchetei de serviciu.

La aceeași dată, reclamantul a depus cerere prealabilă prin care a solicitat

anularea încheierilor, iar la 13 septembrie 2017, i-au fost eliberate copiile de pe

aceste încheieri.

La insistențele reclamantului de a-i fi dat un răspuns, la 02 octombrie 2017 i-a

fost eliberat extrasul din ordinul nr. 71 din 29 septembrie 2017, fiind informat că,

acesta este răspunsul la raportul său, adică la cererea prealabilă.

În concluzie, reclamantul a subliniat că a activat conform legislației în vigoare,

fișei de post și regulamentelor interne ale MAI, nu au fost constatate rezultate slabe

în activitatea serviciului, precum și nu a fost sancționat disciplinar, or potrivit pct.

12 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a indemnizației lunare

militarilor, ofițerilor de informații și securitate, efectivului de trupă și corpului de

comandă angajați prin contract din organele apărării naționale, securității statului și

ordinii publice, conform totalurilor activității unității în care sânt angajați -

indemnizația lunară poate fi redusă sau anulată pentru unii angajați, care pe

parcursul perioadei de gestiune au desfășurat o activitate de serviciu

necorespunzătoare ori au avut încălcări pentru care au fost sancționați disciplinar,

iar potrivit pct. 40 al Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne aprobat prin Hotărârea Guvernului Nr.

409 din 07.06.2017 prevede că - în funcție de gravitatea faptelor comise și gradul

de vinovăție - funcționarului i se pot aplica următoarele sancțiuni disciplinare: 1)

avertisment 2) mustrare; 3) mustrare aspră; 4) retrogradare cu un grad special; 5)

retrogradare în funcție; 6) concediere.

Totodată a menționat că, din cauza derulării anchetelor de serviciu nu a fost

inclus în lista pentru premii care au fost acordate în legătură cu Ziua Independenței

din anul 2017, prin ce i-a fost cauzat un prejudiciu material în mărime de 1 500 lei.

În acest context, reclamantul a solicitat anularea încheierilor Inspectoratului de

Poliție Soroca nr. 121 din 31 iulie 2017 și nr. 123 din 01 august 2017, anularea

parțială a Ordinului nr. 71 din 29 septembrie 2017 emis de Inspectoratul de Poliție

Soroca în partea ce ține de stabilirea indemnizației lunare conform totalului

activității pentru luna septembrie 2017 în mărime redusă cu 10% Șefului

Serviciului patrulare al SSP IP Soroca, Ion Cernitu, obligarea IP Soroca să-i

restituie echivalentul a 10% din salariu redus pentru luna septembrie 2017 și

repararea prejudiciului material în mărime de 1 500 lei.

Prin hotărârea din 26 februarie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central s-a

admis parțial acțiunea înaintată de către Ion Cernitu, s-au anulat încheierile nr. 121

din 31 iulie 2017 și nr. 123 din 01 august 2017 emise de Inspectoratul de Poliție

Soroca privind acțiunile pretins a fi ilegale ale angajatului Ion Cernitu, s-a anulat

parțial ordinul nr. 71 din 29 septembrie 2017 emis de Inspectoratul de Poliție

Soroca, în partea ce ține de stabilirea indemnizației lunare conform totalului

activității pentru luna septembrie 2017 în mărime redusă cu 10 % pentru șeful

Serviciului patrulare al SSP IP Soroca Cernitu Ion Dumitru, s-a obligat

Inspectoratul de Poliție Soroca să-i achite șefului Serviciului patrulare al SSP IP

Soroca, Cernitu Ion Dumitru, indemnizația lunară conform totalului activității

pentru luna septembrie 2017 în mărime deplină, adăugând-i și achitându-i 10 %,

potrivit Hotărârii Guvernului nr. 186 din 20 februarie 2008 cu privire la modul de

3

stabilire și plată a indemnizației lunare militarilor, ofițerilor de informații și

securitate, efectivului de trupă și corpului de comandă angajați prin contract din

organele apărării naționale, securității satului și ordinii publice conform totalurilor

activității în care sunt angajați. În rest pretenția privind repararea prejudiciului

material de 1500 lei în calitate de premiu acordat cu ocazia sărbătoririi Zilei

Independenței, se respinge ca neîntemeiată.

Prin decizia din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

declarat de Inspectoratul de Poliție Soroca și s-a menținut hotărârea din 26

februarie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central.

La 05 februarie 2019 Inspectoratul General al Poliției al MAI a declarat recurs

împotriva deciziei din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea recursului, cu trimitere la prevederile art. 432 alin. (1), alin. (2) lit.

c), alin. (4) din Codul de procedură civilă, recurentul a reiterat circumstanțele

expuse în fața instanțelor ierarhic inferioare, insistând că instanța de apel a ignorat

temeiurile de fapt prezentate la judecarea pricinii, prin care se constată cu

certitudine că Inspectoratul de Poliție Soroca a respectat normele imperative

aplicabile la caz, și anume ce ține de neacordarea indemnizației.

În acest context, recurentul a solicitat casarea deciziei din 25 octombrie 2018 a

Curții de Apel Bălți, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea formulată

de Ion Cernitu să fie respinsă ca fiind nefondată.

La 26 februarie 2019, în conformitate art. 439 alin. (2) din Codul de procedură

civilă, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de recurs depusă de

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne lui Ion Cernitu,

informându-l că referința se depune în termen de o lună de la data primirii scrisorii.

În mod corespunzător, dacă referința nu a fost prezentată în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Până la data examinării chestiunii cu privire la admisibilitatea recursului Ion

Cernitu nu a depus referință la cererea de recurs, prin care să-și exprime opinia

referitor la recursul declarat.

Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare

până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor

aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs

a încheierilor judecătorești.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a

recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ,

adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului

4

administrativ.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 25 octombrie 2018, fiind

recepționată de către Inspectoratul de Poliție Soroca la 05 decembrie 2018

(f.d.119), iar recursul a fost depus la 05 februarie 2019.

În acest sens CtEDO a admis faptul că instituirea unor termene pentru sesizarea

instanței este o cale de realizarea a unei bune administrări a justiției, cu condiția ca

impunerea acestora să nu lezeze dreptul de acces la justiție în substanța sa. De

aceea, Curtea a constatat că impunerea unui termen de recurs care să curgă de la

data pronunțării hotărârii, pe care părțile nu o cunosc întotdeauna, și de la data

depunerii hotărârii la grefa instanței care a pronunțat-o este dovada unui formalism

excesiv care a condus la anularea, în substanță, a posibilității reclamantului de a

sesiza o instanță.

Astfel, luând în considerare cele menționate, se consideră că cererea dedusă

judecății a fost declarată în termenul legal de 2 luni, prevăzut de art. 434 alin. (1)

din Codul de procedură civilă.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

5

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Inspectoratul General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul depus de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Ion Druță

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

6